Pentru Socialism, octombrie 1960 (Anul 11, nr. 2087-2112)

1960-10-14 / nr. 2098

Ulemista Viorica Con­ta de la secția de con­fecții a fabricii „Uni­tatea" din Sighet este o muncitoare destoini­că. Ea produce con­fecții de calitate supe­rioară. At­­amari «Ie alegeri în grupele d­e partid Pe baza prevederilor Statutu­lui și a instrucțiunilor C.C. al P.M.R., in organizațiile de par­tid din întreprinderi instituții și siv șantierele orașelor — inclu­si organizațiile de ateliere și grupele de partid — au înce­put de curînd pregătirea și des­fășurarea adunărilor generale de dări de seamă și alegeri în lumina sarcinilor mărețe sta­bilite de Congresul al Ill-lea al partidului pe anii 1960-1965. Primele adunări de alegeri au început în cadrul grupelor de partid. Iată cîteva aspecte de la aceste adunări. Activitatea grupei de partid să fie mai operativă producție ar fi fost și mai în­semnată — a arătat inginerul Ga­­vril Venczel — dacă s-ar fi asi­gurat o activitate continuă și mai operativă a grupei de partid. La aceste lipsuri a contribuit și fap­tul că de la alegerile din anul trecut organizatorii de grupă au fost schimbați în două rînduri, fiind promovați în alte locuri de răspundere. Tovarășul Traian Berinde, ocu­­pîndu-se de educarea candidaților de partid, a arătat că organiza­torul grupei de partid nu s-a ocu­pat de candidații de partid Pop și Ion Ursenie, care n-au Pare a de­­pus eforturi pentru ridicarea nive­lului lor politic și ideologic. A­­cest lucru a reieșit în evidență prin slaba participare la discutarea și însușirea problemelor în cadrul învățâmîntului de partid. Observațiile critice, precum și propunerile tovarășilor făcute la această adunare constituie un bun îndreptar pentru activitatea viitoa­re a tovarășului Ștefan Révész ales ca organizator de grupă. întărirea disciplinei muncii—o preocupare rara, că se vine cu întîrzieri la muncă sau că au loc plimbări în timpul serviciului — a arătat vor­bitorul — se datorește și faptului că munca politică pentru ridicarea conștiinței socialiste a muncitorilor n-a fost o preocupare permanentă a membrilor de partid. In fața a­­cestor lipsuri nici tovarășul Frie­­deric Dorea, organizator de grupă, în calitate de șef de schimb, n-a acționat cu toată hotărîrea pentru lichidarea acestor lipsuri. Im vederea întăririi spiritului de răspundere al comuniștilor față de disciplina muncii, adunarea grupei de partid a propus repartizarea mai bună a membrilor de partid în așa fel încît să poată fi cu­prinse toate schimburile. Ca organizator de grupă a fost reales tovarășul Friederic Dorea. La adunarea grupei de partid n­r. 1 de la secția chimice a uzi­nelor „Gh. Gh­eorghiu-Dej“, care a avut loc zilele acestea, niștii au dezbătut activitatea comu­de­­i pusă de ei în lupta pentru apli­carea în viață a sarcinilor trasate­­ de cel de-al Ill-lea Congres al partidului. Din dezbateri a reieșit că gru­pa de partid, însușindu-și docu­mentele Congresului partidului,­ și-a îndreptat munca politică în­­ vederea mobilizării tovarășilor lor­­ de muncă la perfecționarea con­tinuă a tehnologiei producției. Drept rezultat, la propunerea co­­­muniștilor și a celor fără de par­tid, s-a aplicat un nou procedeu la producerea tiosulfatului de sodiu,­­ceea ce a dus la sporirea produc­tivității muncii cu 17 la sută. Munca însuflețită a muncitorilor din aceste ateliere, încadrați în în­­trecerea socialistă, a contribuit ca planul de producție la tiosulfat de­­­ sodiu și sulfat de magneziu să fie mult depășit. Influența comuniștilor asupra pune­ desfășurări a procesului de­­ a grupei / In­­ cadrul întreprinderii miniere­i,Petre Gheorghe“, după prelucra­rea instrucțiunilor C.C. al P.M.R.,­­prima adunare de alegeri a avut loc la 11 octombrie a.c. la grupa [de partid' compres­oare din cadrul ‘‘atelierului mecanic mină. f. Și la acest loc de muncă activi­tatea grupei de partid a­ contribuit !Își contribuie în prezent la buna func­ționare a compresoarelor pentru a­­­sigurarea cantității necesare de aer­­ comprimat pentru echipele de mineri. Eforturile acestor mecanici sunt­ îndreptate spre buna funcționare a­­ compresoarelor și reducerea la minimum a timpului de reparație.­­. In cadrul adunării grupei de partid tovarășul Nîstor Sindreștea­­îiu a scos la iveală unele lipsuri , se mai manifestă printre unii muncitori privind disciplina mun­cii. Dacă mai sunt cazuri,­ deși PENTRU SOCIALISM Vineri, 14 octombrie 1960. MIHAIL ȘOLOHOV : DONUL LINIȘTIT, ed. IV, vol. I. Cy80 pag., vol. II 758 pag., ambele volume 41,40 lei. BORIS GORBATOV: NEINFRIN­­ȚH, 224 pag., 4 lei. C. SIMONOV: FUMUL PATRI­EI, 208 pag., 3,85 lei. V. TENDRIAKOV: ICOANA FĂ­CĂTOARE DE MINUNI, 150 pag., 2,10 lei. THOMAS MANN : NUVELE („Cla­sicii literaturii universale“), 336 pag, 7,00 lei. E.S.P.L.A. MARK TWAIN , PRINȚ ȘI CER­ȘETOR. Cuvint înainte de Eu­gen B. Marian, 256 pag., 4,30 lei. Ed. tineretului. E. V. TÂRLE: TALLEYRAND, 336 pag., 7,90 lei. E.S.P.L.A. Alături de muncitori „Oare cum arată o mină?! Mi­nerii sînt oameni obișnuiți sau niște eroi? Se urăsc oamenii prin galerii și abataje? Accidentele trebuie să fie frecvente. Condiții­le de muncă extrem de grele. Dar sănătatea oamenilor, oare cum se prezintă?“ Aceste întrebări se fră­­mîntau pe tînărul medic Alexan­dru Munteanu cînd a fost repar­tizat la exploatarea minieră „Józsa Béla“ din Baia Sprie. Mineri nu văzuse niciodată, iar despre mină citise doar în cărți. La dispensarul medical a făcut cunoștință cu minerii, le-a ascul­tat durerile, indicîndu-le trata­mentul necesar. Lunile s-au scurs, așa cum apa de izvor se scurge la vale. Au trecut aproape doi ani. In acest răstimp medicul Alexandru Munteanu a trecut de nenumărate ori pe la locurile de muncă, s-a interesat de sănătatea fiecărui muncitor. Cunoscînd procesul de producție a putut face propuneri de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Așa, de pildă, a constatat că în unele locuri de muncă ma­terialul excavat nu se stropește cu apă după ce-i pușcat, din ca­re cauză provoacă la muncitori diferite Intoxicații. In carne­tul său au fost notate diferi­te probleme cu caracter profi­lactic, care mai apoi au fost discutate cu conducerea exploată­rii și luate măsurile necesare. Pentru prevenirea infecțiilor de piele a propus să se folosească săpunul alcalin, iar pentru tulbu­rările digestive create din cauza apei consumate — înființarea a do­uă stații de apă carbo-gazoasă, ca­re au fost puse în funcțiune în subteran, la orizonturile 10 și 13. O dată cu cunoașterea procesu­lui de producție s-a mărit și grija față de muncitori. Gîndurile de la început i-au fost spulberate de re­alitate. In mină se lucrează cu perforatoare, mașini de încărcat pneumatice, iar galeriile sunt be­tonate, unele luminate electric. Datorită preocupării pentru pre­venirea îmbolnăvirilor, numărul zi­lelor de incapacitate de muncă s-a redus. Aceste zile reduse în­seamnă tot atîtea zile de muncă, în­seamnă zeci de tone de minereu date peste plan, înseamnă cîști­­guri sporite ale minerilor. în carnetul medicului sînt tre­cute, printre altele, și cifrele pla­nului sesenal pentru industria mi­nieră prevăzute de Directivele ce­lui de-al Ill-lea Congres al par­tidului. O parte din acestea vor trebui să fie realizate de mun­citorii exploatării „Józsa Béla“. Dar pentru a traduce în fapt a­­ceste mărețe obiective este nevoie de oameni sănătoși, oameni care sa poată înfăptui prevederile par­tidului. Din preocupările unui medic Intr-o zi el a trecut prin aba­tajul minerului Vasile Chincea. Era cald. S-a uitat la miner, la oamenii din echipă, apoi și-a notat în carnet: „In abatajul minerului Vasile Chincea temperatura este ri­dicată. Trebuie luată legătura cu conducerile sectorului și minei pentru a monta burlane și un ven­tilator în vederea îmbunătățirii a­­erajului“. Măsurile au fost luate fără în­­tîrziere. In altă zi, mergînd pe la ori­zontul 14, unde toți muncitorii se a­­flă sub control medical periodic, făcut altă constatare pe care a trecut-o în carnet. „Minerul Octavian Piticaru prezintă tulbu­rări digestive. Trebuie transferat la alt orizont unde căldura este mai scăzuta. Gavril Zaharia, în­cărcător la mașina de încărcat, es­te bolnav de ulcer duodenal și propun transferarea lui la supra­față­. A discutat cu cadrele competen­te și propunerile au fost acceptate. Numai cunoscînd procesul de producție, condițiile de muncă din subteran, poți lua măsurile nece­sare de prevenire a îmbolnăvirilor, ne spune medicul. Grija față de sănătatea muncitorilor se reliefea­ză și prin alt aspect. Unii munci­tori au nevoie de un tratament mai îndelungat la stațiunile cele mai ridicate. Anul acesta s-au tratat în stațiunile din țară minerii Sandu Gheorghe, Ludovic Bondenlosz, ar­tificierul Gheorghe Bledea și încă 120 de muncitori. Incepînd de la angajarea munci­torilor, examenul medical se face cu seriozitate. Fiind alături de oameni, cunos­­cîndu-se nu numai condițiile de muncă, dar și condițiile de trai, medicul Alexandru Munteanu mult apreciat de muncitori și de­­ conducerea exploatării miniere „Jozsa Béla“ pentru răspunderea cu care se îngrijește de sănătatea minerilor. AL. PORUMBESCU Tînărul Ioan Baloș de la O.R.S. Satulung îngrijește bine anima­lele, realizind o depă­șire a planului in spo­­­­rul de greutate. Festivalul filmului sovietic Incepînd de mîîne, pe ecranul cinematografului „Minerul“ din Baia Mare vor rula timp de o săp­­tămînă, în cadrul Festivalului fil­mului sovietic, unele din ultimele capodopere ale cinematografiei so­vietice. Unul dintre acestea este filmul „Serioja“, distins anul a­­cesta la Karlovy-Vary cu premiul principal „Globul de cristal“. Realizatorii filmului, regizorii G. Danelia și I. Tal­akin, au transpus pe ecran, cu mult talent, emoționanta povestire a Verei Pa­nova, care ne introduce în univer­sul sufletesc al unui copil. In scene impresionante, pline de „SERIOJfl“ realismi și gingășie, filmul reda formarea caracterului copilului care pășește în Viață și care pri­vește evenimentele și lumea în­conjurătoare prin prisma înțelege­rii și sensibilității lui. Micul Serioja, rămas orfan de tată de pe urma războiului, simte nevoia unui sprijin puternic, pa­tern. Mama lui Serioja se recăsă­torește cu Dmitri Körösteihez, iar astfel copilul are din nou un ta­tă. La început Serioja­­ privește cu teamă la noul său tată și mai ales la cureaua atîrnată de acesta în baie. Dar Korosteliov nici nu se gîndește s-o folosească, socotind că bătaia n-are ce căuta în meto­da de educare. Fiindu-i drag co­pilul, tatăl vitreg se poartă cu el chiar de la început cu dragoste caldă, cu înțelegere, cîștigîndu-i astfel încrederea și dragostea. Viața lui Serioja se schimba. El simte sprijinul puternic al priete­nului de nădejde, care se poartă întotdeauna cu el că și cu un orb­ mare și care-i inspiră tot mai mul­tă încredere și dragoste. Tatăl vi­treg crește și mai mult în ochii copilului în ziua cînd acesta îl ia cu el la sovhozul în fruntea căruia se află. Admirîndu-i forța, inteli­gența și autoritatea pe care o a­­vea asupra oamenilor, Serioja îl socotește ca pe un mare erou. Jocul lui Borea Barbatov (Se­­­rioja), eroul principal al filmului, ne farmecă prin firesc, și sinceritate. El redă cu vioiciune adine: dramatism procesul de formare al caracterului micului Serioja. In rolul mamei și al tatălui vitreg apar cunoscuții actori Serghei Bondarciuk și Irina Skobțeva. Filmul Serioja cucerește de la început și pînă la ultima secvență atenția spectatorilor, atît prin re­­­darea subtilă a relațiilor comple­xe ce se nasc între cei mari și cei mici, cît și prin importanța deose­bită a temei pe care o atacă fil­mul și anume formarea caracteru­lui copilului care va trăi in socie­tatea comunistă. Pentru părinți aceasta constituie o problemă de cea mai mare importanță. IN FOTOGRAFIE: Scenă din filmul „Serioja“­ FAZA REGIONALĂ A FESTIVALULUI BIENAL I. L. CARAGIALE" »»vvvvvvvvvvvvvvv­ vvvvvvvvw­ re VVWWVWWVWVWWWVVWW>AWVVWVVWVWW­WW Formațiile maramureșene în lumina rampei In cadrul fazei regionale a celui de-al II-lea Festival bienal „I. L. Caragiale“, sîmbătă și du­minică s-au întrecut cele mai bune formații tea­trale de amatori maramureșene, recitatori și ci­titori artistici. Dintre formațiile sindicale s-au prezentat la acest concurs colectivul dramatic al fabricii „Uni­tatea“ din Sighet cu piesa „Cei care rămîn sin­guri“ de Lucia Demetrius și formația de la I. F. Vișeu cu „ Fata tatii cea frumoasă“ de I. G. Des­­telnica. Cele două case raionale de cultură — Sighet și Vișeu —■ au prezentat piesele „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale (Sighetul) și „A fu­rat-o pădurea“ de M. Leonard (Vișeul). Ca reprezentante ale căminelor culturale, pe scena concursului au fost prezentate formația de teatru din Moisei (Vișeu) cu „Casa din livadă“ de M. Joldin și cea din Nănești (Sighet) cu „în­doiala“ de E. Maftei. Păpușarii au avut o singură reprezentativă: formația Casei raionale de cultură din Sighet, care a prezentat „Artiștii pădurii“ de E. Ghernet. La întrecerea recitatorilor și cititorilor artis­tici au luat parte: Gheorghe Codrea, Yolanda Tret­­tic, Stanca Borca, Vasile Marusciuc, Vera Reiz (raionul Sighet), Gheorghe Chiț și Eva Zaha­­riaș (raionul Vișeu). Redăm cîteva însemnări de la unul din spec­tacolele prezentate în cadrul concursului: Două ceasuri cu eroii lui Caragiale Sub formă de spectacol public, Casa­­ raională de cultură din Si­ghet a prezentat în cadrul bienalei comedia în 4 acte „O pierdută“ de I.L. Caragiale, scrisoare Deși la oră întîrziată — după orele 21 — sala cinematografului „Popu­lar“ a fost arhiplină de spectatorii dornici de a savura încă o dată frumusețea piesei în care marele nostru clasic a satirizat aspru po­liticianismul demagogic, pseu­­do-cultura și imoralitatea burghe­­zo-moșierimii din a doua jumă­tate a secolului al XIX-lea. Printr-o interpretare care merita multe cuvinte de laudă, membrii colectivului dramatic au excelat în reliefarea artistică a ideilor mesajului piesei, în care regia ar­ti­tistică semnată de d­r. Mihai Mol­dovan (consultant artistic Costin Iliescu), a realizat — sögt sg Șgu­. ne — „o treabă foarte bună", încă din primele scene inter­preții dau pregnanță puternică eroilor piesei. Prefectul Tipătescu, „vampirul“, (prof. Lică Florian) închide binevoitor ochii peste găi­năriile polițaiului Pristanda în po­vestea cunoscutelor steaguri, cu toate că știe („Tocmai dumnea­voastră să nu știți, domnule pre­fect?“) că e vorba de furt din casa statului. Nu-și bate capul cu astfel de mărunțișuri — găinăriile sunt pentru slujbașii mici — el își are „grosurile“ lui, cărora, pe parcursul piesei, li se va dărui cu patimă, luptînd pentru „succesul“ alegerilor. Pristanda, tipul polițaiului a­­servit intereselor burghezo-moșie­­rimii, devotat prefectului și — mai ales — coanei Zoițica, a grips pp impecabil contur, ia­r £ £!= uia interpretativă a dr. Iulian Pa­­raschivescu. Adversar lui Cața­­vencu, în momentul cînd „miroa­se“ o întorsătură în politică lingușește servil. „Eu gazeta dum­îl­neavoastră o citesc ca evanghelia!“ — îi șoptește nu mult după ce Îl arestase brutal, băgîndu-l la „hîr­­dăul lui Petrache“. („Curat violare de domiciliu, dar umflați-1!“.) Interpretul a reușit să creeze un Pristanda autentic. Ceea ce ar mai putea îmbunătăți în creația sa este latura energică, brutală uneori, a polițaiului față de „străini", care nu a fost atît de bine redată ca aceea a servilis­mului său umil față de șefi. Profesoara Aurelia Chindriș a entuziasmat din nou publicul prin minunatele-i calități interpretative. Trăind rolul Zoei Trahanache, a întrunit impecabil trăsăturile bur­gheziei trădătoare, prefăcute, în­să ca­­<cuvînt greu“ în gojilila pis­­tredă a politicienilor guralivi și demagogi. Trecîndu-și persona­jul printr-o gamă de atitudini — uneori contradictorii — interpreta a creat o Zoe deosebit de reușită, capabilă ca, de teama sului personal, să calce compromi­și peste dragostea ei, dar și peste intere­sele partidului în care activează cei care-i sunt apropiați. Venerabilul Zaharia Trahanache, cocoțat în fruntea nenumăratelor comitete și comiții, ne-a apărut în­­ plină splendoare caragialiană în creația dr. loan Ursu. Pe cît de naiv și credul față de fidelita­tea Zoei, pe atît de șiret și des­curcăreț cînd sînt la mijloc „en­­teresurile“, Trahanache a captat de la un capăt la altul al­ piesei atenția publicului. Cuplul Farfuridi-Brînzovenescu, (doctorii Tiberiu Circa și Ioan Vlad), alături de Zaharia Traha­nache și Zoe, a oferit poate cele mai serioase clipe de desfătare spectatorilor. „Trădare să fie... dar s-o știm și noi“ — această atitudine, care nu necesită comen­tarii, a fost întregită de interpreți cu deosebită iscusință Caracterizarea personajelor artistică, culmi­­nînd cu sforăitoarele discursuri demagogice, la întrunirea electora­lă. Merită relevată și creația­­ deo­sebit de valoroasă a profesorului Ti­urcă Eracle, interpretul rolului lui Nae Cațavencu. Lupta pentru deputăție prin toate mijloacele — șantaj, lacrimi false etc. — a fost o frământare pe care interpretul a trăit-o veridic. Poate că unele în­­groșări prin mimică ale caracteru­lui șiret și perfid ar ridica inter­pretarea pe o treaptă și mai înal­tă­­ zîmbetul mai rar, teama de prefect mai prezentă pe chip și patos mai mult, după ce-i iertat de Zoei. Tot prin interpreții cei mai buni se numără și dr. Ioan Moigră­­deanu, care a adus pe scenă Ce­tățeanul turmentat, reprezentant fără nume al alegătorilor de rînd, pe care cei de sus îl orbesc, înșeală, îl disprețuiesc. „Dar, eu îl pentru cine votez?“ e o întrebare în care — ignorant — nu se poa­te descurca singur, obișnuit ca „cei de sus“ să i-o limpezească. E un merit al interpretului că eroul n-a apărut ca un simplu turmentat, ci, dincolo de aspectul exterior, i s-a conturat clar trăsă­tura morală de om cinstit, dispre­țuitor față de cel care, îmbă­­tîndu-l, l-a furat de scrisoarea pe care pînă la urmă tot o va aduce „adrisantului". „Vechiul luptător de la’48“ Aga.­miță Dandanache a fost și el la înălțime prin creația interpretati­vă a dr. Dionisie Pop, întrunind cu prisosință atît aspectul interior cît și cel moral spre care a nă­zuit autorul piesei prin Agamiță. De o caldă apreciere s-au bucurat și intervențiile institutorilor Iones­­cu și Popescu (Valentin Ananie și Valentin Popovici). La succesul spectacolului și-au dat aportul din plin și cetățenii alegători și mu­zica, precum și organizatorii de­corurilor. Privind spectacolul într-o ima­gine globală, putem afirma că ar­tiștii amatori din cadrul Casei raionale de cultură din Sighet au adus încă o dovadă a dragostei lor rodnice pentru valorificarea co­morilor artistice prin munca cul­turală de masă. MLRCM RQP­ ­■JÜ­ Scrisoare către redacție Electricianul nostru vrea să devină Comuna noastră Ardusat, raionul Șom­­cuta, a fost electrifica­tă în anii regimu­lui democrat-popular și acest lucru a um­plut de mulțumire ini­ma fiecărui cetățean. In scrisoarea de față n-o să mă ocup de aportul cetățenilor la această lucrare și nici despre numărul celor care și-au introdus lumina electrică în locuințe, ci despre felul cum muncește electricianul Gheorghe Rusu — întreprinderii angajat al comu­nale nr. 1 Baia Mare—■ la întreținerea rețelei electrice, înlăturarea deranjamentelor etc. din Ardusat. In primul rînd, a­­tunci cînd are loc un deranjament, tovarășul Rusu e de negăsit. Dacă ai norocul să-l întîlnești și-l chemi gestionar să repare instalația electrică promite că vine, dar de­venit, nici gînd. Așa mi s-a întîmplat și mie. De­­fectîndu-mi­ re­lația electrică, insta­timp de 6 zile, atît eu cît și tata și mama,­ am tot umblat după elec­trician și l-am rugat să vină să repare lumina. „Vin numai­­decît“, ne liniștea el, dar de­venit nu venea. Din aceasta cauză a trebuit să-mi cumpăr iar o lampă cu pe­trol, căci am o fetiță, care umblă la școală și trebuie să-și lecțiile de casă, Dacă Și încă un amănunt: e­­lectricianul Rusu nu vine personal și la timp pentru a încasa costul lunar al cu­rentului, ci se mulțu­mește să-ți trimită chitanța prin copii de la școală. Unul din­tre vecinii mei mi-a spus că dacă Gheor­­ghe Rusu lipsește atît­ de des din sat, asta se explică și prin­­aceea că stă mai mult, pe la Arieșu de Cîmp,­n sat unde soția saț­ este gestionară și vezi bine îi mai dă­ și el o mînă de aju­­­tor. _­­ Ținînd cont de aces­te lipsuri, noi între­băm conducerea în­treprinderii comunale nr. 1 Baia Mare. N-am­ fi bine oare ca să i ne trimită un alt electrician, iar lui Gheorghe Rusu să i se recomande vreun post de gestionar în cooperație?. Vasile Span deputat în Sfatul popu­lar din comuna Ardusat Pentru sănătatea celor ce muncesc organele de ocrotire a sănătății din orașul Baia Mare au organizat o acțiune de control și recoltare de singe pentru analize în circumscrip­ția sanitară nr. 7 (cartierul I. V. Stalin). Acțiuni asemănătoare se vor desfășura și la exploatarea mi­nieră „Petre Gheorghe“ și uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La a­­ceastă acțiune au participat medici, precu­m și un număr de 60 cadre medicale (felceri, surori), printre care și eleve de la Școala de surori de Cruce Roșie din orașul Baia Mare. Echipele au fost formate din clte două­ cadre medicale echipate cu truse complete pentru a putea efectua recoltarea în cele mai bu­ne condițiuni. Au fost duse convor­biri de la om la om, lămurindu-se populația asupra importanței și ro­lului recoltării de singe în depista­rea unor boli. Cele 24 de echipe au vizitat aproximativ 250 de familii, făcînd un număr de 640 recoltări. In cadrul acțiunii de analiză a stării de sănătate a populației (a­­dulți și copii) consultațiile vor fi acordate de medici specialiști în­­ mod gratuit. j­I. loan Roman i corespondent Gheorghe Mogoș este cunoscut la uzinele „7 Mai" din Baia ca unul dintre cei mai buni muncitori ai secției de întretinere Mare El ss*g­ardgr^l­a mai IMUpz kWBM dintre, car­d au și fost aplicat^

Next