Pentru Socialism, iulie 1962 (Anul 13, nr. 2631-2656)

1962-07-01 / nr. 2631

2 Ce propuneți ca orașul să fie mai frumos și mai bine gospodărit ? Grijă pentru parcuri și zonele verzi Problema creării și dezvoltării parcu­rilor și zonelor verd constituie o preocu­pare de seamă a sa­lariaților secției de gospodărie comu­nala a Sfatului popu­lar orășenesc Baia Mare, precum și a numeroase comite­te de străzi și Blocuri. In aceasta direc­ție In orașul nostru s-au făcut progrese însemnate. Momen­tan suprafața ocu­pată de parcuri și zone verzi este de 23 ha, iar numărul ■ florilor a depășit cifra de un milion. Desigur mai avem multe de făcut pen­tru ca lingă fiecare Bloc nou să zone verzi și avem ron­duri cu flori. In acest articol aș vrea să vorbesc insă și despre unele greutăți pe care le intimpinăm în ac­țiunea de creare a zonelor verzi, a ron­durilor cu flori. In orașul nostru nu toți locuitorii au înțeles necesitatea de a în­griji și păstra țn­tr-o formă cores­punzătoare aceste spații plantate. Mai sunt oameni care fă­­ră să se gândească la­ sumele de bani cheltuite pentru în­frumusețarea ora­șului rup pomii și florile, calcă spații­le verzi etc. Pe strada Barbu De­lavrancea, de pildă, copiii joacă fotbal pe stradă și nime­resc deseori cu min­gea rondurile cu flori. Același lucru se observă pe mul­te străzi din car­tierul Republica. In parcul „Dimitrov“ — care este patronat de comitetul oră­șenesc al femeilor­­— au lucrat in pri­măvara aceasta sute de femei. Ele au a­­menajat ronduri cu fiori, au făcut o cu­rățenie generală. Sfidînd parcă aceas­tă muncă, locata­rii din vecinătatea parcului lasă găini­le și rațele in parc. Sunt și tineri care vin in parc să odihnească. Din ex­se­ces de cavalerism ei oferă prietenelor trandafiri pe care-i rup ca de la el de-acasă. Printre cei care ne dau de lucru, nouă celor de la secția gospodărie, amintesc și pe unii șoferi certați cu frumosul și uti­lul. Aceștia cind transportă diferite mărfuri la domici­liu și se urcă pe trotuare trec ne­păsători cu roțile autocamioanelor peste rondurile cu flori și zonele verzi Pentru ca ase­menea acte de In­disciplină să fie cut mai rare, propun ca împotriva celor ca­re rup arborii, flo­rile sau distrug rondurile și calcă pe zonele verzi să creeze o opinie ge­se­verală să li se atra­gă atenția pe loc de oricare cetățean, explicindu-li-se că trebuie să respecte munca de înfrumu­sețare a oraș­ilui­ Ing. V. BROASCA de la secția de gospodărie comu­nală a Sfatului popular oraș Baia Mare. Modernizarea străzii Herja De câțiva ani bâimărenii care locuiesc pe strada Herja sunt martori al numeroase măsură­­­tori pe care le fac specialiștii de la sfatul popular oră­șenesc. S-au făcut o serie de schițe, proiecte, dar lu­crările de modernizare străzii încă n-au început. Stra­a­da Herja este o stradă cu cir­culație Intensă. Pe aici se trans­portă cu autocamioane mate­riale și muncitorii la mină. Cum ga transportă Insa să nu mai vorbim, fiindcă strada e plină de gropi, care dau de lucru șo­ferilor. Propunem Sfatului popu­lar orășenesc Baia Mare să ia măsurile necesare in vederea modernizării acestei străzi — lucrare la care vom participa voluntar și noi, cetățenii din cartierul Perneziu. J. I. MUREȘAN muncitor Un fruntaș al construcțiilor băi­­mărene, atemistul Emil Pașca­­­ de la șantierul nr. 1 din cvar­talul Republicii. PENTRU cOr»a) »«;«* După o zi de muncă pe ogoare colectiviștii din Urziceni se întorc acasă, veseli, cu camionul gospodăriei. 1 Bibliotecile volante — sprijin în creșterea numărului de cititori Nu numai biblioteca clubu­lui, dar și bibliotecile volante de la secțiile preparare, atelier și mină desfășoară o largă ac­tivitate de popularizare a căr­ții la mijlocul muncitori­lor Exploatării miniere „Io­­zsa Béla” din Baia Sprie. Pentru ca cititorul să ai­bă la Indem­ină o carte de citit, oriunde s-ar afla el, s-a mai creat o bibliotecă volantă și la căminul tineretului. Bibliote­cara Agneta Kandó poartă o deosebită grijă acestor biblio­teci, deplasîndu-se la fața lo­cului și dînd îndrumările nece­sare. Aceasta a dus la sporirea numărului de cititori și al cărți­lor citite. GHEORGHE TOMȘA timplar Mereu la datorie In ziua aceea de Iu­nie acarul Vasile Sava era de serviciu la postul nr. 4 al stației C.F.R. din Apa. Veghea la siguranța circulației, sarci­nă de mare răspundere. Munca sa modestă se adau­gă activității miilor de cefe­riști care veghează la sigu­ranța circulației. Vasile Sava este comunist. Partidul l-a educat să acorde o grijă deo­sebită avutului 06 șt­esc. El respectă cu strictețe această învățătură.­­ In ziua aceea prin fața pos­tului său a trecut trenul de marfă nr. 4822. La prima ve­dere se părea că gararea tre­nului s-a făcut normal. Vasile Sava, care a asistat la trecerea trenului, a observat insă că foaia principală a arcului nr. 1 este ruptă. „Iată un defect care poate duce chiar la de­raiere“, își zise acarul și sem­­naliză mecanicului să opreas­că. Raportă apoi impiegatului de mișcare cele observate. Ochii nu-l înșelaseră. Foaia arcului era ruptă. Timp de pierdut nu era. Mecanicul, im­piegatul de mișcare, acarul și alți ceferiști au scos in citeva minute vagonul din corpul trenului, fără să-i provoace Intirziere. Mulțumit că și-a făcut da­toria, acarul Sava a urmărit apoi din cabina sa trenul pînă s-a pierdut în zare. A. coresp. COCA voluntar CONCURSUL „IUBIȚI CARTEA“ ÎN RAIONUL CĂREI De curând a avut loc o consfă­­­tuire de lucru la Comitetul ra­­­ional U.T.M. Cărei, la care au participat președinții comisiilor de concurs, membrii comitetelor comunale U.T.M., bibliotecarii comunali și sătești din raion, unde s-a dezbătut stadiul ac­tual în care se găsește con­cursul „Iubiți cartea“. In cadrul acestei consfătuiri au fost prezentate mai multe referate. Din dezbatere a reieșit că In raionul Cărei organizațiile de bază U.T.M. sub conducerea organizațiilor de partid mobi­lizează tineretul la activitatea concursului „Iubiți cartea“. A­­ceasta o dovedește și faptul că din 7.015 tineri Înscriși la con­curs 2.817 sunt purtători ai in­signei „Prieten al cărții". Bibliotecarul Francisc Sabău din comuna Tiream a scos în evidență preocuparea organiza­ției U.T.M. pentru mobilizarea tineretului la acest concurs și popularizarea cărților prevăzute in regulament, ceea ce a făcut ca in cadrul comunei numărul tinerilor purtători ai insignei „Prieten al cărții“ să ajungă la 141. O metodă bună folosită în această muncă este și aceea că la panoul de onoare fruntași sunt popularizați cititorii pe­riodic. Biblioteca comunală­ — a spus tovarășa Florica Eremia — membră în comitetul U.T.M. din G.A.C.­­Andrid — nu este ajutată numai de către comi­tetul U.T.M. pe G.A.C., ci și de secretarii organizațiilor pe bri­găzi, care analizează periodic stadiul concursului „Iubiți car­tea" în cadrul adunărilor ge­nerale. De asemenea, comisia concursului întrunește cu „Iubiți cartea" de regularitate ori de cite ori este nevoie pentru a se purta discuții finale cu cei ce au citit cărțile, iar in­signele de „Prieten al cărții" se lnmînează In adunări festive. Numai In acest an sunt Înscriși la concurs 176 tineri, din care 25 au primit insigna de „Prie­ten al cărții". In discuțiile purtate pe mar­ginea referatelor s-au scos la iveală și unele lipsuri ale unor comitete comunale U.T.M. și biblioteci comunale care negli­jează desfășurarea acestui con­curs. Comitetele comunale U.T.M. din Sanislău și Cehăluț, spre pildă, In anul acesta n-au luat nici o măsură pentru a atrage tineretul la acest concurs. Aceste lipsuri se datoresc și comisiei raionale pentru orga­nizarea concursului „Iubiți car­tea“ care nu a controlat și În­drumat în suficientă măsură această formă a muncii cultu­ral-educative In rîndurile tine­retului. IOAN CORNEANU activist U.T.M. Consumuri specifice reduse Muncitorii secției „Uzina nouă“ din cadrul întreprinderii regio­nale de electricitate Maramu­reș, sub îndrumarea organizației de partid, luptă necontenit pen­tru obținerea de economii, prin reducerea consumurilor speci­fice de combustibil, lubrifianți și energie electrică. Această preocupare se oglindește în re­zultatele frumoase obținute pi­­­nă în prezent. Astfel, consumul specific de motorină planificat a fost redus cu 8,1 la sută. In ceea ce privește consumul specific de ulei, de asemenea, a fost sub cel planificat cu 0,25 gJ/kWh, iar consumul propriu de energie electrică a fost re­dus cu 0,4 la sută față de cel planificat. Desigur că aceste economii nu se puteau obține dacă lucră­rile de reparații nu s-ar fi fă­cut la timp și de calitate su­perioară. In această direcție s-au evi­dențiat în mod deosebit tova­rășii Andrei Kruppa, Lupșa, Alexandru Breban, Iulian An­drei Matei, Emeric Sasu, Nan­­dor Katona și alții. Pe drumurile regiunii Succesele dobândite atât in industrie cit și in agricultură, creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii de la orașe și sate au avut ca urmare fi­rească o sporire considerabilă a transporturilor de tot felul. Pentru sporirea numărului mijloacelor de transport, pen­tru întreținerea și repararea rețelei de șosele și drumuri sunt investite an de an fonduri tot mai însemnate. In regiunea noastră problema bunei întrețineri a drumuri­lor și șoselelor, a reparării lor la timp și In mod corespunză­tor a stat și stă in atenția sfaturilor populare. Dar nu peste tot se acordă acestei probleme atenția cuvenită. Redăm mai jos părerile unor lucrători din transporturi despre drumurile regiunii, care sunt zilnic străbătute de ei. Pe valea Izei Lucrăm la Autobaza de trans­port din Sighet. Zilnic trecem cu autocamioanele pe drumul de pe valea Izei. Transportăm bușteni și lemne de foc pe tra­seul Botiza — Șieu pină la Uni­tatea de industrializare a lem­nului din Cîmpulung la Tisa. Ce părere avem noi despre acest drum? Poate noi 11 cu­noaștem mai bine decit picherii care lucrează la secțiile de dru­muri ale sfaturilor populare ra­ionale din Sighet și Vișeu. De ce spunem aceasta? Fiindcă proasta lui întreținere ne pro­duce numai amărăciune și ne­plăceri. Zilnic străbatem cei 70 de km de drum, ocolind gropile ce se cască pe panglica drumului. Sunt­­ drumuri și drumuri. In regiunea noastră există și dru­muri bine Întreținute, reparate la vreme. Acest fapt oglindește atenția pe care o acordă uneia Deși conducem mașinile cu a­­­tenția cea mai mare, din cauza drumului prost Întreținut se produc adesea defecțiuni, se rup arcurile, șasiurile, norma de ru­laj la anvelope nu o putem rea­liza. Din această cauză înregis­trăm depășiri la prețul de cost. Desigur că printr-o bună În­treținere a drumului de pe va­lea Izei — și resurse locale exis­tă, nu mai trebuie valorificate în acest scop — noi, șoferii, am putea realiza economii la planul financiar al autovehiculelor, iar durata lor de funcționare ar fi mult prelungită. ȘTEFAN STEȚCA MIHAI IGNAT conducători auto la Autobaza din Sighet ^ sfaturi populare acestei impor­tante probleme. Cînd treci de la Hideaga spre Ardusat, de acolo spre Satu Mă­rii se sim­țe spin ® și priceperea bunului gospodar. Pe astfel de drumuri ar tot circula cu ma­șinile. Serpentinele peste Gutin și Huta, unele porțiuni de drumuri din raionul Vișeu sunt la fel bine întreținute. De asemenea, există porțiuni în raionul Sighet care au fost cilindrate sau re­profilate pe drumul regional Sighet — Negrești. Pe drumurile bine gospodărite ți-e mai mare dragul să mergi cu mașina. Simți cum te cu­. Peste rîu la Mănăștur se con­­­struiește un pod nou. Construc­torii spun că o să-l termine prin luna august. Alături, pentru a asigura o desfășurare normală a circula­ției, a fost construit un pod pro­vizoriu. Pe el s-a pus o inscrip­ție care indică­ 5 tone. Adică, atîta rezistă. Ce te faci cînd ai de trecut cu autobuzul plin cu călători? Doar este știut că numai auto­buzul are o greutate de 8 tone. — Treceți prin Vad, ne spun tovarășii de la secția raională Lucrez pe autobuzul nr. 50645 MR. Vă spun sincer, îmi place munca de șofer, mai cu seamă știind că transport că­lători. Cînd aud însă că trebuie să plec pe traseul Baia Mare — Băiuț mi se spu­beră orice bu­­suriei fie ce? = mă veți prinde bucuria și satisfacția pentru firescul fapt că mașina ta va parcurge mai mulți kilo­metri fără reparații capitale sau curente, că o să realizezi în­semnate economii. Eforturile lu­crătorilor din cadrul secțiilor de drumuri și poduri în unele ra­ioane au dat roade. De la în­ceputul acestui an în regiune s-a executat întreținerea a circa 750 km de drumuri și s-au con­struit 1.200 m.l. de poduri și podețe. Dar, așa cum spuneam îna­inte, sunt drumuri și.... drumuri. CORIOLAN POP dispecer la Autobaza din Baia Mare de drumuri din Lăpuș și con­structorii. Am trecut prin Vad. Rezulta­tul? La 3 autobuze li s-a îndoit caroseria. Ce înseamnă a­­ceasta? Pe lângă că se Îngreu­nează transportul de călători, se produc pagube însemnate în avutul obștesc. Oare nu se pu­tea construi un pod provizoriu mai trainic, știindu-se că pe acest traseu circulă zilnic 4 au­tobuze, care transportă călători?, PETRU ROMAN PETRU MOIȘ conducători auto la Autobaza din Baia Mare lia. Cetățenii din partea Lăpu­­­șului vor fi știind să răspundă. De la Lăpuș pînă la Băiuț drumul a fost pină nu demult de categoria a șasea. Iată însă că el a fost trecut la categoria a patra. S-a făcut ceva pentru intre­tiofitfi» «cestui drum?. S a se­parat ceva? Nu se vede. Drumul pare mai prost întreținut ca înainte. Mașina se defectează des. Se rup arcurile. Se uzează anvelopele. Călătorii sunt nemul­țumiți de felul cum sunt duși la destinație. Nu numai ei sunt nemulțumiți, ci și noi, cei care trebuie să îngrijim de mașini, să le menținem cit mai mult în perfectă stare de funcționare. Cînd va lua măsuri secția de drumuri a Sfatului popular ra­ional Lăpuș pentru a face, in­tr-adevăr, ca drumul de la Bă­iuț să fie in categoria în care a fost trecut?, ^ j VASILE I. VOISA’ 1 V conducător auto la Autobaza din Baia Mare Drumuri bine întreținute Inscripție pe un pod Dintr-o categorie în alta îmbunătățirii continue a rețelei de drumuri in regiu­nea noastră trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Exis­tă drumuri in raioanele Lă­puș, Oaș, Cărei care sunt întreținute intr-o stare proastă. Sfaturile popu­lare din aceste raioane trebuie să valorifice mai ju­dicios resursele locale, să in­tensifice munca organizatori­că de masă in scopul antre­nării la timp a cetățenilor la realizarea contribuției in muncă pentru repararea și întreținerea drumurilor. Drumurile și șoselele din regiunea noastră trebuie men­ținute într-o perfectă stare de practic­abilitate. Și acest lucru este posibili; Duminică, 1 Iulie 1962 i. i. s. VIȘEU Fabrici de alciloizi din orașul Vișeu de Sus /­­ raionul Vișeu regiunea Maramureș livrează la cererea unităților s­ocialiste produsul­ „GLOBULE ANTIZGOMÖT" indicate a fi utilizate pentru protejarea organului auditiv față de zgomotele mari, reducând tulburările specifice provocate de acestea. Comenzile se primesc pe adresa: „I. I. S. VIȘEU", Fabri­ca de alcaloizi, orașul Vișeu de Sus, raionul Vișeu, regiunea Maramureș, str. Gheorghe Gheorghiu Dej nr. 40, telefon 121 și 131. D. S. A. P. C. Maramureș cu sediul In Satu Mare,­­Piața Libertății nr. 1, telefon 1450, caută spre angajare imediată — ARHITECȚI - INGINERI CONSTRUCTORI. Informații suplimentare 14 secretariatul p.S.A.P.C. ÎNTREPRINDEREA regionala „Tudor Vladimirescu Fabrica de mobila cu sediul in satu mare strada Xb­or nr. 58, telefon 1320, caută spre angajare imediată l — un inginer In prelucrarea lemnului cu stagiu îndelun­gat In producție pentru serviciul C.T.C.; I— un tehnician metrolog cu autorizație ț _ un tehnician de normare cu studii medii si speciali­tate In prelucrarea lemnului; * — un merceolog principal (voiajor) cu studii medii« (( DIN BAIA MARE angajează Imediat: - INGINERI MECANICI, - INGINERI IN PRELUCRAREA LEMNULUI, - MAIȘTRI, - TEHNICIENI, - ECONOMIȘTI. Informații se pot primi reil n­e In tin­erele 7—15 la servi­­ciul de organizare a muncii, telefon 2300. întreprinderea comunală nr. 2 Satu Mare caută spre angajare UN MAISTRU ELECTRICIAN pentru înaltă tensiune CONDIȚII: Studii și stagiu corespunzător.' Elegant și ieftin vă îmbrăcați cu confecțiile produse de Fabrica de confecții Mondiala )> Satu Mare

Next