Pentru Socialism, februarie 1960 (Anul 11, nr. 1881-1904)

1960-02-02 / nr. 1881

PROLETAR! D/N TOATE fAm, UWfMf OBOfili AL COmITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI TURCITORESC ROR­IR ȘI AL SFATULUI POPULAR RERIONAL BAIA BI ARE 4 pag. = 20 bani Anul X. Nr. 1881.1 ft.arți, 2 februarie 1960 Lucrările celei de-a Vl-a sesiuni ordinare a sfatului popular regional în zilele de 27—28 ianuarie a.c. au av­ut­­ loc lucrările celei de-a VI-a sesiuni ordinare a Sfatului popular regional Baia Mare. Sesiunea a dezbătut planul economic și bugetul regiunii noastre pe anul 1960, precum­­­­ și execuția bugetului regiunii pe anul 1959. Raportul cu privire la aceste probleme a­­ a fost prezentat de deputatul Gheorghe Pop, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional. . . v­­ . . In cadrul sesiunii au luat cuvintul nume­roși deputați și invitați, care au analizat te­meinic felul cum a fost executat bugetul re­giunii pe anul 1959, făcînd totodată importan­te propuneri pentru traducerea în viață a pla­nului economic pe anul 1960. Sesiunea a aprobat în unanimitate execu­ția bugetului pe 1959 și planul economic și bugetul regiunii Baia Mare pe 1960. Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Pop președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Baia Mare — Text prescurtat — Tovarăși deputați. Bugetul regiunii Baia Mare, întocmit pe baza principiului unității bugetare și a centralis­mului democratic, este menit să asigure resursele financiare ne­cesare îndeplinirii sarcinilor prevăzute în planul economiei locale, fapt ce va duce la dez­voltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei regiunii noastre. Analizînd realizarea planului economic și a bugetului regiu­nii noastre pe anul 1959, se constată că sfaturile populare, sub conducerea și îndrumarea permanentă a organelor de par­tid, au obținut succese însemna­te în toate domeniile de activi­tate. Execuția bugetară s-a reali­zat la venituri în proporție de 101 la sută, iar la cheltuieli 95 la sută, obținîndu-se depășiri la beneficiile industriei locale, la întreprinderile comunale etc. U­­nitățile de industrie locală s-au străduit să valorifice pe o scară mai largă resursele locale și să producă bunurile de larg consum pe care masele de con­sumatori le solicită. Industria locală a obținut mari realizări în ultimii ani. Astfel, dacă în­ anul 1955 va­loarea producției globale era de 166,2 industriale, milioane lei și se fabricau 182 sortimen­te, în 1959 această producție s-a ridicat la sum­a de 255,1 mi­lioane lei, producîndu-se un număr de peste 360 sortimente. De aici rezultă că sarcină tra­sată prin directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R­, care a prevăzut creșterea producției globale în industria locală cu 45 la sută pînă la sfîrșitul cin­cinalului, a fost realizată în regiunea noastră cu un an îna­inte de termen, adică în anul 1959. Vărsămintele la buget au fost realizate în întregime da­­­torită faptului că marea majo­ritate a întreprinderilor și-au realizat și depășit sarcinile de plan. Unele unități ca, de pil­dă „Forestiera“ Sighet, com­binatul „1 Mai“ Satu Mare, „Cloșca“ Baia Mare și altele și-au­ realizat integral planul încă la începutul lunii decem­brie 1959. Aceste întreprinderi au obținut beneficii peste plan în valoare de 1.500.000­ lei. Analizînd situația reducerii prețului de cost în industria lo­cală se constată că, față de sar­cina anuală planificată de a re­duce prețul de cost cu 1,5 la sută, s-a realizat efectiv o redu­cere de 3,1 la sută, ceea ce în­seamnă economii în valoare de peste cinci milioane lei. îmbunătățirea activității in­dustriei locale se reflectă și în rezultatele importante obținute de unele întreprinderi care în anul 1958 au lucrat cu pierderi, iar în cursul anului 1959 nu nu­mai că au lichidat­ pierderile, dar au realizat și importante bene­ficii. Așa, de exemplu, între­prinderea „Forestiera“ Sighet a avut în 1958 pierderi de 2.400.000 lei, iar la sfîrșitul a­­nului 1959, datorită măsurilor eficace luate pentru o mai bună gospodărire, a realizat un bene­ficiu de peste 300.000 lei. A­­semenea succese au mai obținut întreprinderile „Osana“ din Ne­grești, „Victoria“ din Tășnad și altele. Călăuzîndu-se după sarcinile trasate de Plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 cu privire la valorificarea mai lar­­­gă a resurselor locale, comite­tul executiv al sfatului popular regional, în cursul trimestrului IV din 1958, a înființat 4 între­prinderi economice rurale. Aces­te noi unități, bine gospodărite de către sfaturile populare co­munale, au reușit să realizeze beneficii de peste 500.000 lei în anul 1959. Bazîndu-ne pe a­­ceastă experiență pozitivă, în acest an vom trece la crearea de noi întreprinderi economice rurale și la dezvoltarea celor e­­xistente, fapt care va duce la valorificarea mai largă a resur­selor locale și la o mai bună deservire a populației cu pres­tații de serviciu. Cu toate rezultatele obținute, care au dus la înflorirea econo­mică a regiunii noastre, mai e­­xistă încă unități ale industriei locale în care se manifestă serie de lipsuri și care au lu­­­crat cu pierderi în cursul anului 1959. Printre acestea se numără întreprinderea raională­ „Lăpu­­șana“ din Tîrgu Lăpuș care, în loc să obțină beneficii, a înre­gistrat pierderi de peste un mi­lion lei. Acestea s-au putut în­­tîmpla pentru că întreprinderea „Lăpușana“ n-a fost îndrumată și controlată cu competență de către Comitetul executiv al Sfa­tului popular raional Lăpuș, care a lăsat ca asemenea lipsuri grave să persiste multă vreme. Vinovată este și secțiunea re­gională de industrie locală. întreprinderea raională „Sil­­vania“ din Cehu Silvaniei, în loc să realizeze beneficii, a în­registrat pierderi de peste 200.000 lei. Aceasta, datorită lipsei de organizare și orientare în fabricarea mărfurilor cerute de consumatori. Mai există două întreprins­­eri care nu și-au realizat be­neficiile planificate pe anul 1­959: întreprinderea regională „Tudor Vladimirescu“ a reali­zat cu 1.600.000 lei mai puține beneficii decît a avut pla­nificat. Cauza este neîn­­deplinirea tuturor prevede­rilor planului. Intrerprinderea orășenească mixtă din Satu Mare a rămas datoare cu 404.000 lei, cu toate că planul a fost îndeplinit, cauza? Nepreocuparea Care este pentru reducerea prețului de cost, și de­pășirea consumurilor specifice. Cît ne costă aceste lipsuri? Beneficiile nerealizate, cît pierderile înregistrate de între­și­prinderile amintite, se cifrează la peste 3.400.000 lei. Dacă în­treprinderile respective își rea­lizau sarcinile de plan și ar fi obținut beneficiile planificate, din­­ această sumă s-ar­­ fi putut construi aproape 100 de apar­tamente în plus sau 60 săli de clasă. De lipsurile arătate mai sus se face vinovat comitetul exe­­cutiv regional, care, deși a a­­nalizat activitatea multor între­prinderi și a luat măsuri de li­chidare a deficiențelor constata­­te, totuși n-a urmărit îndea­proape ducerea­­ la îndeplinire a hotărîrilor luate. Ca urmare, hotărîrile comitetului­ regional de partid, cu­­ privire­ la activitatea întreprinderilor de industrie lo­cală nu au fost respectate în în­. Regiune. 1 Rezultate bune au obținut în­treprinderile de gospodărie co­munală, care și-au realizat pla­nul în proporție de 110 la sută, evidențiindu-se comunale din Satu întreprinderile Mare, Si­ghet și Cărei. întreprinderile comunale au realizat la fine­­­le anului 1959 beneficii de 9.832.000 lei și au dat peste plan economic în valoare de 1.534.000 lei. Deși a obținut unele suc­cese însemnate, totuși Trustul regional de construcții nu și-a realizat planul de producție de­cit în proporție de 88 la sută, înregistrînd totodată pierderi de 2.685.000 lei în 11 luni ale anu­lui 1959. Aceste pierderi pro­vin din depășirea prețului de cost planificat. Cauzele princi­pale care au dus la nerealiza­­rea planului sunt lipsa de orga­nizare a muncii și producției în cadrul trustului, risipa de ma­teriale care se observă pe ma­* * *­joritatea șantierelor, neaprovi­­zionarea la timp și în bune con­­dițiuni cu materialele necesare, nefolosirea integrală a capaci­tății utilajelor. La lipsurile din sectorul de construcții a contribuit și I.R.P. și secția regională de arhitectu­ră și sistematizare. Astfel, I.R.P. n-a terminat la timp do­cumentația pentru o serie de lu­crări importante, iar unele de­vize au fost recalculate cu ma­re întîrziere. Succese remarcabile au ob­ținut și organizațiile comerciale din regiune, care și-au realizat vărsămintele la buget în între­gime, datorită rezultatelor bu­ne dobîndite în aprovizionarea populației cu mărfuri de bună calitate și într-un sortiment larg, precum și datorită crește­rii volumului de mărfuri desfă­cute. Ca urmare a abundenței de mărfuri, a creșterii salariilor muncitorilor și funcționarilor, precum și a pensiilor, în regiu­nea noastră în anul 1959 s-au vîndut populației mărfuri în va­loare de 40.000.000 lei mai mult decît în anul 1958. Datorită bu­nei gospodăriri a unităților co­merciale, s-au redus cu 5,71 la sută cheltuielile de circulație, economisindu-se aproape un mi­lion și jumătate de lei. Cu toate acestea, în comerț mai există unele lipsuri serioa­se, înregistrîndu-se rămîneri în urmă în sectorul de legume și fructe, precum și în unitățile de alimentație publică. Cauza ne­­realizării planului la legume timpurii a fost lipsa răsadnițe­lor pe suprafețe corespunzătoare în jurul orașelor și centrelor muncitorești, precum și faptul că unor terenuri cultivate cu legume și zarzavaturi li­­ s-a schimbat destinația. Au existat lipsuri și în eșalonarea produc­ției, aducîndu-se din alte regi­uni o serie de produse, în timp ce mari cantități de legume și zarzavaturi ale unităților din re­giune rămîneau nedesfăcute. Întreprinderea regională Apro­zar (director Ștefan Pop) a dat dovadă de o proastă gospodă­rire și de lipsă de spirit de răspundere, înregistrînd pierderi în­ valoare de peste 900.000 lei. Asemenea lipsuri s-au manifes­tat și la T.A.P­ L. Baia Mare, O.C.L. Produse industriale Ba­ia Mare și alte organizații co­merciale. In continuare, raportorul a a­­nalizat felul cum s-a realizat planul la celelalte surse de ve­nituri, care sunt­ formate din diferite impozite și taxe, plan ce în anul 1959 a fost realizat la principalii indici. « (Continuare în pag. 2 q). In. .naiul atelier de întreținere Pe la mijlocul anului trecut ne am mutat în noul atelier de întreținere al exploatării *,Dra­pelul Roșu“ Herța. E un atelier frumos, spațios, unde și munca noastră e mai spornică, mai de calitate. Pentru ca aportul nostru să fie mai folositor sectoarelor pro­ductive, ne-am organizat în bri­găzi, fiecare fiind condusă de un membru de partid. Pe lîngă executarea unor re­parații, ca, de exemplu, a sfre­­delelor armate cu plăcuțe du­re, a lămpilor de carbid, ex­­plozoarelor etc., muncitorii noș­tri au înregistrat în acest an și multe raționalizări. Valoroa­să este modificarea mașinii de tras țerișoare de injecție pen­tru perforatoare. Prin aceasta a crescut mult capacitatea ma­șinii, asigurînd astăzi necesa­rul întregii exploatări. Muncitori harnici, apreciați pentru aportul lor adus în acti­vitatea de producție a exploa­tării sunt lăcătușii Eugen To­­monicska și Emeric Benedec, strungarii Ludovic Sneider, Ioan Juhász și alții. Ioan Trif lăcătuș mecanic Pentru îmbunătățirea protecției muncii cu scopul îmbunătățirii con­dițiilor de muncă, comitetul sindical și conducerea uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare au organizat o ac­țiune de autocontrol în toate secțiile productive, la care au luat parte peste 120 de munci­tori, ingineri și tehnicieni. Cu acest prilej s-a efectuat un con­trol minuțios de felul în care sînt asigurate condițiile mate­riale pentru respectarea norme­lor de tehnica securității și protecția muncii. In același timp s-au organizat discuții pe această temă, care s-­au înche­iat cu un bilanț rodnic. Astfel, din analiza făcută a rezultat că muncitorii de aici au venit cu circa 389 de pro­puneri și sugestii. Printre aces­tea au fost apreciate propune­rile venite de la muncitorii din secțiile acid sulfuric, cupru electrolitic, topitorie și din sec­ția bicromat. Vasile Olteanu coresp. voluntar Citiți in pag. 4*a : — VIZITA OAMENILOR DE STAT SOVIETICI IN INDIA - DECLARAȚIA GRUPURI­LOR PARLAMENTARE ALE P. C. FRANCEZ IN LEGĂ­TURĂ CU SITUAȚIA DIN ALGERIA intilnirea tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice Sîmbătă dimineața, la Casă de cultură a studenților „Gri­­­gore Preoteasa“ din Capitală,­­s-a deschis Intîlnirea tineretu­lui și studenților din țările re­giunii Balcanilor și Mării Adriatice, inițiată în urma pro­punerii făcute de Uniunea Tine­retului Muncitor și Uniunea Asociațiilor Studenților din R.P. Romînă. La lucrările întîlnirii iau par­te peste 250 de tineri din R.P. Albania, R. P. Bulgaria, Gre­cia, Italia, R.P.F. Iugoslavia, R. P. Romînă, precum și ob­servatori din partea tineretului din Cipru. . Sunt de asemenea prezenți oaspeți de onoare, academicieni,, oameni deputați, de știi­ință, artiști din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice, precum și numeroși ziariști ro­mâ­ni și străini. In numele Uniunii Tineretu­lui Muncitor și al Uniunii Aso­ciațiilor Studenților, al întregu­lui tineret din R. P. Romînă, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., a salutat pe parti­cipanții la întîlnire. ■ Au fost adoptate ordinea de zi și programul desfășurării în­tîlnirii. Primit cu vi­ aplauze, Virgil Trofini, prim-secretar al C.C. al U.T.M., a prezentat raportul general: „Contribuția tineretu­lui și studenților din regiunea Balcanilor și Mării Adriatice pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, de­­nuclearizată, pentru lărgirea cooperării și dezvoltării relați­ilor de prietenie între tineretul și studenții din această parte a lumii“. In ședința prezidată­­ de de după-amiază, Kan Abadjiev (R. P. Bulgaria), au început discuțiile la raportul general. . Au luat cuvîntul Nicolae Ind­­res, deputat al Partidului Libe­ral din­­­ Grecia, acad. Stainov, vicepreședinte al Petco­mitetului pentru înțelegere Ca­și colaborare în Balcani din R.P. Bulgaria, și Luigi Passoni, de­putat al Partidului Socialist Italian, (Continuare In pag. 4-a). Lansarea cu succes a unei rachete balistice sovietice de mare putere Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită MOSCOVA TASS anunță: 1 (Agerpres) In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balis­tice mai puternice cu mai mul­te trepte în vederea lansării de sateliți grei ai Pămîntului și în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemu­lui solar, la 31 ianuarie a. c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafața Ocea­nului Pacific în regiunea stabi­lită la 31 ianuarie a. c. ora 19,58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă și a fost reperată la căderea în apă de către stațiile de radiolocație și de stațiile op­tice și acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurăto­rile efectuate au confirmat odată mai mult înalta precizie a sis­temului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a- c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de rea­lizare a rachetei. In legătură cu aceasta, agenția TASS este împuternicită să declare că re­giunea cuprinsă între coordona­tele indicate în TASS din 8 ianuarie comunicatul 1960 fost eliberată pentru navigație a și comunicațiile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. Cu prilejul centenarului nașterii lui A. P. CEHOV în cadrul aniver­sării inițiate de Con­siliul Mondial al Păcii, consiliul re­gional A.R.L.U.S., în colaborare cu consiliul sindical re­gional și comitetul regional de luptă pentru pace, a or­ganizat duminică, 31 ianuarie 1960, în sala cinematografu­lui „/. C. Frimu" un festival artistic cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Anton Pavlovici Cehov. Cu această ocazie, tovarășul Valentin Munteanu, secretar literar al Teatrului de Stat din Baia Mare, a vorbit des­pre viața și opera marelui scriitor rea­list rus. A urmat apoi un program cultural­­artistic dat de corul salariaților din în­­vățămînt, echipa de artiști amatori uzinelor „Gheorghe­­ Gheorgh­iu-Dej" și brigada artistică de agitație de la T.B.C. Ia încheierea fes­tivalului, actori de la Teatrul de Stat din localitate au­ prezentat piesa în­­­tr-un act „Trage­, dian fără voie". La festivalul ar­­tistic ,,A.P. Cehov a participat un mar­e număr de oameni ai muncii din oraș. LA ÎNTREPRINDEREA „CLOȘCA" Măsurile tehnico-organizatorice prind viață In urma studierii sarcinilor izvortóe din­­ doc­umentele navei C.C. al P.M.R. din Pre­de­cembrie anul trecut și a pla­nului de producție pe 1960, co­lectivul de muncitori de la în­treprinderea „Cloșca“ din Baia Mare și-a propus să realizeze o economie de cel puțin 587.500 lei peste sarcina de reducere a prețului de cost. In acest scop, ei au făcut 63 de propuneri, ca­re în prezent sînt introduse în planul de mă­suri tehnico-orga­­nizatorice. Fiecare propunere este încadrată cu termene și cu responsabilități, iar îndeplini­rea lor este urmărită zi de zi, atît de comitetul de partid (se­cretar Carol Zelencz), cît și de conducerea tehnico-administra­­tivă a întreprinderii. Astfel, din totalul propuneri­lor prescrise în planul de mă­suri tehnico-organizatorice, 14 sînt deja înfăptuite. Printre ce­le mai de seamă propuneri ap­ă­­cate sînt cele venite de la co­muniștii Alexandru Zeleznic și Mihai Gherasim, a căror efica­citate economică se ridică peste 140.000 lei. La fel, pe ba­la­da propunerilor făcute de to­varășii Dumitru Tihan, Gheor­­ghe­­ Cozia și Anton Winter,­ s-a trecut la verificarea fișelor tehnologice la peste 20 de pro­duse. Aceasta asigură o econo­mie anuală de peste 10.000 lei,' Angajamente concrete în noul contract colectiv Punînd în aplicare sarcinile date de consiliul regional sindi­cal, conducerea întreprinderii „Solidaritatea“ din Satu Mare, împreună cu comitetul sindical, au întocmit proiectul de con­tract colectiv pe anul 1960, înainte de a căpăta forma de­finitivă, acest important docu­ment a fost expus în fiecare sec­ție la loc vizibil, pentru ca muncitorii să poată lua cunoș­tință de problemele cuprinse în contract și să vină cu propu­neri pentru îmbunătățirea lui. Cele 42 angajamente recipro­ce înscrise în proiectul de con­tract colectiv oglindesc măsuri însemnate cu privire la reali­zarea planului de producție și îmbunătățirea condițiilor so­­cial-culturale ale muncitorilor. Așa, de pildă, se prevede ca pla­nul de producție să fie depășit în 1960 cu 8 la sută, producti­vitatea muncii să crească peste sarcina dată cu 1 la sută, iar indicele de consum să fie îm­bunătățit cu 0,3 la sută peste cel planificat. Se prevede re­­condiționarea a 6 vafale uzate, confecționarea a 8 coroane noi de împletit, organizarea a două­ cursuri de minim tehnic, activi­zarea formațiilor artistice, in­troducerea gimnasticii de pro­ducție la secțiile cusătorie și finisaj, îmbunătățirea agitației vizuale și altele. Cu toate acestea, proiectul de contract colectiv de la fabrica „Solidaritatea“ mai are lipsuri ce trebuie să fie înlăturate. Sînt o serie de angajamente formulate în general, fără a­­ se arăta, datele la care vor fi în­deplinite și modul de realizare. Astfel, la punctul 12 se preve­de: „Pentru îmbunătățirea ca­lității urzelii de bumbac vom confecționa o ramă corespunză­toare tehnicii moderne.“., dar nu se arată cînd va fi dată în fo­losință această ramă și care sînt cerințele tehnicii moderne. Asemenea angajamente genera­le sînt și cele prevăzute la art. 8, 10, 15, 24, 29 și 35. Este necesar ca în noul contract co­lectiv să se stabilească precis termenele pînă la care să se realizeze lucrările propuse. In cadrul capitolului I nu se vorbește nimic despre organi­zarea consfătuirilor de produc­ție, îmbunătățirea conținutului acestor consfătuiri și mai ales mobilizarea muncitorilor în în­trecerea socialistă. Comitetul sindical va trebui să-și prevadă angajamente concrete în această privință. A. FEȘTILĂ (Continuare în pag. 3-a) Grija față de om Organizațiile sindicale au o sarcină deosebit de importantă în vederea îmbunătățirii conti­nue a condițiilor de muncă și de trai ale celor ce muncesc. La întreprinderea „Cloșca“, de exemplu, la capitolul protec­ția muncii s-au efectuat pînă la 1 ianuarie 1960 cheltuieli în valoare de 131.428 lei, mai mult cu peste 3.000 lei decît suma planificată. La fel, merită evi­dențiat faptul că în acea­stă pe­rioadă au fost trimiși la odihnă și tratamente balneo-climateri­­ce peste 130 muncitori. Și pen­tru trimestrul I al anului cu­rent vor fi tratați în stațiuni alți 7 muncitori, diferite iar pînă la sfîrșitul anului curent, numărul celor ce urmează să primească bilete pentru odihnă și tratament va ajunge la cir­ca 170—180 de muncitori și salariați. • Dar grijă față de om nu se rezumă numai la atît. Comite­tul sindical, prin comisia de asi­gurări sociale, a căutat să stea de vorbă și cu cei care se tratau la locuință. Printre aceștia se află, de exemplu, Petru Laka­tos și Al­­i Varga, care s-au bu­curat de ajutorul material dat în valoare de peste 400 lei. Me­rită evidențiază grija deosebi­tă pe care o acordă comitetul sindical și pentru familiile mun­citorilor. Fierarul Andrei Acs a fost­ sprijinit să-și trimită copilul pentru tratament la cli­nica din Cluj, iar Maria Varga, fiica unui muncitor, fost tratată în stațiunea de la­­ Mamaia. ★ Din Vișeu de Sus am pri­mit vestea că ieri muncitorii din sectorul nr. 1 al întreprin­derii forestiere Vișeu au reali­zat planul de producție la toa­te sortimentele cu însemnate depășiri. Muncitorii de aici au dat peste prevederile planului lunar peste 4.500 m. c. material lemnos. ★ Orchestra filarmonică de stat „Glinka“ din Satu Mare prezintă azi, la orele 20, un con­cert simfonic pentru sătmărean. In program publicul figu­rează printre Ciobănașul, și altele, lucrările: Olteneasca de Paul Constantinescu, Concertul pentru pian și orchestră în Mi bemol major de Ceaikovski etc. Concertul este dirijat de A­­lexandru Munteanu. ★ Membrii comitetului exe­cutiv al Sfatului popular raio­nal Satu Mare au analizat ieri felul cum a fost îndeplinit pla­nul pe anul trecut și sarcinile de pian pe anul acesta al în­­treprinderii raionale „Ardudea­­na“. Cu prilejul acestei ședințe a reieșit că planul producției globale al întreprinderii pe anul 1959 a fost îndeplinit cu 147,7 la­ sută, realizîndu-se be­neficii de 329­ 000 lei față­­ de 1­3­ 000 lei cît era planificat. De asemenea, membrii comitetului au analizat felul cum se reali­zează planul­­ -financiar £e tri­mestrul I al acestui an. ★ Azi la sediul Comitetul­ raional U.T.M. Oaș începe u instructaj care va continua­­ mîine. La instructaj particip 60 de secretari ai organizațiile de bază și ai comitetelor coro­nale U.T.M. din întreg r­aio­nul. ★ Incepînd cu ziua de ier 1 februarie, și pînă în ziua d­e, în comuna Șomcuta are loc festivalul filmului Mar­fă iese. Cu acest prilej pe ecranuu cinematografului vor rula 7 fil­me printre care: Bomba, Ri­k­ Razia etc. Azi rulează filmu Pescarii din Aral*/" ------

Next