Pentru Socialism, decembrie 1963 (Anul 13, nr. 3070-3096)
1963-12-01 / nr. 3070
începerea lucrărilor Conferinței orășenești de partid Baia Mare Iar) dimineață, în sala cinematografului „Minerul“ din Baia Mare, au început lucrările Conferinței orășenești de partid Baia Mare. La lucrările conferinței participă 381 delegați ai organizațiilor de partid din cuprinsul orașului, precum și invitați din organizațiile obștești, din întreprinderi, unități socialiste din agricultură, instituții, școli. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarășul Grigore Ciocan, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Baia Mare, s-au ales prezidiul și comisiile conferinței. Din prezidiul conferinței fac parte tovarășii: Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Blaj, secretar al Comitetului regional de partid, Grigore Ciocan, prim-secretar al comitetului orășenesc de partid, Petre Sigheartău, președintele Consiliului regional al sindicatelor,, Alexandru Crișan, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, Simion Dancoș, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M., Aurelia Petrea, președinta comitetului orășenesc al femeilor, Florian Băgăluț, directorul Combinatului chimico-metalurgic, Vasile Balogh, secretar al comitetului de partid de la Uzinele ,,1 Mai“, Vasile Sabău, directorul U.M.M.U.M., loan Cetățean III, topitor la Combinatul chimico-metalurgic, Dumitru Ceapă, miner la Exploatarea minieră din Baia Sprie, Gheorghe Ardelean, președintele G.A.C. din Media, Valeria Crișan, muncitoare la Exploatarea minieră din Baia Sprie, Gheza Vida, sculptor, Constantin Marin, șeful Direcției regionale M.A.I., Magdalena Pop, profesoară la școala medie nr. 1. Conferința a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: — Darea de seamă a comitetului orășenesc de partid. — Raportul comisiei de revizie. — Alegerea comitetului orășenesc de partid și a comisiei de revizie. — Alegerea delegaților la Conferința regională de partid Maramureș. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Grigore Ciocan a prezentat darea de seamă a comitetului orășenesc de partid asupra activității depuse în perioada noiembrie 1961—noiembrie 1963. Raportul comisiei de revizie a fost prezentat de tovarășul Ion Marcotan. 51 La discuții s-au înscris un număr de de tovarăși. In cadrul discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Francisc Megyaszai, președintele comisiei de validare, prezentînd raportul comisiei. In cursul zilei de ieri au luat cuvîntul, printre alții, următorii tovarăși: Florian Băgăluț, Alexandru Corpade, Victor Nemeș, Aurel Pașca, Vasile Glodeanu Gheza Vide, Virgil Ordei, Marin Boboc, Nicolae Fînteușan, Tudor Cîrlan. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul losif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid. Conferința orășenească de partid Baia Mare își încheie lucrările în cursul zilei de azi. Recompensă pentru inovatori In lupta pentru sporirea producției și productivității muncii, pentru Îmbunătățirea continuă a calității produselor și reducerea prețului de cost o contribuție de seamă au și inovatorii Combinatului chimico-metalurgic din Baia Mare. In secțiile combinatului au fost aplicate în procesele tehnologice de la începutul anului și pină in prezent un număr de 58 inovații și raționalizări care după postcalculele efectuate au o eficiență economică de peste un milion lei anual. Inovatorii au fost recompensați cu aproape 39.000 lei. CUM CIRCULAM In cadrul manifestărilor ce se desfășoară in vederea interzicerii claxonatului in orașul Baia Mare se numără și concursurile „Cine știe ciștigă" organizate in școli pe teme de circulație. In cursul acestei săptămini, asemenea concursuri au avut loc la școala medie nr. 1 și școala de 8 ani nr. 4. Aceste concursuri sint bune prilejuri de răspindire a regulilor de circulație in rindurile elevilor. Direcția miliției regionale continuă să organizeze asemenea concursuri la toate școlile din cuprinsul regiunii. Din nou trei gemeni Cu cîteva luni în urmă am anunțat cititorii noștri că la maternitatea din Baia Mare s-au născut trei gemeni care, după tratamentele primite în cadrul secției, au părăsit spitalul sănătoși. Recent, la redacție a sosit o știre asemănătoare: Maria Cepoi (soția tractoristului Vasile Cepoi din Șomcuta Mare) a născut două fetițe și un băiat. Datorită bunei asistențe a medicului de gardă și a personalului de serviciu, mama și cei trei copii, care au avut o greutate totală la naștere de 7.750 grame, au fost salvați. Lehuza este în afară de orice pericol, iar Dorina, Aurelia și Vasile Cepoi sînt îngrijiți în cadrul secției de noi născuți, unde primesc un tratament energic de întărire și vitaminizare. Vizita delegației de stat a R. F. Romane în R. S. F. Iugoslavia Semnarea acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 39 (Trimișii speciali Agerpres, L. Strujan și P. Popa transmit): Sîmbătă dimineața la Vecea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor româno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea Sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea română convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mămășan, ambasadorul R. P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîmbătă la amiază, in clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea română de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R. S. F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Minescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președintele Skupștinei Federative, Petar Stambolisi, președintele Vecei Executive Federative, vici, vicepreședinte Mialko Todoroal Skupștinei Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Io je Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ Bogdan Țrnobinia, pentru industrie, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia in R.F. Romină, și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strivit călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Izotopii radioactivi la construcția de drumuri Constructorii de drumuri din regiunea Banat sprijiniți de specialiștii Institutului de fizică atomică aplică cu bune rezultate, începînd din acest an, izotopii radioactivi la determinarea procentului de bitum din betoanele asfaltice și nisipurile bituminoase. Noua metodă prin care procentul de bitum se determină numai în trei minute față de peste 20 de ore cu dura pînă acum constă în iradierea unei surse de elemente radioactive în stiva de nisip bituminos sau în stratul de asfalt. Ea are o precizia de 99,5 la sută. In felul acesta se pot lua operativ măsurile necesare pentru asigurarea unor lucrări de calitate, înainte constatările privind calitatea lucrărilor nu puteau fi făcute decît după darea drumului în circulație. Pe baza rezultatelor obținute de constructorii bănățeni, se iau acum măsuri pentru extinderea folosirii izotopilor radioactivi și pe alte șantiere. 729 de tineri medici — promoția anului 1963 — au fost repartizați zilele acestea în unitățile sanitare din întreaga țară. Ca și ceilalți 19.000 de medici și farmaciști, formați in institutele de specialitate din țară în anii regimului democrat-popular, ei Își vor pune cunoștințele in slujba ocrotirii sănătății populației lucrind în spitale, policlinici, dispensare de Întreprinderi, în circumscripții sanitare din orașe și sate etc. Prin creșterea de la an la an a numărului cadrelor medicale, în prezent un medic revine la mai puțin de 700 de locuitori, față de 1.300 în anul 1948, situînd astfel țara noastră înaintea multor state ca Anglia, Belgia, R.F. Germană, Suedia și altele. O nouă promoție de medici COMUNICATUL COMUN La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice culturale, a avut întilniri cu repreșizentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință cz realizări ale construcției socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspective^ dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier De asemenea, delegațiile au "avut im schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia fost compusă din: Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Minici, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepovaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă, cu Cele două delegații au constatat satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă goslavia se dezvoltă cu succesivîn spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economica curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărit să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea gației pe Dunăre, important națiunii Belgrad, 30 noiembrie 1963, loc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate. In legătură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de navigație, existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă. Iugoslavia. Analizând situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme internaționale, cum sunt problemele asigurării păcii și realizării coexistenței pașnice, dezarmării generale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistența pașnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iubitoare de pace din lume, în primul rînd a țârilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile internaționale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaționale. Guvernele celor două țări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în atmosferă, Cosmos și sub apă și l-au apreciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evoluții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menținut, ci și consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă Republica Socialistă Federativă Iușigoslavia acordă o deosebită importanță creării unor zone ale fără arme nucleare și rachete, păcii, în diferite regiuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăți și colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor țărilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de acord să depună in continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate și interes reciproc și asigurarea unui progres nestingherit pentru toate țările și popoarele reprezintă o cerință imperioasă a contemporaneității, ambele delegații au scos în evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală pe aceste baze, a relațiilor economice internaționale. In acest sens ele au constatat că există obligații și interese internaționale generale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cit mai rapid forțele lor economice potențiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sunt hotărîte ca în conformitate cu posibilitățile lor să contribuie la progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfășurarea cît mai reușită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilelenoastre cauza independenței și suveranității naționale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism și neocolonialism. Delegațiile au efectuat un schimb tovărășesc de păreri privind dilemele mișcării muncitorești prointernaționale în lupta pentru pace și socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unității acesteia, unității tuturor fortelor socialismului și progresului pe baza egalității în drepturi și a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare țară socialistă își aduce propria contribuție la îmbogățirea comune a construcției experienței socialiste, cele două delegații au subliniat utilitatea și necesitatea unor asemenea schimburi prietenești și deschise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de a dezvolta multilateral relațiile reciproce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare prim-secretar al Comitetului Române, Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitația a fost acceptată cu plăcere. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, IOSIP, BROZ TITO Crește numărul familiilor de albine Potrivit ultimelor date primite de la Asociația crescătorilor de albine, unitățile agricole socialiste au sporit în acest an numărul familiilor de albine cu peste 75.000. In același timp, ele au livrat comerțului de stat cu peste 500 tone mai multă miere decît în 1962. Sprijiniți de filialele Asociației, apicultorii au luat măsuri eficiente de prevenire și combatere a bolilor la albine, au extins practicarea stupăritului pastoral — mijloc important de sporire a producției de miere și ceară. In acest an s-a acordat 2 Slfii Starg gijSitS, folosirii albinelor în acțiunea de polenizare, pentru sporirea producției la unele culturi. Prin folosirea acestui procedeu în unele zone ale țării producția de semințe de floarea-soarelui la hectar a crescut cu circa 20 la sută, iar cea de miere cu aproape 15 kg la fieca r. îs íaffiüis ás albms. T Hibrizi de sorg In rețeaua experimentală a Institutului de cercetări pentru cereale și plante tehnice au fost încercați anul acesta opt hibrizi noi de sorg pentru boabe, obținuți în țara noastră. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la hibridul 42 care, în Dobrogea, a dat producții de 9.000 kg boabe la hectar în culturi neirigate. Pe lingă producția bună, acest stiMa samisâra&tesimtâ știa rezistență la secetă și cădere. El dat rezultate și pe terenurile nisipoase și sărăturoase. Institutul se preocupă și de crearea unor hibrizi valoroși de sorg pentru furaj verde și siloz. Astfel, în acest an au fost verificați în culturi comparative 50 de hibrizi și soiuri furajere de sorg care au dat producții ridicate de masă verde. (Agergees) Recepție oferită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Republicii Populare Române. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa, Iovanka, au fost întimpinați de tovarăși. Gheorghe GilSSighiu-Bej, Isa Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi și a delegației române se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia și Imnul de stat al R.P. Române. Asistența aplaudă îndelung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, Lazar Kolișevski, Svetozar Vukmanovici-Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gpșniak, Miloș Minici; Kocea Popovici, membri ai Skupstinei și ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducatori ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați militari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat intr-o atmosferă călduroasă. 1