Pentru Socialism, iulie 1960 (Anul 11, nr. 2009-2035)
1960-07-22 / nr. 2027
t .......................II Himil.........I........... ......... G. A. C. TIREAM Jla. 10 ani de la InsiUița M. La 30 iulie se împlinesc zece ani de cînd în comuna Tiream 44 de familii de țărani muncitori, romîni și maghiari, în frunte cu comuniștii Mihai Haller, Ioan Pop, Ioam Funkenhauzer, Iosif Chichiman, afimînd drumul trasat de Plenară C.C. al P.M.R. din martie 1949, s-au unit pentru a-ș i munci pămînturile în comun, înființînd gospodăria colectivă „înfrățirea“. Gospodăria din Tiream a avut la înființare 4 boi, 4 vaci, 6 căruțe, 6 pluguri, 4 prășitoare, vînturătoare și 73 ha teren arabil. o întreaga valoare a fondului de bază nu depășea suma de 36.000 lei. Cu toate greutățile începutului, ca lipsa de animale de muncă și de producție, lipsa de construcții gospodărești, colectiviștii , din comuna, mobilizați de organizația de partid, au pornit la muncă pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei. Sprijiniți de mecanizatorii de la S.M.T. Cărei, colectiviștii au obținut an de an producții bune, superioare celor obținute de țăranii muncitori cu gospodării individuale. Ei au dat o mare atenție creșterii și dezvoltării sectorului zootehnic, ramură hotărîtoare în realizarea de mari venituri bănești. In anul 1959, printr-o bună organizare a muncii, prin aplicarea la timp și în bune condiții a lucrărilor de întreținere a culturilor și în special prin introducerea retribuției suplimentare a muncii, în gospodărie s-au recoltat în medie 2.400 kg grîu, 7.000 kg porumb știuleți, 8.300 kg cînepă fuior la hectar. Prin dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic, gospodăria a realizat peste 400.000 lei venit bănesc la fiecare 100 ha. Aceste rezultate au făcut ca pentru o zi muncă să se poată repartiza cîte 3,10 kg grîu, 5,5 kg porumb, 0,137 kg zahăr și alte produse agricole, precum și cîte 29 lei în numerar. Rezultatele obținute de vișui au fost urmărite cu coleciimult interes de țăranii muncitori cu gospodărie individuală din comună, care, convingîndu-se de avantajele muncii în comun și cu mijloace mecanizate, au intrat cu convingere în marea familie a colectiviștilor. Anul 1959 a fost un an de mare cotitură pentru comuna noastră. Prin intrarea în gospodărie a ultimelor familii de întovărășiți, comuna Tiream a ajuns să aibă agricultura complet colectivizată. Din marea familie a colectiviștilor fac parte azi peste 760 familii care și-au unit laolaltă 2.200 ha teren. Colectiviștii muncesc cu hărnicie pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Datorită aplicării la timp a lucrărilor de întreținere a plantelor, ele sînt frumoase și promit o recoltă îmbelșugată. Proprietatea obștească a gospodăriei a crescut și s-a dezvoltat continuu. Astăzi valoarea fondului de bază este de 2.300.000 lei. Gospodăria are un sector zootehnic în continuă dezvoltare: 260 bovine, din care 148 vaci, iar pînă la sfîrșitul anului numărul bovinelor va ajunge la 365, din care 203 capete vaci. Turma de oi a gospodăriei numără peste 1.400 oi merinoi, iar pînă la sfîrșitul anului aceasta va ajunge la 1.775. Numărul porcilor va crește pînă la sfîrșitul anului la 514, din care 124 scroafe. Gospodăria are în prezent aproape 3.000 pui de găină. In ultimii ani în gospodărie s-au ridicat o serie de construcții gospodărești. Numai în cursul acestui an s-au construit un grajd pentru 60 vite mari, o maternitate pentru Scroafe, o puierniță și altele. Acum se construiesc alte două grajduri mari, fiecare pentru cîte 130 bovine, două maternități pentru scroafe, un saivan pentru 700 oi. In afară de acestea, gospodăria are 3 autocamioane, feliere de fierărie, tîmplărie, rotărie etc. In cursul acestui an gospodăria a realizat un venit de peste 840.000 lei din cultura plantelor și creșterea animalelor, ceea ce a făcut posibil ca drept avans bănesc să se repartizeze cîte 10 lei la zi-muncă. Gospodăria va pînă la sfîrșitul anului 1960 realiza un venit bănesc de peste 3.500.000 lei și aceasta în primul rînd valorificînd prin Unitățile Comerciale de stat 550 tone cereale și floarea-soarelui, peste 70 tone carne, 800 hl lapte etc. O dată cu creșterea și dezvoltarea gospodăriei a crescut și nivelul de trai material și cultural al colectiviștilor. S-a schimbat radical viața pălmașilor de pe fostele moșii ale grofilor Karoly și a fostului notar Ioan Ciocan. In ultimii zece ani peste ISO colectiviști, printre care Ștefan Enghel, Gheorghe Ghidiman, Ioan Ghibordic, Ana Kulicz și mulți alții, și-au construit case noi. In comună sunt azi 80 aparate de radio, peste 200 biciclete, iar lumina electrică arde în majoritatea caselor. Colectiviștii din comună se mîndresc și cu alte multe rezultate pe care le-au obținut sub înțeleaptă conducere a partidului. Printre acestea se numără construcția UtiUi mare și frumos cămin cultural, iar în prezent se construiește un magazin universal. De mai mulți ani în comună funcționează un cinematograf sătesc, iar biblioteca numără azi peste 3.000 diferite volume. Cu prilejul dezbaterii Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului nostru drag, colectiviștii s-au angajat să depună toate eforturile pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. In cursul acestui an ei sînt hotărîți ca de pe aproape 600 ha cultivate cu porumb să recolteze în medie peste 3.500 kg porumb boabe, la floarea-soarelui de pe cele 150 ha să recolteze cel puțin 1.800 kg, iar la sfecla de zahăr cîte 22 tone la fiecare ha. Ei s-au angajat de asemenea să realizeze o producție medie de cel puțin 2.200 litri lapte pe cap de vacă furajata. Colectiviștii romîni și maghiari, înfrățiți pentru totdeauna sub înțeleaptă conducere a partidului nostru, sînt hotărîți să muncească" și mai bine, dînd viață mărețului program de construcție a socialismului elaborat de partid. V. POP corespondent NOI BLOCURI CONSTRUITE ÎN CAPITALA. >00000000000000000^)0 0 O C O SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC Oamenii au învins (Urmare din pag. 1.) Pină și preparatorii care-și luaseră angajamentul că reparația va dura numai 5 zile aveau în inimă un grăunte de teamă. Schimburile treceau repede. O dată cu ele, rămînea în urmă rodul unui entuziasm unanim. De fiecare dată cînd un schimb se întorcea a doua zi la locul de muncă, lucrarea era de nerecunoscut. Trecuseră patru zile. Jgheaburile erau modificate, agitatoarele de tulbureală mutate, iar pentru stația de reagenți se turnase planșeul de beton, făcându-se și cadrul pentru amplasarea rezervoarelor. Reparația se apropia de finisaj. Maiștrii preparatori Emerik Nyerges, Vasile Cozma și Francisc Katar coordonau lucrările ajutînd in mod practic acolo unde era mai greu. In focul acestei mari bătălii, cu toții aveau un singur țel: să biruie. Cuvîntul dat in fața consfătuirii de producție trebuia respectat. Echipa de tineret condusă de Vasile Cioplea a lucrat cu înflăcărare la rezervoarele de reagenți și la legăturile de la celule. După ce a repartizat oamenii la locurile de muncă, inginerul Ilie Mitran, șeful flotației, și-a sumes mînecile de la salopetă, a trecut alături de preparatori, lucrând cu entuziasm. La începutul celei de-a 5-a zi lucrările erau pe sfîrșite. Lăcătușii Coloman Szilágyi, Francisc Simon, Ștefan Ștențel, împreună cu șeful echipei Anton Mărman își ștergeau broboanele de sudoare de pe frunte, dar erau bucuroși. Celularii Gheorghe Coltea, Dominic Ilieș și Francisc Juhász, morarii Ioan Haidu și Francisc Blumeștein, deși obosiți, erau totuși fericiți, se ținuseră de cuvînt. Cu multă însuflețire a muncii echipa de dulgheri a lui Géza Kulik, electricienii Ciprian Arțucii, Vasile Bogdan și echipa filtrașului Lazăr Pop. Cu toate că inginerul Mitran a recurs la sprijinul exploatării miniere „Drapelul roșu“ tierja cerînd să-i trimită lăcătuși pentru a putea termina reparația mai repede, aceata nu i-a dat decît pe sudorul Alexandru Boldan; restul erau ocupați cu o lucrare urgentă la mină. Boldan s-a alăturat cu etan preparatorilor și, așa cum spun ei, „a muncit cît doi sudori.“ Mai sînt încă vreo cîteva ore pînă la terminarea zilei a 5-a. Ansamblele de celule sînt montate, legăturile de alimentare cu reactivi la celule sînt terminate. Totul e gata. Se face prima încercare a motoarelor. Inflotație domnește ordinea și curățenia. Muncitorii, răsuflind ușurați, urmăresc înviruirea morilor și a paletelor de la celule. Zîmbesc și se felicită unul pe altul fericiți. Orele 6 dimineața. Soarele își trimite razele peste întinderea de necuprins a văzduhului de culoarea safirului, începe o zi călduroasă de iulie. Schimbul de dimineață a preluat lucrul din mers. Totul în ordine. Liniștiți, după o încordare de 5 zile, preparatorii privesc cu mândrie spuma din celule. Satisfacției lor i se adaugă cele două zile reduse din planul de reparație. In aceste zile se vor putea prelucra cîteva sute de ton de minereu în plus. Oamenii au învins. Prin jgheaburi se scurge spumă bogată, cu reflexe ,de curcubeu. E rodul strădaniei, hărniciei, priceperii colectivului care a muncit Însuflețit de grandiosul program de dezvoltare a patriei, preconizat de Congresul al III-lea al partidului. ★ « DC-03 PENTRU SOCIALISM Inginerul Iosif Ghidi, de la uzinele „ Mai“ Ferneziu“, este un bun conducător de secție. Secția sa își realizează ritmic planul de muncă. KARL MARX Războiul civil din Franța (reeditare). („Biblioteca marxist-leninistă“.) 96 pag. — 1,40 lei. Ed. politică. SF. IVAȘIN — Contribuții la istoria politicii externe a U.R.S.S. 528 pag. + XVI pag. text introductiv — 13,30 lei. Ed. politică. I. BUȚA, I. FAUR — Din experiența gospodăriilor agricole colective din raionul Jimbolia. 96 pag. — 2 lei. Ed. agrosilvică. GH. BĂNICĂ, GH. SCHIOPU — Cum se pot obține peste 3.800 kg de lapte pe cap de vacă furajată.Hrănirea vacilor cu rații bogate de porumb însilozat și alte nutrețuri suculente (Colecția „Biblioteca agricolă“. 72 pag. — 1,15 lei. Ed. agrosilvică. C. PAUNESCU — Copiii răsfățați (S.R.S.C. 353). 64 pag.— 1 leu. A. MIHALE — Destin — roman. Ediție revăzută a romanului „Floarea vieții“. 512 pag. — 12,25 lei. Ed. tineretului. R. NEGREANU — Despre muzica cu program. 114 pag. — 4,50 lei. Ed. muzicală. * * * — Părinților educația fizică a copiilor, despre ln redactarea generală a lui V. G. Iakovlev. Traducere din limba rusă de A. Efremov. 208 pag. - 10,10 lei. Ed. tineretului. C. DAICOVICIU și alții — Din istoria Transilvaniei. 232 pag. + 7 hărți în afara textului — 24,10 lei (pergamoid.) Ed. Acad. R.P.R. PAUL COSMOVICI — Contribuții la studiul culpei civile cu specială privire asupra culpei în contractele economice. 212 pag. — 4,75 lei. , Ed. științifică. Mai multă atenție activității în unitățile de alimentație publică din Vișeu Zilele trecute am vizitat unitățile de alimentație publică din orașul Vișeu de Sus. Cu acest prilej am avut ocazia să observăm unele realizări, dar și multe lipsuri în activitatea lucrătorilor care deservesc aceste unități. La restaurantul nr. 2, gestionat de către I. Traler, se mai practică obiceiul de a servi consumatorilor pîine uscată și care a rămas de la alți consumatori. Acest fapt face să se simtă jigniți consumatorii în cauză și pentru aceasta au cerut să fie luate măsuri pentru ca acest lucru să nu se mai repete. Din cauza unor ospătari, ca Iosif Davidovici și alții, consumatorii trebuie să aștepte mult pentru a fi serviți cu șnițel sau grătar și de multe ori aceștia spun consumatorilor vorbe jignitoare, așa cum s-a întîmplat cu sus-citatul ospătar. La acestea se mai adaugă că în zilele mai aglomerate, ospătarii nu sînt repartizați pe ture de serviciu, în așa fel, ca să poată cuprinde orele cele mai aglomerate, fapt pentru care nu rare sînt cazurile cînd un consumator trebuie să aștepte cîte 50—60 minute, iar pentru a fi servit cu salată drept completare la șnițelul cerut, trebuie să mai aștepți încă 15—20 minute. Sintem în toiul verii. Pentru aceasta cei care vin la restaurant preferă ca lungă friptură să li se servească salată verde și nu murături de iarnă, așa cum se mai întîmplă încă și în prezent, mîncare bună, servită cu repeziciune și bine gătită, te îmbie întotdeauna la o bere. Deci o bere rece, după o mîncare caldă. Aici se întîmplă invers. După ce ai mîncat o mîncare rece, servită cu greu de către ospătarii localului, ți se servește o bere caldă. Aceasta și din cauza lipsei de ghiață, care, așa după cum recunoaște însuși gestionarul magazinului, se primește de către restaurant în cantități de cîte 20— 25 kg. La sesizările făcute în condica de reclamații sînt date răspunsuri scurte și evazive. In cadrul altor localuri, ca cel gestionat de către Mihai Foca, igiena și curățenia mai lasă încă mult de dorit. Mătura nu ajunge pe sub toate mesele. In laboratorul pentru gătitul mîncărurilor reci, unde lucrează Elemer Hubel, igiena lasă de dorit. Carnea nu se acoperă. Gestionarul nu vede aceasta. Nu caută să acopere carnea și produsele gătite în acest laborator. Cred că organele sanitare ale orașului ar avea de spus multe în această direcție. Și acum să intrăm la restaurantul „Pietrosul“, unde este gestionar tovarășul Ștefan Daics. La orele 14, în restaurant încă nu au început să fie servite mîncărurile. Acest lucru nu din vina ospătarilor, ci datorită faptului că lista de mîncăruri și prețuri, pe care trebuia să o întocmească gestionarul, nu este încă gata. Bucătăreasa Irina Enyedi nu e nici ea gata cu toate mîncărurile, deși trebuie să fie, după spusele ei, la orele 13. De multe ori gestionarul nu se interesează de felul în care sînt serviți oamenii muncii veniți aici. Aceasta face ca oamenii să fie serviți cu mari întîrzieri. Aici raidul nostru s-a terminat. Credem însă că nu s-au sfîrșit măsurile pe care trebuie să le ia conducerea I.A.P., respectiv tovarășul Iacob Pretzfer, care, deși dă destul de des în special pe la „Pietrosul“, se uită cam rar în condicile de reclamații și sugestii. Trebuie luate măsuri pentru o mai bună deservire a consumatorilor în unitățile de alimentație publică. A. DALTA =00= coto Mia tribva lui Vasile Tomoioagă din comuna Moisei a fost judecat pentru infracțiune de delapidare. Numitul în cursul anului 1959—1960 a funcționat ca referent încasator în comuna Moisei, raionul Vișeu. In acest timp el și-a însușit din sumele încasate de la diferiți cetățeni drept impozit 19.558 lei, pe care l-a folosit în scopuri personale. Pentru aceste fapte Tribunalul popular al raionului Vișeu l-a condamnat la 12 ani închisoare corecțională, confiscarea totală a averii și 6 ani interdicție corecțională. Tribunalul regional a respins recursul făcut de inculpat, ca fiind nefondat. Siser Rudolf din Vișeu de Sus a fost judecat tot pentru săvîrșirea infracțiunii de delapidare. Inculpatul a funcționat din luna iulie 1959 și pînă la 24 octombrie 1959 în calitate de manipulant în parchetul „Barcii“ din comuna Poienile de sub Munte, aparținînd fostei întreprinderi regionale forestiere. In același timp, el era și gestionar de alimente al acestui parchet. In această calitate și-a însușit alimente în valoare de 1.398 lei. Pentru acest fapt tribunalul popular raional l-a condamnat la un an închisoare corecțională. Sentința a rămas definit Vineri, 22 iulie 1960 Realizări și căi pentru a obține noi succese (Urmare din pag. 1.) La ridicarea nivelului tehnic al producției își aduc contribuția și inovatorii și raționalizatorii. La uzina de mașini și utilaje „Hutila Dezideriu“ există cabinet tehnic, există și oameni capabili. Păcat că activitatea cabinetului tehnic este nesatisfăcătoare. Din această cauză, propunerile înregistrate în primul semestru sînt doar 37. Alai rău este însă că rezolvarea lor întîrzie în mod nejustificat. Numai așa se explică faptul că în acest an au fost aplicate doar 6 inovații. Ar fi bine ca conducerea uzinei să analizeze mai temeinic felul cum se dezvoltă mișcarea de inovații și raționalizări în rîndul muncitorilor. Cu sprijinul comitetului de sindicat, activitatea cabinetului tehnic poate și trebuie să fie ridicată la nivelul sarcinilor cerute de dezvoltarea producției. Colectivul său are menirea să militeze și să studieze problemele care se cer rezolvate operativ și au ca scop să contribuie la reducerea prețului de cost și la îmbunătățirea calității produselor. Deși se consideră că secția turnătorie este înzestrată cu utilaje perfecționate, totuși mai sînt o serie de locuri de muncă unde se simte nevoia modernizării, precum și rezerve interne care necesită a fi valorificate. După părerea tovarășului Cornel Pavel, șeful secției, s-ar putea mecaniza curățitul pieselor turnate, care la ora actuală se execută manual de către 32 de oameni. La fel, ar fi bine să se urgenteze centralizarea pregătirii nisipurilor de turnare și organizarea transportării lor cu mijloace mecanizate. Prin acestea, producția secției și productivitatea muncii ar crește in mod simțitor, ușurîndu-se totodată efortul fizic. Altă problemă ,propusă de colectivul de turnători o constituie instalarea unui pod rulant pentru depozitul secției, cu ajutorul căruia s-ar transporta materiale necesare producției. Astfel, spațiul productiv al secției ar spori la peste 30 la sută, iar cheltuielile pentru manoperă s-ar reduce cu circa 60—70 la sută. Acestea sînt doar cîteva din obiectivele spre care ar trebui acționat cu mai mult curaj și operativ, nemaivorbind că probleme asemănătoare pot fi inițiate și la secția forță, unde transportul materialului se mai face încă pe o linie decovil necorespunzătoare. Iată deci în ce direcție trebuie să-și îndrepte eforturile întreg colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni. Principala lor sarcină în perioada actuală trebuie să constituie mecanizarea și modernizarea producției, sursă sigură pentru sporirea productivității muncii și reducerea prețului de cost. DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE înfăptuiri de seama în comuna Budești Undeva pe meleagurile Maramureșului, la poalele unor dealuri, se află comuna Budești. Imprejurmile ei pitorești, cu apele curgătoare ale Cosăului, Oariței și Rîșorului care se întîlnesc în hotarul său fac din ea un colțișor minunat al regiunii. Aici, în anii puterii populare s-au înfăptuit multe lucruri mărețe care au schimbat înfățișarea comunei și viața țăranilor muncitori. Prin grija partidului și a guvernului s-a construit și amenajat școală elementară de 7 ani cu o etaj și un dispensar. Lucruri importante au fost înfăptuite de către locuitorii comunei prin contribuție voluntară, în cadrul acestor acțiuni au construit poduri, au făcut reparații capitale la școli, au amenajat o baie populară și fîntîni publice. Pe ulițele comunei și în casele oamenilor s-a introdus lumina electrică, iar în case cîntă azi aproape 100 aparate de radio. Chibzuind și gospodărind cu grijă banii realizați din contribuția voluntară și ținînd seama de experiența cîștigată anii trecuți, comitetul executiv al sfatului popular a reușit ca în acest an să-și organizeze în așa fel munca nicit a putut raporta comitetului executiv raional încasarea întregii contribuții voluntare pe anul în curs. Iată unele din metodele prin care comitetul executiv a reușit să mobilizeze cetățenii în jurul acestei acțiuni, însuflenindu-i în muncă. încă la sfîrșitul anului trecut comitetul executiv a examinat într-o ședință a sa posibilitățile economice pentru strîngerea sumelor din contribuție voluntară, lucrările ce urau să fie executate, precum și mijloacele ce trebuie folosite pentru mobilizarea cetățenilor în această acțiune. Aceste probleme au fost supuse dezbaterii sesiunii ce a urmat, cu care ocazie s-a arătat și felul cum a fost organizată în anul 1959 acțiunea de contribuție voluntară. Se știe că în acest an comuna Budești s-a situat prima pe raion în încasarea sumelor. Aceasta a făcut ca deputații să plece din sesiune cu un elan de muncă și mai mare. Semnificativ este și faptul că în adunările populare s-a hotărît executarea unor lucrări importante în satul aparținător Sîrbi, dat fiind faptul că aici realizările în anii precedenți au fost inferioare celor din comuna Budești. Cetățenii din Sîrbi au aprobat cu satisfacție propunerea ca în acest an să se electrifice și să se radiofice satul lor și să se înceapă construirea unui local, de școală cu 4 săli de clasă. Deputații Mihai Feher, Dumitru Giurgi, Vasile Giurgi, Gheorghe Sima și mulți alții au organizat întîlniri cu alegătorii, popularizînd importanța acestei acțiuni. Majoritatea țăranilor muncitori și-au achitat contribuția chiar înainte de completarea și înmînarea înștiințărilor de plată. Imediat ce timpul a permis, comitetele de cetățeni alese pe lucrări au trecut la acțiune. S-a început procurarea stîlpilor de stejar necesari pentru rețeaua electrică și de radioficare, precum și a celorlalte materiale. Peste 70 de țărani muncitori au venit la președintele comitetului executiv și au oferit cîte un stîlp în mod benevol. Stîlpii au și fost plantați tot prin muncă voluntară. In acest fel în ziua deschiderii celui de-al III-lea Congres al partidului în casele a peste 100 de țărani muncitori din satul Sîrbi au cîntat difuzoarele. Este în curs electrificarea satului și totodată s-a turnat fundația pentru noul local de școală. Economiile realizate prin muncile obștești depuse la aceste lucrări depășesc suma de 20.000 lei. Asemenea realizări dovedesc că Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Budești, în frunte cu Vasile Tamaș, președinte, și Ioan Tamaș, secretar, s-a gospodărit bine și a știut să se folosească de diversele forme de legătură a sfatului popular cu masele. Un ajutor prețios a primit comitetul executiv din partea organizațiilor de partid din raza comunei, care au repartizat agitatorii pe circumscripții electorale și care, au laturi de deputați și de comitetele de cetățeni, au desfășurat o temeinică muncă politică în rîndurile cetățenilor. Strîns uniți în jurul sfatului popular, cetățenii din comuna Budești sînt hotărîți ca prin munca lor să-și facă viața cît mai îmbelșugată, iar satele lor cît mai frumoase, aplicînd în viață prevederile Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului nostru. EUGEN SZAKÁCS membru al subredacției din Sighet ANUNȚ DIRECȚIA REGIONALĂ DE STATISTICA BAIA MARE organizează un concurs pe bază de acte, în ziua de 30 iulie a. c., pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: 1 post șef serviciu; 2 posturi economist statistician specialist; 3 posturi economist statistician; 2 posturi inspector șef statistic; 3 posturi statistician principal; 1 post economist statistician principal. INFORMAȚII SUPLIMENTARE se primesc de la Direcția regională de statistică Baia Mare și la inspectoratele statistice raionale și orășenești. < V*&'**■< IPROD43DOP Str. Dragoș Vodă nr. 121 SIGHET Reg. Baia Nara oferă spre vînzare 1 butoaie și budfone noi de stejar în capacități de 200—2000 litri De asemenea, mai oferă: FOTOLII PAT, SOMIERE, DIVANE, DORMEZE DE UNA ȘI DOUA PERSOANE, precum și orice fel de lucrări de tapițerie, în orice cantitate. Plata contra virament, livrările imediat. Vedere de la intrarea la expoziția „Realizări între cele două congrese ale partidului“ deschisă la Baia Mare. ? ■•.S. ATA* O UZINA „NN 10“ DJ SATU MARE angajeaza SUDOR ELECTRICI Informăți suplimentare se pot primi zilnic la serviciul Cadre intre orele & și 10, sau prin telefon nr. 1800. STR. /UE P NTIUE Nr. 43 v^wwwAmw.v.BAWi% ronospari MV.S.VV.WAW.WAV.W ✓ X