Pentru Socialism, octombrie 1963 (Anul 13, nr. 3017-3043)

1963-10-09 / nr. 3024

1 A in campania agricolă de toamnă - o susținută muncă politică Ritm și calitate Colectiviștii din comuna Ariniș, ra­ionul Ceu­u Silvani­ei, sînt socotiți prin­t­i fruntași în executarea lucrărilor din actuala Campanie agricolă* Apre­ciere« aceasta nu este fără termei* Ur­­m­ărin­d cu atenție stadiul coacerii cul­turilor tîrzii, și au­ început recoltatul din timp. Mai iutii s­au orientat spre tu­berarea suprafețelor planificate pen­tru a fi cultivate cu grîu de toamnă, de pe acestea s-a cules porum­bul și s au transportat cantitățile necesare de îngrășăminte care au fost încorpo­rate apoi în Sol. Initr-un pat germina­tiv bun s-au însămînțat pînă la 7 oc­­tombrie peste 219 hectare cu grîu din Cele 520 prevăzute în planul G.A.G. In acest timp recoltările nu au stagnat. O parte dintre brigăzi au strîns po­rumbul, floarea-soarelui și cartofii de pe mâi­­luit de 231 de hectare, totodată brigadă de constructori con­dusă de Ion Orlea, candidat de partid. Sprijinit efectiv de comunistul Vasile Sabău, a intensificat lucrările la Construcțiile zootehnice. Astfel, cele 18 obiective începute în luna martie se găsesc într-un stadiu avansat. Toate grajdurile, maternitățile, puternițele, saivanele, magaziile sunt puse sub aco­periș. Urmează ca în cursul lunii cu­rente să fie terminate. Calitatea muz­­cii atit la însămînțări cît și la construc­­ții este ireproșabila. Membrii și candi­dații de partid veghează ca toate lu­crările să fie executate în condiții cît m­­ai bune. Se acordă o atenție mărită asigurării bazei furajere pentru cele 4?6 bovine, 1.115 ovine, 183 porcine și 2.903 păsări, care constituie o impor­tantă sursă de venituri bănești pentru geopodafie. Pînă acum s-au depozitat peste 420 tone de fin uscat, iar 30 de tone se află în curs de depozitare. De asemenea, s-au f f­silozat mai bine de 800 tone de furaje. Dar însilozările continuă. Pentru Cele trei loturi de vite — din Tămășești, Ariniș și Rodina — s­a planificat să se însilozeze cel pu­­țin­ 1.200 tone diferite foraje. Un procedeu bun Succesele obținute de gospodăria co­lectivă din Afuniș în direcția executării lucrărilor agricole de toamnă nu sunt întâmplătoare. Membrii comitetului de partid urmăresc cu atenție cum este organiizată mun­ca în brigăzi, stadiul în care se desfășoară fiecare lucrare în parte. Procedînd așa, comitetul de partid a avut posibilitatea să intervină la timp cînd s-au semnalat unele neajunsuri. In ultima saptămînă a lunii trecute, de exemplu, s-a constatat că ritmul re­coltărilor este sub posibilitățile de care dispune gospodăria. Pînă la data de 24 septembrie se recoltaseră numai 50 hectare de porumb, la floarea-soarelui abia se începuse culesul, iar însiloză­­rile și construcțiile zootehnice progre­sau greoi. Față de această situație, organizația de partid nu pu­tea să răr­mină indiferentă. Din inițiativa cohili­tetului de p­rtid au fost convocați toți membrii și candidații de partid, activul fără de partid și membrii co­mitetului U.T.M. pe gospodărie. Ședin­ța nu a durat mult. S-a prezentat în fața participanților o scurtă informare din care a rezultat situația lucrărilor la data respectivă. Din discuțiile și părerile comuniștilor s-au desprins măsurile ce trebuiau­ aplicate. In primul rînd, se punea sare ! Preocuparea comitetului de partid pentru bunul mers al muncilor din­ ac­­tuala campanie agricolă este evidentă. Măsurile organizatorice aplicate in­fluențează in mod pozitiv desfășurarea lucrărilor în fiecare sector de activitate. Dar comitetul de partid a scăpat totuși din atenția Sa adicarea muncii politice de masă pe o treaptă mai su­perioară. Perioada aceasta putea consti­tui un bun prilej, de răspîndire largă a experienței dobîndite de brigăzi în organizarea muncii la cîmp. In toiul acestor lucrări se manifestă din plin Inițiativele multor colectiviști harnici, despre care gazetă de perete și pa­nourile ar avea multe lucruri folosi­toare de vorbit­­or, la ora actuală, aceste mijloace importante de popu­larizare și impulsionare a activității în gospodărie nu sînt folosite. De cu­­­rînd s-a confecționat un patton de onoare , dar acesta nu este încă utilizat. De cum l-au adus de la atelie­rele de tîmplărie, acesta stă rezemat de un stîlp pe terasa sediului G.A.C. Nimeni nu s-a preocupat de instalarea lui la locul potrivit. Nici graficul cu evidența întrecerii socialiste nu este condus. Comitetul de partid trebuie să înlăture aceste lipsuri, considerînd agi­tația vizuală, concretă și mobilizatoarei cina întăririi brigăzilor din satul Ari­­niș, care lucrau în acea perioadă cu efective reduse. Membrii de partid din­ aceste brigăzi au primit ca sarcină să stea de vorbă cu acei colectiviști care socoteau că pentru strîngerea recoltei mai este timp și că nu trebuie să se grăbească. Ca urmare, încă din primele zile ale activității desfășurate de comuniști, efec­­­ivele brigăzilor din Ariniș au sporit cu peste 20 de Colectiviști. Măsura aceasta însă a fost însoțită de altele. Pe mal­șitn­te de sfimăriet grîu au­ fost repar­­tizați oameni cu experiență și îndemî­­nsare. Nu oricare se pricepe să le m­î­­nuiască. Cînd nu s-a ținut seama de această cefin­ța reparațiile mașinilor erau făcute la întîmplare, fapt pentru care griul semănat nu era uniform răs­­pîndit. Or, de data aceasta, prin mă­surile luate, asemenea neajunsuri s-au evitat. Pe toate suprafețele însă ni înțate mai devreme griul a răsărit uniform și viguros, dovadă a grijii deosebite față de calitatea lucrărilor agricole,­­ ca un principal mijloc de stimulare morală a celor care se evidențiază în lupta dusă pentru terminarea la timp și în condiții dune a lucrărilor agri­cole. Gazeta de perete, graficele și pa­nourile de on­oare sunt chemate să pUbă în centrul preocupării lor n­u numai evidențierea metodelor bune de muncă, ci și combaterea altor neajunsuri ce se manifestă în­ activitatea brigăzii de tractoare al cărei șef este Gheorghe Rusu. Din cauză insuficientei preocu­pări pentru buna organizare a muncii în brigadă, a lipsei de grijă față de întreținerea parcului de mașini, în pre­zent sunt defectate și nu lucrează două tractoare. Unii tractoriști plimbă în­ gol tractoarele risipind cel mai bun timp util de lucru pe tarlale, ceea ce frînea­­ză grăbirea campaniei agricole. Alții, din cauza neatenției, defectează trac­toarele iar șefului de brigada nici că-i pasă. Folosind mijloacele muncii politice de masă, asemenea neajunsuri pot fi ușor eliminate în folosul terminării cît mai grabnice a muncilor agricole de toam­nă, în răspîndirea experienței și a metodelor bune de lucru în rîndul co­lectiviștilor și mecanizatorilor. A. VLADIMIR O mai largă publicitate Candidata de partid Rozalia Faze­kas de la Fabrica de confecții "Mon­diala" din Satu Mare se remarcă prin calitatea ireproșabilă a confec­­ți­­i­țiilor ce 1C execută. Institutul pedagogic de 2 ani din Sighet pregătește cadre de învățători pentru clasele I—IV ale școlii de 8âini La concursul de admitere pentru cursurile de zi care se va desfășura incepind cu dată de 13 octom­brie a c. se pot prezenta absolvenți ai școlilor medii de cultură generală cu diplomă de maturitate. înscrierile se fac la secretariatul institutului pi­­nă in ziua de 12 octombrie a.c. Concursul constă din următoarele probe: VERIFICAREA APTITUDINILOR MUZICA­LE — oral. LIMBA ROMINA - scris și oral. *fc ARITMETICA — scris și oral. — ISTORIA ROMÂNIEI - oral. In timpul Școlarizării, elevii pot beneficia de burse acordate in conditiile legale in vigoare. SCOALA TEHNICA FINANCIARA BAIA MARE prim ite fie cadre ifH*Hclar­eöMabili pentru unitățile ilsfitHu'ui­­ Hatit iar și de credit si pentru in­trep f­ifidiet­ile industriale de eoHSh­ttefU si transporturi de primi absolvenți ai școlilor nnda de culturi genei aid ta sau fără IMHWH de fiat U'date. ItíHíjtöHéási éti éérhih fi Cantină in WHißfiMl școlii! itbii éöh­iífuit. Úkpi ié) minarea școlii Absolvenții eint répAFÍízaft ín prödtlblié Itt pés­­hifi ttbüiiéiáf éótiiibile la ífttfepHüdiU; Bănea de Síéi, G.E.6. Út. ÉXMiénul ii admitere se va ține la dată de 10 octombrie IOOS, la limba smttiA et mtemtkeu hisd­­eti și informații suplim­entare se pot obține la secretariatul școlii­ din Baia Metre str. Progr­esului hr. 45. j PENTRU SOCIALISM Sărbătorirea evidențiaților în întrecerea socialistâ Recent, Consiliul local al sindica­telor din Baia Mare a organizat în localul casei de cultură a sindicate­lor sărbătorirea evidențiaților în în­trecerea socialistă. La festivitate au luat parte peste 250 de muncitori din diferite întreprinderi ale orașului. Printre aceștia se aflau numeroși e­­vidențiați în întrecerea socialistă de la MC., I.C.M., Exploatarea mini­­eră Săsar, U.M.M.U.M., Combinatul chimico-metalurgic și din alte între­prinderi. Despre su­ccesele obținute în Muzică de către evidențiați a vor­bit tovarășul Gheorghe Ghișa, mem­bru în biroul executiv al consiliului llecal al sindicatelor, care le-a adre­sat totodată și calde felicitări. In în­cheiere, formațiile artistice de ama­tori ale Combinatului chimico-meta­­lurgic au prezentat un reușit pro­gram artistic, dedicat evidențiaților in­ întrecerea socialistă prezenți la manifestare. @ in pricepere, de gospodar S-a schimbat mult in ultimii ani aspectul comunelor din Oaș. Locul ulițelor strîmbe și cu noroiul pînă a­­proape de genunchi, al caselor mici, cu ferestrele la o palmă dea­supra pământului, e preluat azi de străzile largi, născute o dată cu înălțarea caselor noi ale colectiviș­tilor. In Negrești, bunăoară, pe strada principală abia că s-a ter­minat construcția clădirii care a­­dăpostește atelierele cooperativei meșteșugărești „Meșterii Oașului", că harnicii constructori s-au și mu­tat pe șantiere noi- Azi, schelele se Înalță semețe in jurul blocului din vecinătatea școlii de 8 ani nr. 1, unde nu peste mult timp se vor muta citeva zeci de familii sau, mai încolo. Se lucrează la clădirea unui magazin universal. In Orașu Nou sau Gârtele, Călinești ori Bl*­xad, străzile se aliniază după o nouă geometrie. Ar fi greu de găsit vreo lucrare de înfrumusețare și gospodărire a comunelor din Oaș care să fi ră­mas în afara interesului cetățeni­lor și să nu se fi bucurat de spri­jinul lor neprecupețit. Așa se ex­plică de ce de la începutul anului și până in prezent în raion s-au re­alizat prin aceste munci economii de peste 450.000 lei. Stabilirea acțiunilor și lucrărilor din 1983 a început însă in­ cursul anului trecut. Deputații sfaturilor populare comunale, in shuim­b­ile cu cetățenii, au discutat ce anumm­e obiective să se realizeze in fiecare localitate. S-au născut cu această ocazie noi propuneri, apoi, în con­sfătuirile pe circumscripții, s-au stabilit perioadele și mijloacele de înfăptuire a lucrărilor propuse, iar comitetele executive au întocmit planuri de acțiune. Astfel, locuitorii comunelor din Oaș au reparat în acest art drumuri raioonale pe o lungime de 36 km, au construit 42 de poduri, iar de-a lungul drumurilor și șoselelor au plantat 6.910 de arbori ornamen­tali și pomi fructiferi. O serie de clădiri publice au fost prevăzute cu garduri noi (603 metri). De a­­semenea, s-au mai construit 10 săli de clasă. In­ Negrești s-a părat strada Cornilor și este în curs de amenajare o piață nouă pe malul Turului. Cu rezultate frumoase in munci­le obștești se mîndresc comunele Frilog, Batarci, Trișolț, Gherța Mi­că și Xurț. Sfatul popular al ra­ionului Oaș, apreciind acțiunile de înfrumusețare inițiate și organiza­te de către cetățenii din­ Turülung, a acordat acestei comune diploma de comună fruntașă în Întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și mai buna gospodărire a satelor. Pe pieptul unui număr de 14 ce­tățeni de aici strălucește insigna de fruntaș în gospodărirea satului. În­ toate acestea, sunt citeva co­mune care nu se încadrează sufi­cient în acest iureș al schimbării aspectului satelor. In Vama și Li­vada nu se ține nici măcar evi­dența acțiunilor de înfrumusețare și bună gospodărire a comunelor. Se constată o delăsare și din par­tea Sfatului popular al comunei Negrești. Gospodărirea a rămas oa­recum în urma ritmului de dezvol­tare a comunei — centru de ra­ion. în strada principală, de pildă, trotuarul e plin cu hirtii și resturi de fructe deoarece nu sînt nicăieri coșuri pentru ele, iar drumul pînă la noul restaurant după cea mai mi­că ploaie este foarte noroios. U­­nele spații, cum este cel din fața dispensarului sanitar, nu sunt utili­zate suficient, deși ar fi foarte po­­trivite pentru amenajări de par­curi și zone verzi. Și, dacă suntem­ la acest capitol, să mai amintim o problemă care de asemenea con­tribuie mult la ținerea pasului fa­ță de pătrunderea noului și a fru­mosului în Oaș. Străzile centrului de salon au numai porecle rătrtăSe de-a lun­gu­l zecilor de ani. Locuitorii raionului sunt dornici de frumos, de așezări bine gospo­dărite. Inițiativele lor trebuie insă și mai mult sprijinite de către sfa­turile populare. GH. MOLDOVAN Aspect de pe stradă Engels din cartierul Republicii­­ Baia Mare. NOTĂS din motive de. . . concediu Printre numeroasele unități Comer­­ciale moderne și biile aprovizionate din­ orașul Baia Mare se află și ma­gazinul alimentar Cu autoservire ca­­re funcționează la parterul unui bloc flöa* peste drum de elegantul hotel „București". E vorba de magazinul „SWild­-Val". Aici găsești totdeauna tot ceea se dorești. Și nu se poate să nu fii mulțumit. Dar, din păcate, se mai întâmplă este odată ea tocmai atei, in acest mo­dern magazin, lucrurile să nu se pe­treacă așa cum trebuie. Despre ce este vorba?.. . Să lăsăm faptele să vor­bească. 2 octombrie, ora 11,30, un magazin este animație obișnuită. Cei mai mulți cumpărători sunt gospodinele, care fac tîrguielile necesare căminului. Dar așa cum se obișnuiește, înainte de a se ridica marfa solicitată, se face bon și se achită contra costul ei. Așa au procedat și acei care au voit să cumpere mezeluri, brîn­za, pîine ori unt. Dar au rămas surprinși cînd au constatat că la casă nu se găsește ni­meni. Au așteptat mai bine de zece minute, pînă cînd o vînzătoare de la raionul mezeluri-brînzeturi a venit la casă, a făcut bonurile și a primit ba­nii celor 10—12 persoane care se a­­dunaseră între timp. La raionul amin­­tit rămăsese doar o singură vînză­toare care, oricît de binevoitoare ar fi fost, nu putea face față afluxului de cumpărători. Deci, de data aceasta, aglomerația s-a produs la raionul de vînzare a produselor alimentare. In aju­tor i-a venit cea de-a doua vînzătoare, care fusese timp de cîteva minute și casieriță... Acest fapt s-a repetat de nemumăra­­te ori în Ziu­a respectivă. „O tovară­șă de*a noastră este plecată în con* cediu" — a Căutat să explice o vin*­zătoare această situație, care, con­ducerea I.C.R.A., de care depinde a­­cest magazin, nu cunoaște că din personalul unității lipsește un om?... Și, dacă știe acest lucru, este bine ca un membru al acestui colectiv să fie, pe rînd, cînd vînzător cînd casier? „Oare este bine așa“? — s-au între­bat pe drept cuvînt cumpărătorii... I P. ARDELEANU Ar fi bine daca... .. .Conducerea Oficiului raional, P.T.T.R. din Negrești ar controla în­deaproape activitatea factorului poștal Lișcă, deoarece acesta nu se îngrijeș­te de buna servire a cetățenilor cu e­­fecte poștale și nu încasează în mod corect abonamentele pentru ziare și pu­blicații. (De la FLORICA OROS.) .. .I.C.R.S. Maramureș ar alcătui în așa fel graficul de deplasare a cara­vanelor cinematografice, încît ele să ajungă mai des și în Com­una Cioco­­tiș. (De la GAVRIL POP, coresp. vo­­luntar.) .. .Oficiul raional P.T.Î.R. Tîrgu Lăpuș ar lua măsuri ca în satul Bloa­­ja să fie instalată o cutie poștală. In acest fel locuitorii acestui sat nu ar mai trebui să facă nouă kilometri pînă în centrul de comună pentru ex­pedierea unei corespondențe. (De la IÖASI /<CAM.V. coresp. voluntar.) Miercuri, 9 octombrie 1963 Pregătiri pentru circulația in timpul iernii iarnă, prin­ specificul ei, cu vizibilitate redusă din cauza cetii dese drumurile alunecoase etc., impune luarea unor măsuri pen­tru Asigurarea circulației in bune condiții pe drumurile publice. Pentru a afla ce mă­slin anume se preconizează in vederea preirdimpinarii impedimentelor provocate de intemperiile iernii, ne-am adresat tovarășului căpitan Vasi­le Maxim, șeful serviciului inspecție auto și circulație din cadrul Direc­ției miliției regionale — Maramureș. — Ce măsuri se iau pentru a asi­gura buna circulație pe drumurile din regiune in timpul ierbii? — Regiunea noastră are un speci­fic muntos, cu foarte multe pante pe care trec drumuri avind urcușuri și coborîșu­ri accentuate, cum ar fi cele de pe Gutin, Her­ja, Petriș și altele. Iarna este greu de urcat Cu autove­hiculele pe aceste drumuri din cauza alunecușului. S-au luat măsuri din timp ca pe aces­­te porțiuni să se transporte din abundență zgură pentru ca să fie așternută pe dru­muri în tim­­pul iernii. Iarna circulația este mult stînjenită în special de grămezile de piatră con*­casată care se afla de-o part­e și de alta a drumului. Zăpada acoperă a­­ceste grămezi, iar drumul este foarte greu de recunoscut. S-au luat măsuri ca aceste pietre să fie­­ așternute pe drumuri încă în această toamnă. Ză­pada mai cauzează și o altă serie de neplăceri pentru autovehicule, mai ales pe drumurile de munte. Pentru preîn­­tîmpinarea înzăpezirii au fost confec­­ționate, de către secțiile de drumuri și poduri ale sfaturilor populare raionale, pluguri de zăpadă. Patru asemenea pluguri se și află de , pe acum la cantonul nr. 2 de pe Gutin.­­ Ce acțiuni s-au întreprins pen­tru a asigura starea tehnică cores­punzătoare vehiculelor? — Lipsa echipamentelor electrice de semnalizare, funcționarea defectuoasă a frînelor sau a sistemului de dirija­­re a vehiculelor în timpul iernii pot cauza des accidente de circulație. Ca să prevenim aceste stări de lucruri, noi am pornit o acțiune de verificare a stării tehnice a parcului auto de la garajele mai mari: I.R.T.A., Întreprin­derea comunală, I.M.T.F. și alte între­prinderi din regiune care au parc au­to. Cu această ocazie se verifică nu numai starea tehnică a autovehicule­lor, ci și planul de măsuri al acestor întreprinderi în vederea exploatării de iarnă a parcului auto. Totodată se verifică gradul de aprovizionare pen­tru iarnă cu echipamente de sem­nalizare electrice, piese de schimb, lichide de frînă etc., a căror lipsă de cele mai multe ori nu numai că stîn­­jenește circulația, dar poate degrada chiar și autovehi­culele.­­ — Referitor circulația pietoni­la­lor și cicliștilor ce ne puteți relata? —■ Unul din mijloacele eficace, in­­diferent de cine-i vorba, — pieton, ci­clist sau conducător auto — în vederea preîntîrm­pinării accidentelor de circu­lație este, fără îndoială, popularizarea regulilor de circulație. Noi întreprindem în acest sens vizi­te la instituții, întreprinderi și în alte locuri, unde prelucrăm regulile de cir­­culație. In comunele și satele regiunii noastre, șefii posturilor de miliție țin instructaje periodice cu cetățenii in­ vederea respectării acestor regu­li. O grijă deosebită trebuie să avem față de copii. Ar fi foarte bine că sec­­ția de învățămînt a Sfatului popular regional să ia măsuri ca în timpul ore­lor de dirigenție să se rezerve mai mult timpi pentru explicarea regulilor de circulație. Incepînd cu 1 decembrie, preconizăm ca și în Orașu­l Baia Mare să fie interzis claxonatul. Acest lucru­ implică atît din partea pietonilor cît și a conducătorilor auto o atenție mai ma­re și o respectare riguroasă a regul­lor de circulație. Am amintit doar cîteva din fr­ăștile luate de către serviciul inspecție auto și circulație în vederea asigurării unei circulații bune pe șoselele și drumurile din regiune. Pentru realizarea lor, vom intensifica activitatea de educare a ce­tățenilor Și vom accentua activitatea de control pe drumurile și șoselele din regiune. '/ma­i m» Joi, 10 octombrie 1963 PROGRAMUL I 5.00 terpretată Buletin de știri. 5.06 Muzică in­de fdnfară. 5.20 Reco­mandări din program. 5.25 Melodii populare. 6.00 Buletin de știri. 6.05 Bolerouri. 6.20 Secția de gimnastică. 6.30 Emisiunea pentru sate. Desfășura­rea lucrărilor agricole de toamnă. 6.40 Cîntece. 6.45 *,Salut voios de pionier.­ 7.00 Radiojurnal. 7.10 Muzică populară. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Rrtunturi, muzică. 7.45 Cîntece de tineret. 8.00 Sumarii­ presei centrale. 8.06 Muzică instrumentală și vocală de compozitori rotitîiți. 8.30 Piese de estradă. 9.00 Vreau să știu. 9.25 Simfonia nr. 2 în Si bemol major de Johann Svendsen. 10.00 Recitalul baritonului Ladislau Kottya. 10.20 Muzică populară. 10.45 Piese instrumentale. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Cintă corul popular rus din Ortisk. 1125 Pagini alese din muzica ușoară. 12.00 Muzică din operete. 12.30 Program interpretat de elevii Școlii de muzică de 12 ani din Cluj. 13.00 Bule­tin de știri. 13.05 Recomandări din pro­gram. 13.10 Muzică populară. 13.­10 Co­tele apelor Dubău­l. 14.00 Concert de prînz. 14.30 Pagini din opere. 15.00 Me­lodii romînești de muzică Ușoară. 15.30 Muzică populară sovietică. 16.01 Cio­­conda de Vitali. 16.15 Vorbește Mosco­va. 16.45 Prelucrări de Gheorghe Șof­­rica. 17.00 Radiojurnal. 17.12 Muzică populară interpretată de Maria Lătă­­rețu. 17.30 Concertul în Re major pen­tru pian și orchestră de­ Nicolae Bu­i­­cliu. 18.00 Emisiune pentru sate. 18.10 „Seara pentru tineret“. 19.30 Univer­sitatea tehnică Radio. 19­45 Arii din ope­rete. 20.00 Radiojurnal. Sport. 20.25 Jocuri populare. 20.30 Noapte bună, co­pii: „Din isprăvile lui Nastratin lin­gea“, poveste tu­rcă. 20 40 I.Scția da limba trenșeză. Oíelul 1 (pentru înce­pători). 20.55 Jocuri populare­. 21.00 Scrisori din țară. 21.10 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri. 22.15 Mu­zică de dans. 4 M program 22.45 Recital Lili Pons­arii din opere. 23.05 Cvartetul în te minot „Fata și moar­tea“ d­e Schubert. 23.50—23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II 10.00 Buletin de știri. 10.05 Recoman­dări­ din program. 10.10 Din repertoriul orchestrelor de estradă. 10.38 Mica suită de Borodin. 11.00 Cintă orchestra de m­­uzică populară „Flacăra Praho­­vei“ din Ploiești. 11.15 Din Schițele lui Asztalos István. 11.30 Concerte de Francesco Antonio Bonporti. 12.00 Bu­letin de știri. 12.05 Sonata pentru violoncel și pian de Tudor Ciortea. 12.27 Melodii distractive de compozi­tori din țări socialiste. 13.00 Ansam­bluri vocale din opere. 13.30 Noutăți editoriale. 13.40 Gu­ifă corni și orchestra de mandoline a Bălaiului pionierilor din Capitală. 14.00 Radiojurnal.­ 14.05 Melodii populare. 14.30 Recomandări din program. 14.35 Muzică ușoară. 15.00 lerțete și coruri din­ operete. 15.30 Mu­zică instrumentală și vocală. 18.00 Ra­diojurnal. 16.12 Uvertură de Boieldieu. 16.20 Pe tem­e medicale. Metode tera­peutice noi in tratamentul bolilor de piele, de dr. Alexandru Dum­itrescu de la Clinica de Dermatologie. 16.30 Cin­­tece de dragoste și jocuri populare. 17.00 Formații vocale și instrumentale de muzică ușoară. 17.30 Sfatul medicu­lui. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Șase prelu­dii și fag­­oplts 87 pen­tru pian de Dmitri Șostakovici. 18.18 Din folclorul muzical al popoarelor. 19.30 Cintă Sonia Cru­ceai și Alin Noreanu — muzică ușoa­ră. 19.50 Festival Verdi. 22.30 Versuri de 4­?xandr Block. 22. 16 Muzică ușoara interpretată de formația condusă de Enrico Fanciotti. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Muzică de dans. 0.05 Fragmente din opera „Samson și Calila"” de Saint- Saëns. 0.50—0.56 Ultimele știri. Joi, 10 octombrie 1963 19.00 Jurnalul ne cunoaștem patria­ televiziunii. 19.10 30 Lacuri alpine. 19.30 Masa rotundă. Respectarea pla­­n­urilor de cooperare, sarcină importan­tă pentru fiecare întreprindere. 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii: Festival Verdi. Sunt pauză: Sonda. In încheiere: Buletin de știri, buletin meteorologie. m mournnMEi Joi, 10 octombrie 1963 BAIA MARE — Mineral: Avionul tinereții; Popular: Festivalul Cha­plin; 1 Mai: Contele de Monte Cristo (Seriile I și a II-a). SATU MARE — Victoria: Generalul; Popular: Oa­meni de afaceri: Metalul: Căpitanii lagunei albastre. CĂREI — Popular: Nou­a prietenă a tatii. 23 August: 713 cere aterizarea. SIGHET: Tu ești mi­­nunată. VIȘEU DE SUS: Cumpără ți un baton. CEHU SILVAN­IEI: Con­certul mult visat. ȘOMCUTA MARE: Povestea unei nopți stranii. NE­GREȘTI: Baronul de Münchausseru SEINI: Din nou dimineață. TA­LA­­PUȘ: Cinci caftieni la drum­. CAV­­NIC — Gutimil: Lantorna olt Smin­tiri. BÂIUȚ: Balada husarilor. BER­­VENI: Pace noului venit: CIMPU­­­LUNG LA TISA: Vals pentru un Mi­lion. HAT,MEU: Dragostea lui Alig­, șa. șANIștAU: Partea ta de Vin, 1 4

Next