Pentru Socialism, iulie 1960 (Anul 11, nr. 2009-2035)

1960-07-22 / nr. 2027

t .......................I­I Hi­mil.........I........... ......... G. A. C. TIRE­AM Jla. 10 ani de la InsiUița M.­ ­ La 30 iulie se împlinesc zece ani de cînd în comuna Tiream 44 de familii de țărani muncitori, romîni și maghiari, în frunte cu comuniștii Mihai Haller, Ioan Pop, Ioam Funkenhauzer, Iosif Chichi­­man, afimînd drumul trasat de Plenară C.C. al P.M.R. din mar­tie 1949, s-au unit pentru a-ș i munci pămînturile în comun, în­­ființînd gospodăria colectivă „în­frățirea“. Gospodăria din Tiream a avut la înființare 4 boi, 4 vaci, 6 că­ruțe, 6 pluguri, 4 prășitoare, vînturătoare și 73 ha teren arabil. o întreaga valoare a fondului de bază nu depășea suma de 36.000 lei. Cu toate greutățile începutului, ca lipsa de animale de muncă și de producție, lipsa de construcții gospodărești, colectiviștii , din co­­­muna, mobilizați de organizația de partid, au pornit la muncă pentru întărirea și dezvoltarea gos­podăriei. Sprijiniți d­e mecanizatorii de­ la S.M.T. Cărei, colectiviștii au ob­ținut an de an producții bune, su­perioare celor obținute de țăranii muncitori cu gospodării indivi­duale. Ei au dat o mare atenție creșterii și dezvoltării sectorului zootehnic, ramură hotărîtoare în realizarea de mari venituri bănești. In anul 1959, printr-o bună or­ganizare a muncii, prin aplicarea la timp și în bune condiții a lu­crărilor de întreținere a culturilor și în special prin introducerea re­tribuției suplimentare a muncii, în gospodărie s-au recoltat în medie 2.400 kg grîu, 7.000 kg porumb știuleți, 8.300 kg cînepă fuior la hectar. Prin dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic, gospodăria a realizat peste 400.000 lei venit bănesc la fiecare 100 ha. Aceste rezultate au făcut ca pentru o zi­ muncă să se poată repartiza cîte 3,10 kg grîu, 5,5 kg porumb, 0,137 kg zahăr ș­i alte produse agricole, precum și cîte 29 lei în numerar. Rezultatele obținute de vișui au fost urmărite cu colecii­mult interes de țăranii muncitori cu gospodărie individuală din comu­nă, care, convingîndu-se de avan­tajele muncii în comun și cu mij­loace mecanizate, au intrat cu con­vingere în marea familie a colec­tiviștilor. Anul 1959 a fost un an de mare cotitură pentru comuna noastră. Prin intrarea în gospo­dărie a ultimelor familii de înto­vărășiți, comuna Tiream a ajuns să aibă agricultura complet colec­tivizată. Din marea familie a co­lectiviștilor fac parte azi peste 760 familii care și-au unit laolaltă 2.200 ha teren. Colectiviștii muncesc cu hărni­cie pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Datorită aplicării la timp a lucrărilor de întreținere a plantelor, ele sînt frumoase și promit o recoltă îm­belșugată. Proprietatea obștească a gospo­dăriei a crescut și s-a dezvoltat continuu. Astăzi valoarea fondului de bază este de 2.300.000 lei. Gos­podăria are un sector zootehnic în continuă dezvoltare: 260 bovine, din care 148 vaci, iar pînă la sfîrșitul anului numărul bovinelor va ajunge la 365, din care 203 capete vaci. Turma de oi a gos­podăriei numără peste 1.400 oi merinoi, iar pînă la sfîrșitul anu­lui aceasta va ajunge la 1.775. Nu­mărul porcilor va crește pînă la sfîrșitul an­ului la 514, din care 124 scroafe. Gospodăria are în prezent aproape 3.000 pui de găi­nă. In ultimii ani în gospodărie s-au ridicat o serie de construcții gos­podărești. Numai în cursul aces­tui an s-au construit un grajd pen­tru 60 vite mari, o maternitate pentru Scroafe, o puierniță și altele. Acum se construiesc alte două grajduri mari, fiecare pentru cîte 130 bovine, două maternități pen­tru scroafe, un saivan pentru 700 oi. In afară de acestea, gospodăria are 3 autocamioane, feliere de fierărie, tîmplărie, rotărie etc. In cursul acestui an gospodăria a realizat un venit de peste 840.000 lei din cultura plantelor și crește­rea animalelor, ceea ce a făcut posibil ca drept avans bănesc să se repartizeze cîte 10 lei la zi-muncă. Gospodăria va pînă la sfîrșitul anului 1960 realiza un venit bănesc de peste 3.500.000 lei și aceasta în primul rînd va­­lorificînd prin Unitățile Comerciale de stat 550 ton­e cereale și floa­­rea-soarelui, peste 70 tone carne, 800 hl lapte etc. O dată cu creșterea și dezvol­tarea gospodăriei a crescut și ni­velul de trai material și cultural al colectiviștilor. S-a schimbat ra­dical viața pălmașilor de pe fos­tele moșii ale grofilor Karoly și a fostului notar Ioan Ciocan. In ultimii zece ani peste ISO colecti­viști, printre care Ștefan En­gh­el, Gheorghe Ghidiman, Ioan Ghibor­dic, Ana Kulicz și mulți alții, și-au construit case noi. In comună sunt azi 80 aparate de radio, peste 200 biciclete, iar lumina electrică arde în majoritatea caselor. Colectiviștii din comună se mîn­­dresc și cu alte multe rezultate pe care le-au obținut sub înțeleaptă conducere a partidului. Printre a­­cestea se numără construcția UtiUi mare și frumos cămin cultural, iar în prezent se construiește un ma­gazin universal. De mai mulți ani în comună funcționează un cine­matograf sătesc, iar biblioteca numără azi peste 3.000 diferite volume. Cu prilejul dezbaterii Directive­lor celui de-al III-lea Congres al partidului nostru drag, colectiviștii s-au angajat să depună toate efor­turile pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. In cursul acestui an ei sînt hotărîți ca de pe aproape 600 ha cultivate cu porumb să recolteze în medie peste 3.500 kg porumb boabe, la floa­­rea-soarelui de pe cele 150 ha să recolteze cel puțin 1.800 kg, iar la sfecla de zahăr cîte 22 tone la fiecare ha. Ei s-au angajat de asemenea să realizeze o producție medie de cel puțin 2.200 litri lap­te pe cap de vacă furajata. Colectiviștii romîni și maghiari, înfrățiți pentru totdeauna sub în­țeleaptă conducere a partidului nostru, sînt hotărîți să muncească" și mai bine, dînd viață mărețului program de construcție a socialis­mului elaborat de partid. V. POP corespondent NOI BLOCURI CONSTRUITE ÎN CAPITALA. >00000000000000000^)0 0 O C O SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC Oamenii au învins (Urmare din pag. 1.) Pină și preparatorii care-și luaseră angajamentul că repara­ția va dura numai 5 zile aveau în inimă un grăunte de teamă. Schimburile treceau repede. O dată cu ele, rămînea în urmă rodul unui entuziasm unanim. De fiecare dată cînd un schimb se întorcea a doua zi la locul de muncă, lucrarea era de nere­cunoscut. Trecuseră patru zile. Jgheaburile erau modificate, agi­tatoarele de tulbureală mutate, iar pentru stația de reagenți se turnase planșeul de beton, fă­­cându-se și cadrul pentru am­plasarea rezervoarelor. Reparația se apropia de finisaj. Maiștrii pre­paratori Emerik Nyerges, Vasi­le Cozma și Francisc Katar coor­donau lucrările ajutînd in mod practic acolo unde era mai greu. In focul acestei mari bătălii, cu toții aveau un singur țel: să bi­ruie. Cuvîntul dat in fața con­sfătuirii de producție trebuia res­pectat. Echipa de tineret condu­să de Vasile Cioplea a lucrat cu înflăcărare la rezervoarele de reagenți și la legăturile de la celule. După ce a repartizat oamenii la locurile de muncă, inginerul Ilie Mitran, șeful flotației, și-a sumes mînecile de la salopetă, a trecut alături de preparatori, lucrând cu entuziasm. La înce­putul celei de-a 5-a zi lucrările erau pe sfîrșite. Lăcătușii Co­loman Szilágyi, Francisc Simon, Ștefan Ștențel, împreună cu șe­ful echipei Anton Mărman își ștergeau broboanele de sudoare de pe frunte, dar erau bucuroși. Celularii Gheorghe Coltea, Do­minic Ilieș și Francisc Juhász, morarii Ioan Haidu și Fran­­cisc Blumeștein, deși obosiți, erau totuși fericiți, se ținuseră de cu­­vînt. Cu multă însuflețire a mun­­­cii echipa de dulgheri a lui Gé­za Kulik, electricienii Ciprian­­ Arțuc­ii, Vasile Bogdan și echi­pa filtrașului Lazăr Pop. Cu toate că inginerul Mitran a recurs la sprijinul exploatării miniere „Drapelul roșu“ tierja cerînd să-i trimită lăcătuși pen­tru a putea termina reparația mai repede, acea­ta nu i-a dat decît pe sudorul Alexandru Bol­­dan; restul erau ocupați cu o lucrare urgentă la mină. Boldan s-a alăturat cu etan preparato­rilor și, așa cum spun ei, „a muncit cît doi sudori.“ Mai sînt încă vreo cîteva ore pînă la terminarea zilei a 5-a. Ansamblele de celule sînt mon­tate, legăturile de alimentare cu reactivi la celule sînt terminate. Totul e gata. Se face prima în­cercare a motoarelor. In­flotație domnește ordinea și curățenia. Muncitorii, răsuflind ușurați, ur­măresc înviruirea morilor și a paletelor de la celule. Zîmbesc și se felicită unul pe altul feri­ciți. Orele 6 dimineața. Soarele își trimite razele peste întinderea de necuprins a văzduhului de cu­loarea safirului, începe o zi căl­duroasă de iulie. Schimbul de dimineață a preluat lucrul din mers. Totu­l în ordine. Liniștiți, după o încordare de 5 zile, pre­paratorii privesc cu mândrie spu­ma din celule. Satisfacției lor i se adaugă cele două zile redu­se din planul de reparație. In aceste zile se vor putea prelu­cra cîteva sute de ton de mine­reu în plus. Oamenii au învins. Prin jghea­buri se scurge spumă bogată, cu reflexe ,de curcubeu. E rodul strădaniei, hărniciei, priceperii colectivului care a muncit Însu­flețit de grandiosul program de dezvoltare a patriei, preconizat de Congresul al III-lea al parti­dului. ★ « DC-03 PENTRU SOCIALISM Inginerul Iosif Gh­idi, de la uzinele „­ Mai“ Ferneziu“, este un bun conducător de secție. Secția sa își realizează ritmic planul de muncă. KARL MARX Războiul civil din Franța (reeditare). („Biblio­teca marxist-leninistă“.) 96 pag. — 1,40 lei. Ed. politică. S­F. IVAȘIN — Contribuții la istoria politicii externe a U.R.S.S. 528 pag. + XVI pag. text in­troductiv — 13,30 lei. Ed. politică. I. BUȚA, I. FAUR — Din expe­riența gospodăriilor agricole co­lective din raionul Jimbolia. 96 pag. — 2 lei. Ed. agrosilvică. GH. BĂNICĂ, GH. SCHIOPU — Cum se pot obține peste 3.800 kg de lapte pe cap de vacă fu­rajată.­­Hrănirea vacilor cu rații bogate de porumb însilozat și alte nutrețuri suculente (Co­lecția „Biblioteca agricolă“.­ 72 pag. — 1,15 lei. Ed. agrosilvică. C. PAUNESCU — Copiii răsfă­țați (S.R.S.C. 353). 64 pag.­— 1 leu. A. MIHALE — Destin — roman. Ediție revăzută a romanului „Floarea vieții“. 512 pag. — 12,25 lei. Ed. tineretului. R. NEGREANU — Despre muzica cu program. 114 pag. — 4,50 lei. Ed. muzicală. * * * — Părinților educația fizică a copiilor, despre ln redactarea generală a lui V. G. Iakovlev. Traducere din limba rusă de A. Efremov. 208 pag. - 10,10 lei. Ed. tineretului. C. DAICOVICIU și alții — Din istoria Transilvaniei. 232 pag. + 7 hărți în afara textului — 24,10 lei (perga­moid.) Ed. Acad. R.P.R. PAUL COSMOVICI — Contribuții la studiul culpei civile cu spe­cială privire asupra culpei în contractele economice. 212 pag. — 4,75 lei. , Ed. științifică. Mai multă atenție activității în unitățile de alimentație publică din Vișeu Zilele trecute am vizitat unită­țile de alimentație publică din o­­rașul Vișeu de Sus. Cu acest pri­lej am avut ocazia să observăm unele realizări, dar și multe lip­suri în activitatea lucrătorilor care deservesc aceste unități. La restaurantul nr. 2, gestionat de către I. Traler, se mai prac­tică obiceiul de a servi consu­matorilor pîine uscată și care a rămas de la alți consumatori. A­­cest fapt face să se simtă jigniți consumatorii în cauză și pentru a­­ceasta au cerut să fie luate măsuri pentru ca acest lucru să nu se mai repete. Din cauza unor ospă­tari, ca Iosif Davidovici și alții, consumatorii trebuie să aștepte mult pentru a fi serviți cu șni­țel sau grătar și de multe ori a­­ceștia spun consumatorilor vorbe jignitoare, așa cum s-a întîmplat cu sus-citatul ospătar. La acestea se mai adaugă că în zilele mai aglomerate, ospătarii nu sînt re­partizați pe ture de serviciu, în așa fel, ca să poată cuprinde o­­rele cele mai aglomerate, fapt pentru care nu rare sînt cazurile cînd un consumator trebuie să aștepte cîte 50—60 minute, iar pentru a fi servit cu salată drept completare la șnițelul cerut, tre­buie să mai aștepți încă 15—20 minute. Sintem­ în toiul verii. Pentru aceasta cei care vin la restaurant preferă ca lungă friptură să li se servească salată verde și nu mu­rături de iarnă, așa cum se mai întîmplă încă și în prezent, mîncare bună, servită cu repezi­­­ciune și bine gătită, te îmbie în­totdeauna la o bere. Deci o bere­­ rece, după o mîncare caldă. Aici se întîmplă invers. După ce ai mîncat o mîncare rece, servită cu greu de către ospătarii localu­lui, ți se servește o bere caldă. Aceasta și din cauza lipsei de ghiață, care, așa după cum re­cunoaște însuși gestionarul ma­gazinului, se primește de către restaurant în cantități de cîte 20— 25 kg. La sesizările făcute în condica de reclamații sînt date răspun­suri scurte și evazive. In cadrul altor localuri, ca cel gestionat de către Mihai Foca, igiena și curățenia mai lasă încă mult de­ dorit. Mătura nu ajun­ge pe sub toate mesele. In labo­ratorul pentru gătitul mîncăru­­rilor reci, unde lucrează Elemer Hubel, igiena lasă de dorit. Car­nea nu se acoperă. Gestionarul nu vede aceasta. Nu caută să aco­pere carnea și produsele gă­tite în acest laborator. Cred că organele sanitare ale orașului ar avea de spus multe în această direcție. Și acum să intrăm la restau­rantul „Pietrosul“, unde este ges­tionar tovarășul Ștefan Daics. La orele 14, în restaurant încă nu au început să fie servite mîncărurile. Acest lucru nu din vina ospăta­rilor, ci datorită faptului că lista de mîncăruri și prețuri, pe care trebuia să o întocmească gestiona­rul, nu este încă gata. Bucătă­reasa Irina Enyedi nu e nici ea gata cu toate mîncărurile, deși trebuie să fie, după spusele ei, la orele 13. De multe ori gestionarul nu se interesează de felul în care sînt serviți oamenii muncii veniți aici. Aceasta face ca oamenii să fie serviți cu mari întîrzieri. Aici raidul nostru s-a terminat. Credem însă că nu s-au sfîrșit măsurile pe care trebuie să le ia conducerea I.A.P., respectiv tova­rășul Iacob Pretzfer, care, deși dă destul de des în special pe la „Pietrosul“, se uită cam rar în condicile de reclamații și sugestii. Trebuie luate măsuri pentru o mai bună deservire a consumatorilor în unitățile de alimentație publică. A. DALTA =00= coto Mia trib­va lui Vasile Tomoioagă din comuna Moisei a fost judecat pentru in­fracțiune de delapidare. Numitul în cursul anului 1959—1960 a func­ționat ca referent încasator în co­muna Moisei, raionul Vișeu. In acest timp el și-a însușit din su­­mele încasate de la diferiți cetă­țeni drept impozit 19.558 lei, pe care l-a folosit în scopuri perso­nale. Pentru aceste fapte Tribuna­­lul popular al raionului Vișeu l-a condamnat la 12 ani închisoare corecțională, confiscarea totală a averii și 6 ani interdicție corec­țională. Tribunalul regional a respins recursul făcut de inculpat, ca fiind nefondat. Siser Rudolf din Vișeu de Sus a fost judecat tot pentru săvîrși­­rea infracțiunii de delapidare. In­culpatul a funcționat din luna iulie 1959 și pînă la 24 octom­brie 1959 în calitate de manipu­­lant în parchetul „Barcii“ din co­muna Poienile de sub Munte, apar­­ținînd­ fostei întreprinderi regionale forestiere. In același timp, el era și gestionar de alimente al acestui parchet. In această calitate și-a însușit alimente în valoare de 1.398 lei. Pentru acest­­ fapt tri­bunalul popular raional l-a con­damnat la un an închisoare corec­țională. Sentința a rămas defini­t­ Vineri, 22 iulie 1960 Realizări și căi pentru a obține noi succese (Urmare din pag. 1.) La ridicarea nivelului tehnic al producției își aduc contribuția și inovatorii și raționalizatorii. La uzina de mașini și utilaje „Hutila Dezideriu“ există cabinet tehnic, există și oameni capabili. Păcat că activitatea cabinetului tehnic este nesatisfăcătoare. Din această cau­ză, propunerile înregistrate în pri­mul semestru sînt doar 37. Alai rău este însă că rezolvarea lor întîrzie în mod nejustificat. Numai așa se explică faptul că în acest an au fost aplicate doar 6 inova­­ții. Ar fi bine ca conducerea uzinei să analizeze mai temeinic felul cum se dezvoltă mișcarea de inovații și raționalizări în rîndul munci­torilor. Cu sprijinul comitetului de sindicat, activitatea cabinetului tehnic poate și trebuie să fie ridi­cată la nivelul sarcinilor cerute de dezvoltarea producției. Colectivul său are menirea să militeze și să studieze problemele care se cer re­zolvate operativ și au ca scop să contribuie la reducerea prețului de cost și la îmbunătățirea calității produselor. Deși se consideră că secția tur­nătorie este înzestrată cu utilaje perfecționate, totuși mai sînt o se­rie de locuri de muncă unde se simte nevoia modernizării, precum și rezerve interne care necesită a fi valorificate. După părerea tovară­șului Cornel Pavel, șeful secției, s-ar putea mecaniza curățitul pie­selor turnate, care la ora actuală se execută manual de către 32 de oameni. La fel, ar fi bine să se urgenteze centralizarea pregătirii nisipurilor de turnare și organiza­rea transportării lor cu mijloace mecanizate. Prin acestea, producția secției și productivitatea muncii ar crește in mod simțitor, ușurîn­­du-se totodată efortul fizic. Altă problemă ,propusă de co­lectivul de turnători o constituie instalarea unui pod rulant pentru depozitul secției, cu ajutorul că­ruia s-ar transporta materiale ne­cesare producției. Astfel, spațiul productiv al secției ar spori la peste 30 la sută, iar cheltuielile pentru manoperă s-ar reduce cu circa 60—70 la sută. Acestea sînt doar cîteva din o­­biectivele spre care ar trebui ac­ționat cu mai mult curaj și ope­rativ, nemaivorbind că probleme asemănătoare pot fi inițiate și la secția forță, unde transportul ma­terialului se mai face încă pe o linie decovil necorespunzătoare. Iată deci în ce direcție trebuie să-și îndrepte eforturile întreg co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni. Principala lor sarcină în perioada actuală trebuie să con­stituie mecanizarea și moderniza­rea producției, sursă sigură pen­tru sporirea productivității muncii și reducerea prețului de cost. DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE înfăptuiri de seama în comuna Budești Undeva pe meleagurile Maramu­reșului, la poalele unor dealuri, se află comuna Budești. Imprejur­­mile ei pitorești, cu apele curgă­toare ale Cosăului, Oariței și Rîșo­­rului care se întîlnesc în hotarul său fac din ea un colțișor minu­nat al regiunii. Aici, în anii puterii populare s-au înfăptuit multe lucruri măre­țe care au schimbat înfățișarea co­munei și viața țăranilor muncitori. Prin grija partidului și a guvernu­lui s-a construit și amenajat școală elementară de 7 ani cu o etaj și un dispensar. Lucruri im­portante au fost înfăptuite de către locuitorii comunei prin contribuție voluntară, în cadrul acestor acțiuni au construit poduri, au făcut re­parații capitale la școli, au ame­najat o baie populară și fîntîni publice. Pe ulițele comunei și în casele oamenilor s-a introdus lu­mina electrică, iar în case cîntă azi aproape 100 aparate de radio. Chibzuind și gospodărind cu grijă banii realizați din contribu­ția voluntară și ținînd seama de experiența cîștigată anii trecuți, comitetul executiv al sfatului popu­lar a reușit ca în acest an să-și organizeze în așa fel munca nicit a putut raporta comitetului execu­tiv raional încasarea întregii con­tribuții voluntare pe anul în curs. Iată unele din metodele prin care comitetul executiv a reușit să mobilizeze cetățenii în jurul aces­tei acțiuni, însuflenindu-i în mun­că. încă la sfîrșitul anului trecut comitetul executiv a examinat în­­tr-o ședință a sa posibilitățile eco­nomice pentru strîngerea sumelor din contribuție voluntară, lucrările ce u­r­au să fie executate, precum și mijloacele ce trebuie folosite pentru mobilizarea cetățenilor în această acțiune. Aceste probleme au fost supuse dezbaterii sesiunii ce a urmat, cu care ocazie s-a arătat și felul cum a fost organi­zată în anul 1959 acțiunea de con­tribuție voluntară. Se știe că în acest an comuna Budești s-a situat prima pe raion în încasarea sume­lor. Aceasta a făcut ca deputații să plece din sesiune cu un elan de muncă și mai mare. Semnificativ este și faptul că în adunările populare s-a hotărît exe­cutarea unor lucrări importante în satul aparținător Sîrbi, dat fiind faptul că aici realizările în anii precedenți au fost inferioare celor din comuna Budești. Cetățenii din Sîrbi au aprobat cu satisfacție pro­punerea ca în acest an să se elec­­trifice și să se radiofice satul lor și să se înceapă construirea unui local, de școală cu 4­­ săli de clasă. Deputații Mihai Feher, Dumitru Giurgi, Vasile Giurgi, Gheorghe Sima și mulți alții au organizat întîlniri cu alegătorii, popularizînd importanța acestei acțiuni. Majori­tatea țăranilor muncitori și-au a­­chitat contribuția chiar înainte de completarea și înmînarea înștiin­țărilor de plată. Imediat ce timpul a permis, co­mitetele de cetățeni alese pe lu­crări au trecut la acțiune. S-a început procurarea stîlpilor de stejar necesari pentru rețeaua electrică și de radioficare, precum și a celorlalte materiale. Peste 70 de țărani muncitori au venit la președintele comitetului executiv și au oferit cîte un stîlp în mod benevol. Stîlpii au și fost plantați tot prin muncă voluntară. In acest fel în ziua deschiderii celui de-al III-lea Congres al par­tidului în casele a peste 100 de țărani muncitori din satul Sîrbi au cîntat difuzoarele. Este în curs electrificarea satului și totodată s-a turnat fundația pentru noul lo­cal de școală. Economiile realizate prin munci­le obștești depuse la aceste lucrări depășesc suma de 20.000 lei. Asemenea realizări dovedesc că Comitetul executiv al Sfatului popu­lar din comuna Budești, în frunte cu Vasile Tamaș, președinte, și Ioan Tamaș, secretar, s-a gospodărit bi­ne și a știut să se folosească de diversele forme de legătură a sfatului popular cu masele. Un ajutor prețios a­ primit co­mitetul executiv din partea organi­zațiilor de partid din raza comu­nei, care au repartizat agitatorii pe circumscripții electorale și care, au laturi de deputați și de comitetele de cetățeni, au desfășurat o temei­nică muncă politică în rîndurile cetățenilor. Strîns uniți în jurul sfatului popular, cetățenii din comuna Bu­dești sînt hotărîți ca prin munca lor să-și facă viața cît mai îmbel­șugată, iar satele lor cît mai fru­moase, aplicînd în viață prevederi­le Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului nostru. EUGEN SZAKÁCS membru al subredacției din Sighet ANUNȚ DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICA BAIA MARE organizează un concurs pe bază de acte, în ziua de 30 iulie a. c., pentru ocu­parea următoarelor posturi vacante: 1 post șef serviciu; 2 posturi economist statistician specialist; 3 posturi economist statistician; 2 posturi inspector șef statistic; 3 posturi statistician principal; 1 post economist statistician principal. INFORMAȚII SUPLIMENTARE se primesc de la Direcția regională de statistică Baia Mare și la inspectoratele statistice raionale și oră­șenești. < V­­*&'**■< IPROD43DOP Str. Dragoș Vodă nr. 121 SIGHET Reg. Baia Nara oferă spre vînzare 1 butoaie și budfone noi de stejar în capacități de 200—2000 litri De asemenea, mai oferă: FOTOLII PAT, SOMIERE,­­ DIVANE, DORMEZE DE UNA ȘI DOUA PERSOANE, precum­­ și orice fel de lucrări de tapițerie, în orice cantitate.­­ Plata contra virament, livrările imediat. Vedere de la intrarea la expoziția „Realizări între cele două con­grese ale partidului“ deschisă la Baia Mare. ? ■•.S. ATA* O UZINA „NN 10“ DJ SATU MARE angajeaza SUDOR­ ELECTRICI Inf­or­mă­­ți suplimentare se pot primi zilnic la serviciul Cadre intre orele & și 10, sau prin telefon nr. 1800. STR. /UE P­ NTIUE Nr. 43 v^wwwAmw.v.BAWi% ronospari MV.S­.VV.WAW.WAV.W ✓ X

Next