Pentru Socialism, ianuarie 1961 (Anul 12, nr. 2166-2190)
1961-01-24 / nr. 2184
——|----- tribun ® directorului de cămin cultural Problema cheie: conducerea colectivă din perioada de iarnă, căminul, consiliului de conducere? în orif cul rural din Suciu de Jos desfășoară o rodnică activitate. In afară de instruirea celor trei formațiuni artistice (echipă de dansuri, cor și teatru) au loc săptămînal diverse acțiuni culturale. Căminul e mai totdeauna populat i de oameni. Are loc la ședința cercului de cultură generală, ba fecară literară, prezentări de cărți, oferi recenzii, ba o „călătorie imarginară pe hartă“. Despre celelalte forme de activitate ca cercuri de fcut, cercul agrozootehnic nu mai vorbesc; ele au intrat, ca să zie așa, în tradiția satului. Nu Voi vorbi pe larg nici despre folosirea sălii de club a căminului. E destul dacă arăt că oamenii se simt deseori atrași aici de jocul de șah și de aparatul de radio care le stau oricînd la dispoziție. Referindu-ne deci la formele de Activitate enumerate mai sus, putem preciza că în formațiile artistice sînt cuprinse 48 de persoane (numai tineret), iar la diferite manifestări organizate la cămin am contat de fiecare dată pe un minim de 50 ascultători. Există bineînțeles și cazuri (spectacole, conferințe), cînd la cămin se adună peste 400 oameni, umplînd pînă la refuz sala de ședințe. Un mare succes al nostru este că am reușit să antrenăm în participarea la cămin nu numai tineri, ci și oameni în vîrstă. Pasiunea colectivistului Z. Nadiș, de pildă, este călătoria imaginară în jurul hărții și studiile despre pomicultură. Ea pînă . și Filip. Victor, în vîrstă de 72 de ani, colectivist și el, se interesează de pomicultură și zootehnie, citind tot ce există în acest domeniu la biblioteca căminului. Pe el l-am folosit în mobilizarea la cămin a celor mai vîrstnici, care-și zic că „dacă vine moș Filip puteau veni șî noi“. Realizările se datoresc conducerii colective a căminului cultural, lucru care la noi nu este o vorbă goală. In satul nostru, munca culturală nu cade numai pe umerii directorului de cămin și a învățătorilor. In consiliul de conducere ai căminului cultural, compus din membri, au fost alese persoane de răspundere: tovarășul Șofron Bota, secretar al organizației de partid, tovarășul Grigore Hognogiu, directorul școlii, tovarășul loan Zob, bibliotecar, tovarășul loan Lazăr, secretarul organizației U T.M. etc. In afară de aceasta, în diferite acțiuni putem conta pe un colectiv lărgit alcătuit din colectiviști și oameni din sat. Cum ne ajută practic membrii NICOLAE NECHITA directorul căminului cultural din Suciu de Jos NOTA REDACȚIEI In zilele reci și scurte de iarnă oamenii muncii de la sate dispun de mai mult timp liber. Aceste zile căminul cultural trebuie să le consacre celei mai intense activități de culturalizare a maselor. Inaugurînd această rubrică, redacția se adresează directorilor căminelor culturale din regiune, oferindu-se coloanele ziarului pentru popularizarea celor mai bune metode de muncă culturală în perioada de iarnă, unul rînd luînd în discuție toate problemele căminului și interesîndu-se de activitatea lui. Iar în al doilea râd, prin sprijin concret. Cel mai mare ajutor l-am primit din partea organizației de partid. De nenumărate ori tovarășul secretar a fost în mijlocul nostru, îndrumîndu-ne și orientînd activitatea înspre scopurile ei principale. Organizația de partid s-a interesat îndeaproape și de asigurarea bazei materiale a căminului. Inmobilizarea tineretului la diferite forme de activitate culturală un ajutor substanțial l-am primit din partea organizației U.T.M. Chiar dacă nu am reușit să-i recrutăm pe toți ca membri în formațiile artistice, de la spectacole, ședințe de cerc sau alte manifestări culturale sînt nelipsiți. De curînd căminul nostru fost dotat cu un aparat de proiecație și acum în comuna noastră filmele rulează săptămînal. Cît despre vînzarea biletelor, aceasta va fi asigurată prin încheierea unui contract cu gospodăria colectivă. Căminul cultural a căutat să fie de folos colectiviștilor, organized conferințe despre podăriile colective milionare, gosînsilozarea porumbului etc. Conducerea școlii ne-a dat concursul în realizarea programelor pentru elevi și tineret, iar bibliotecarul în organizarea recenziilor și prezentărilor de cărți. S-a vorbit ceva mai sus despre colectivul lărgit care ne sprijină permanent în diferite acțiuni. Colectivistul Gheorghe Pop este nelipsit de la programele El se interesează în special noastre, despre menținerea disciplinei, păstrarea avutului obștesc și mobilizarea oamenilor la cămin. Ionel Nechita, tot colectivist, e de asemenea preocupat de problemele căminului. Dacă vedeți astăzi un drumeag pietruit care pornește din uliță și se oprește în pragul căminului, asta e numai fiindcă Ionel Nechita a venit cu ideea: „De ce să aducem noroi pe tălpi întotdeauna? Haidem să organizăm un pic de muncă voluntară și așternem pietriș“. Pe mine personal tare mult m a bucurat propunerea. Și nu de altceva, dar mi se pare acesta un semn că așezămîntul nostru cultural a ajuns aproape de inima oamenilor. Pentru o recoltă bogată de sfeclă de zahăr La gospodăria agricolă colectivă dingurulung, în anul trecut s-a cultivat pentru prima dată sfecla de zahăr, obținîndu-se o producție medie de 20.000 kg la hectar datorită faptului că terenul a fost pregătit din timp. Pentru a obține în acest an o producție și mai mare de sfeclă de zahăr, pe terenul destinat acestei culturi și pe întreaga suprafață ce va fi însămînțată în primăvară acum se transportă îngrășăminte naturale. Pînă în ziua de 16 ianuarie s-au transportat cîte 30 de tone la hectar pe o suprafață de 15 hectare. PENTRU SOCIALISM Aspect din sala de extracție a uleiului de la fabrica „Ardealul" din Carei. Din istoria luptei dintre materialism și idealism în biologie De prof. dr. V. Preda Cuceririle actuale ale științei despre apariția, creșterea, dezvoltarea și moartea ființelor vii sunt atît rodul strădaniei numeroșilor căutători ai „secretului care și-au dedicat activitatea vieții“, în decursul istoriei studierii tainelor ascunse într-un organism viu, cu mijloace mai mult sau mai puțin rudimentare, cît și rezultatul descoperirilor recente ale oamenilor de știință care dispun astăzi de mijloacele cele mai moderne ale tehnicii. In broșura sa, prof. dr. V. Preda urmărește istoria cercetărilor legate în special de cîteva probleme mai importante ale biologiei: originea vieții pe pămînt, transformarea viețuitoarelor, dezvoltarea omului, transmiterea caracterelor la urmași etc. Prin datele științifice pe care le-au furnizat aceste cercetări, care permiteau cunoașterea tot mai aprofundată a esenței vieții, au demonstrat tot mai clar și mai combativ netemeinicia credințelor mistice și religioase ■ despre,și despre celelalte viețuitoare. Un bogat material informativ dezvăluie cititorilor faptul că istoria biologiei se manifestă ca o arenă de luptă aprigă dintre ideile retrograde mistico-religioase reprezentate prin idealism și ideile înaintate, rod al cercetărilor științifice asupra materiei vii, reprezentate prin materialism. Autorul prezintă într-o formă critică teoriile idealiste în biologie și analizează trăsăturile biologiei moderne materialiste care, continuînd tradiția progresistă a savanților transformiști Lamarck, Darwin, Haenckel și ridicînd-o pe o treaptă superioară prin cercetările noi ale lui Miciurin, Pavlov, Lîsenko, confirmă justețea tezelor materialist-dialectice și în domeniul biologiei,. j N-a eliberat bilete în ziua de 14 ianuarie a.c. în fața autogării din Cărei mare număr un de cetățeni așteptau să plece cu autobuzul 50.306 pe ruta Căreia Andrid. Un afiș așezat la casa de bilete aducea la cunoștință că biletele de drum vor fi eliberate în autobuz. Ce-i drept, așa s-a și întîmplat, dar cu deosebire că taxatorul încasat banii de la toți călătorii, a însă a uitat să elibereze bilete pentru toți. Așa s-a întîmplat cu cei 7 călători care au călătorit pînă la Tiream, achitînd fiecare prețul de 3,50 lei. Printre acești călători se numără Teofil Florian, Nicolae Făt și alții din Tiream. Conducerea P.R.T.R. Satu Mare trebuie să ia măsuri ca în viitor acest taxator „econom“ să nu mai încaseze bani fără a elibera bilete. Vasile Pop corespondent P.T.T.A. Băsești unde aparține satul Odești, să ia toate măsurile pentru , ca ziarele și revistele abonate să ajungă toate și la timp îr mîinile abonaților. M. Chișu corespondent Mărfuri din abundență în acest an, lației," în comuna zilor. Noul magazin, care s-a deschis nu demult, este aprovizionat cu mărfuri din abundență. Gestionarii Aurel Vlasin și Simon Maier își fac datoria cu conștiinciozitate, servind cu plăcere cumpărătorii. Planul este întotdeauna îndeplinit și depășit. Petru Duma corespondent Abonai... fără ziare De șase luni ziarul „Pentru ‘*f/j socialism“. In a// --cest interval uunele ziare le-am primit, altele nu. De cîteva ori am stat de vorbă cu corner. [ factoru] poștal loan Andreica, care aduce ziarele în satul Odești (Cehu Silvaniei) și i-am făcut cunoscut acest lucru. El m-a asigurat că în fiecare zi aduce personal poșta cu ziarele și le predă difuzorului de presă din sat, care are datoria să le distribuie abonaților. Totuși, ziarele nu sosesc cu regularitate. De exemplu, luna aceasta am primit ziarul din 8 apoi, pînă în ziua de 12 n-am primit nici unul. Am vorbit și cu difuzorul nostru de presă Vasile Neamț. El afirmă că n-a primit ziarele de la factorul poștal. Ar fi cazul ca Oficiul La cinematograful „Minerul“ din Baia Mare rulează în premieră noul film românesc „Soldați fără uniformă“ — producție a studioului cinematografic „București“, realizată de Francisc Munteanu ca regizor și scenarist. Filmul evocă evenimente din perioada cînd trupele ocupanților fasciști se retrag în derută. In apropiere de frontiera de vest a țării noastre un grup de hitleriști atacă un tren condus de, mecanicul de locomotivă Bogdan, pun stăpînire pe garnitură, și-l forțează pe mecanic să-i ducă dincolo de graniță pe pămînturi încă neeliberate. Bogdan cade prizonier. Scenele din lagăr sunt interesante, ele reușind să prindă caracterele diferiților prizonieri, deosebirile lor morale și în concepția lor de viață. Unii nu vor să înțeleagă importanța evenimentelor ce au loc, mai speră într-o revenire a mașinii de război hitleriste.Alții, așteaptă cu nerăbdare clipa eliberării, ei cred cu fermitate în victoria armatelor sovietice și vor să întreprindă acțiuni cu care să fie folositori armatelor eliberatoare care înaintează victorios. Unii prizonieri șovăie, nu știu nici ei ce să facă, nu se pot debarasa de vechile prejudecăți de care au fost îmbîcsiți, iar alții nu se dau înlături nici în această situație grea să nu facă afaceri. Bogdan face cunoștință cu un prizonier sovietic: împreună ei întocmesc schița terenurilor minate de hitleriști și cu răbdare, vigilență și migală pun la cale IUA plan evadare. Pe măsura apropierii frontului, viața din lagăr devine tot mai agitată. Unii nu mai pot îndura încercările prin care trec și-și pun capăt zilelor. Alții încearcă să fugă, sînt prinși și executați. Cei care rezistă sînt îmbarcați în tren pentru a fi duși adînc în teritoriile ocupate încă de fasciști. Prizonierul sovietic și Bogdan socot că a sosit momentul să-și pună în aplicare planul de evadare. Ei reușesc să se strecoare din tren. Observă însă că au fost urmați și de un profesor de istorie, în care își pierduseră încrederea deoarece la început refuzase să se alăture planurilor lor. Fuga celor 3 este descoperită și se începe urmărirea lor. Pentru a-i scăpa pe prizonierul sovietic și pe Bogdan, profesorul se desparte de ei și-i atrage pe hitleriști pe urmele sale, ceea ce dovedește schimbarea sa în zilele petrecute în lagăr, cînd dintr-un om șovăitor a devenit un om hotărît în acțiuni, care-și pune în primejdie viața pentru a-i scăpa pe tovarășii săi. După o serie de peripeții prin care trec cei doi fugari, sprijiniți de populația care așteaptă cu nerăbdare sosirea armatelor eliberatoare, ei reușesc să scape de urmărire și să ajungă în teritoriul eliberat, unde predau schița teritoriului minat de hitleriști. In filmul „Soldați fără uniformă“ spectatorii au prilejul să urmărească o interpretare reușită și de înaltă valoare artistică a rolurilor încredințate unor actori care le sînt cunoscuți din filmele anterioare. Trebuie remarcată creația lui Colea Răutu, care în rolul prizonierului sovietic a reușit să redea cu multă artă dîrzenia, tăria de caracter și umanismul ostașului sovietic. Mircea Constantinescu reușește să interpreteze cu multă naturalețe figura profesorului de istorie, care datorită influenței oamenilor înaintați din lagăr se transformă și ajunge la o nouă înțelegere a realității. Liviu Ciulei în rolul lui Bogdan are o reușită creație a muncitorului înaintat, hotărît, gata să slujească interesele patriei. Celelalte roluri principale ale filmului sînt interpretate de Lica Gheorghiu, Fory Eterle, Ion Atanasiu-Atlas, Dorin Dron, Nucu Păunescu și Mircea Sladek. Imaginea reușită a filmului, realizată de operatorul Grigore Ionescu, și muzica compozitorului Theodor Grigoriu contribuie la succesul filmului, primit cu mult intens Ș Saltă spectator!... Un nou film romînesc „Soldați fără uniformă“ O SCENA DIN FILM Marți, 24 Tainuarie 1961' 3 ști din păduile Oașului. A trecut o zi încordată de muncă. Cei din parchetele Goroha-Negrești și Valea Seacă au lăsat apriere ferăstraiele mecanice și celelalte unelte să se odihnească. S-a înserat acum liniștea și întunericul au început să pună stăpânire pe tot cuprinsul pădurii. Iiabanele confortabile așezate în mijlocul pădurii cel din Bixad, Huta, Tîrșolț, Negrești și din alte părți se odihnesc în dormitoarele calde și primitoare, înfășurați în pături groase și rufărie curată. Numai Gheorghe Bocșa nu-și găsește somnul. Ascultă răsuflarea tovarășilor săi, se răsucește în pat, aruncîndu-și din cînd in cind privirea pe fereastra ce-și are expoziția spre locul de muncă. — Trebuie că am înaintat în noapte, își spune ridicîndu-se din pat. Apoi, cu pași domoli, se apropie de fereastră căutind să străbată întunericul cu privirea.Niciodată nu a iubit așa de mult pădurea ca acum. A venit aci să minuiască un utilaj nou, care a intrat pentru prima dată în pădurile din cuprinsul Oașului. E vorba de ferăstrăul mecanic, venit să înlocuiască joagărul manual, care a trudit multe brațe omenești. El se frămîntă cum să organizeze mai bine lucrul pentru ca roadele muncii lor să fie cît mai bune. S-a hotărît ca împreună cu ortacii să formeze o brigadă care să execute toate lucrările, fiindcă numai așa se vor putea bucura din plin de succese. Au hotărît să deschidă drumul unei munci organizate și să fie primii pe aceste meleaguri care să aibă o brigadă mecanizată pentru doborîtul și secționatul lemnului. El și mulți alți butunari își aduc aminte cum trudeau, în trecut pentru un salariu de nimic cîte 12—14 ore pe zi, flămînzi și dezbrăcați, pe ploaie sau pe viscol. Cînd venea seara, se adăposteau într-o colibă dărăpănată și încercau să doarmă, cuprinși de frig. Viața muncitorilor de pădure era o viață de trudă și cheii Despre o organizare a muncii nici nu se putea vorbi. Ei lucrau în așa-zisele „firise“, eje nu erau altceva ierți o formație compusă din 2—5 muncitori, avînd în inventarul lor joagărul și securea. După ce se constituiau in aceste ,,firișe", terenul era impărțit în așa-zisele zone de lucru, unde li se ponta „rezultatul muncii" de către împuterniciții „Societății anonime“ — care cunoșteau metodele de jaf și de exploatare. Capitaliștilor nu le convenea ca muncitorul de pădure să învețe carte, să știe să citească, să-și lumineze mintea și să deschidă ochii la cele ce se petrec în jurul său, căci în felul acesta și-ar fi putut da seama cît de cruntă era exploatarea și cit de batjocorită era munca lui de către cei setoși de cîștiguri. Azi toate acestea au dispărut". La toate parchetele se înalță cabane impunătoare cu dormitoarei spațioase, înzestrate cu paturi, etajere, mese și toate cete trebuia doase unui loc de odihnă. Alimentele sînt trimise zilnic cu trenul forestier pînă la cele mai îndepărtate locuri de muncă. Iți vine greu să te desparți de acești harnici muncitori care povestesc cu multă pasiune despre modul lor de viață, despre munca lor, despre realizările pe care le-au înregistrat, despre planurile lor de viitor. . Cînd seara se așterne peste tot, muncitorii de la parchetul Valea Seacă se îndreaptă spre bibliotecă, unde-și aleg cărțile preferate. Gheorghe Șerban, de pildă, și-a ales cartea „Viața nouă în pădurile noastre",■ loan Tămaș citește „Tînăra gardă", Petru Sas — „Donul liniștit", iar Gheorghe Bocșa citește o broșură de specialitate „Despre ferăstraiele mecanice". Așa își petrec viața cei din pădurile Oașului, cu dragoste față de muncă, bucurîndu-se de condițiile unei noi vieți. I. RETEGAN Producțiile animale sînt pe măsura posibilităților ? Una din bogățiile regiunii noastre o constituie creșterea animalelor. In ultimii ani, îndeosebi în anul care a trecut, această ramură importantă a agriculturii regiunii a cunoscut o puternică dezvoltare. Recomandările consfătuirii de la Constanța privind creșterea numărului de animale, au fost realizate atît la specia bovinelor, și mai ales la vacile cu lapte, cît și la oile cu lînă fină și semifină, precum și la porcine. In anul 1960 gospodăriile agricole de stat și-au dublat numărul animalelor față de anul 1958, iar în gospodăriile agricole colective numărul animalelor a crescut de trei ori, fermele zootehnice constituind importante mijloace de consolidare economică a acestor unități. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic gospodăriile agricole colective au primit în permanență sprijin din partea statului prin creditele acordate, a căror valoare a depășit în anul trecut suma de 12.000.000 lei. In afară de creșterea numărului de animale a sporit și productivitatea acestora, în unele gospodării agricole de stat ca acelea din Cărei și Ardud reușindu-se să se obțină peste 3.300 litri lapte anual pe cap de vacă furajată. De asemenea, unele gospodării agricole colective, ca acele din Ghenci, Tiream, Berveni, Botiz, au obținut succese deosebite în creșterea numărului de animale și a productivității acestora. Rezultatele obținute pînă acum se datoresc extinderii într-o măsură tot mai mare aplicării metodelor de muncă, un loc important în cadrul acestor metode constituindu-l asigurarea unor furaje de bună calitate și în special a porumbului siloz. In anul trecut s-a reușit să se însilozeze o cantitate de peste 200.000 de tone din acest foraj valoros față de anul 1957, cînd s-au însilozat pe întreaga regiune doar 16.000 tone de nutreț. De asemenea, s-a dat o importanță tot mai mare asigurării adăpostită și îngrijirii animalelor în condiții bune. Succesele obținute pînă în prezent sînt importante; ele reflectă preocuparea organelor de partid și de stat din regiunea noastră pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Aceste rezultate nu sînt însă pe măsura posibilităților existente. Este știut faptul că obținerea unor succese în creșterea producției sectorului creșterii animalelor depinde de felul cum se asigură hrănirea, adăpatul și îngrijirea animalelor, de felul cum se aplică în viață cuceririle științei agrozootehnice. Din păcate, se mai întîmplă ca animalele să fie îngrijite fără de nici un sistem, în adăposturi necorespunzătoare, iar hrănirea lor să se facă la voia întîmplării, ceea ce duce la scăderea productivității acestora. La gospodăria agricolă de stat din Satulung, planul producției de lapte pe anul trecut nu a fost realizat, obținîndi- se cu 409 litri lapte mai puțin de la fiecare vacă față de cantitatea planificată, din cauza furajării neraționale și a nerespectării programului de furajare. Același lucru se poate spune despre gospodăriile agricole de stat din Mihăieni și Arduzel. Din cauza lipsei de îndrumare tehnică, și la gospodăriile agricole colective din Rătești, Coltău și Băsești producțiile obținute în sectorul zootehnic sînt sub posibilități. ■ Pentru înlăturarea acestor stări de lucruri și pentru a pune capăt lipsurilor ce împiedică dezvoltarea creșterii animalelor și sporiirea productivității acestora, comitetelor raionale de partid și comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale le revin sarcini de mare răspundere. Este de datoria lor să analizeze și să îndrume activitatea organelor care se ocupă în mod direct de această problemă. Preocuparea pentru urmărirea producțiile felului cum se realizează planificate trebuie să meargă paralel cu urmărirea prețului de cost al producției, cunoscut fiind faptul că la gospodăriile agricole de stat din Sighet, Livada, Satulung și Chereușa, prețul de cost al laptelui este încă ridicat. Una din condițiile de cea mai mare importanță este asigurarea unei hrăniri consistente și raționale a animalelor, folosindu-se metode înaintate ca: pregătirea furajelor pentru obținerea unei hrane complete, introducerea hrăniră animalelor de producție pe grupe, în raport cu greutatea și producția pe care o realizează, folosirea chibzuită a nutrețului siloz. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru ca acum, în timpul iernii, în adăposturi să nu pătrundă frigul și în același timp să fie bine aerisite. Rezultatele obținute de fruntași dovedesc că există posibilitatea creșterii continue a producției animale. Este necesar însă ca rezultatele să fie popularizate, sa fie răspîndită experiența fruntașilor pentru ca metodele folosite de ei să devină un bun al tuturor celor ce luptă pentru creșterea numărului de animale, pentru cl.berea a cît mai multe produse de origine animală. Ar fi bine dacă... Bjs șeful brutăriei din Băiuț, raionul Lăpuș, sar preocupa cu mai mult simț de răspundere de procurarea sitelor de cernut făină pentru că în situația actuală cetățenii sînt nemulțumiți din cauza unor impurități găsite în Pline, Br* O C.L. Baia Mare ar trimite un „specialist pentru uit“ cuțitele din magazinul ascuAlimentara nr. 51 din Băiuț. Cuțitele actuale din magazin sînt bune doar de tăiat... untul, iar gestionarului nici nu-i pasă de buna deservire a populației. Nicolae Vatim i feorespondent