Pentru Socialism, decembrie 1963 (Anul 13, nr. 3070-3096)

1963-12-01 / nr. 3070

începerea lucrărilor Conferinței orășenești de partid Baia Mare Iar) dimineață, în sala cinematogra­­­fului „Minerul“ din Baia Mare, au în­ceput lucrările Conferinței orășenești de partid Baia Mare. La lucrările conferinței participă 381 delegați ai organizațiilor de partid din cuprinsul orașului, precum și invitați din organizațiile obștești, din între­prinderi, unități socialiste din agricul­tură, instituții, școli. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarășul Grigore Ciocan, prim-se­­cretar al Comitetului orășenesc de partid Baia Mare, s-au ales prezidiul și comisiile conferinței. Din prezidiul conferinței fac parte tovarășii: Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheor­­ghe Blaj, secretar al Comitetului regio­nal de partid, Grigore Ciocan, prim-se­cretar al comitetului orășenesc de partid,­­ Petre Sigheartău, președintele Consiliului regional al sindicatelor,, Alexandru Crișan, președintele comite­tului executiv al sfatului popular oră­șenesc, Simion Dancoș, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M., Au­relia Petrea, președinta comitetului oră­șenesc al femeilor, Florian Băgăluț, directorul Combinatului chimico-me­­talurgic, Vasile Balogh, secretar al co­mitetului de partid de la Uzinele ,,1 Mai“, Vasile Sabău, directorul U.M.M.U.M., loan Cetățean III, topi­­tor la Combinatul chimico-metalurgic, Dumitru Ceapă, miner la Exploatarea minieră din Baia Sprie, Gheorghe Ar­delean, președintele G.A.C. din Med­ia, Valeria Crișan, muncitoare la Ex­ploatarea minieră din Baia Sprie, Gh­e­­za Vida, sculptor, Constantin Marin, șeful Direcției regionale M.A.I., Magdalena Pop, profesoară la școala medie nr. 1. Conferința a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: — Darea de seamă a comitetului oră­șenesc de partid. — Raportul comisiei de revizie. — Alegerea comitetului­ orășenesc de partid și a comisiei de revizie. — Alegerea delegaților la Conferin­ța regională de partid Maramureș. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Grigore Ciocan a prezentat darea de seamă a comitetului orășenesc de partid asupra activității depuse în perioada noiembrie 1961—noiembrie 1963. Raportul comisiei de revizie a fost prezentat de tovarășul Ion Marcotan. 51 La discuții s-au înscris un număr de de tovarăși. In cadrul discu­țiilor a luat cuvîntul tovarășul Fran­­cisc Megyaszai, președintele comisiei de validare, prezentînd raportul comi­siei. In cursul zilei de ieri au luat cu­vîntul, printre alții, următorii tovarăși: Florian Băgăluț, Alexandru Corpade, Victor Nemeș, Aurel Pașca, Vasile Glodeanu Gheza Vide, Virgil Ord­ei, Marin Boboc, Nicolae Fînteușan, Tu­dor Cîrlan. In încheierea discuțiilor a luat cu­vîntul tovarășul losif Uglar, prim-se­cretar al­­ Comitetului regional­­ de partid. Conferința orășenească de partid Baia Mare își încheie lucrările în cursul zilei de azi. Recompensă pentru inovatori In lupta pentru sporirea produc­ției și productivității muncii, pentru Îmbunătățirea continuă a calității produselor și reducerea prețului de cost o contribuție de seamă­­ au și inovatorii Combinatului chimico-me­­talurgic din Baia Mare. In secțiile combinatului au fost aplicate în pro­cesele tehnologice de la începutul a­­nului și pină in prezent un număr de 58 inovații și raționalizări care după postcalculele efectuate au o e­­ficiență economică de peste un mi­lion lei anual. Inovatorii au fost re­compensați cu aproape 39.000 lei. CUM CIRCULAM In cadrul manifestărilor ce se desfășoară in vederea interzicerii claxona­tului in orașul Baia Mare se numără și concursurile „Cine știe­ ciștigă" or­ganizate in școli pe teme de circulație. In cursul acestei săptămini, aseme­nea concursuri au avut loc la școala medie nr. 1 și școala de 8 ani nr. 4. Aceste concursuri sint bune prilejuri de răspindire a regulilor de circulație in rindurile elevilor. Direcția miliției regionale continuă să organizeze asemenea concursuri la toate școlile din cuprinsul regiunii. Din nou trei gemeni Cu cîteva luni în urmă am anunțat cititorii noștri că la maternitatea din Baia Mare s-au născut trei gemeni ca­re, după tratamentele primite în ca­drul secției, au părăsit spitalul sănă­toși. Recent, la redacție a sosit o știre asemănătoare: Maria Cepoi (soția tractoristului Vasile Cepoi din Șomcu­­ta Mare) a născut două fetițe și un băiat. Datorită bunei asistențe a medi­cului de gardă și a personalului de ser­viciu, mama și cei trei copii, care au avut o greutate totală la naștere de 7.750 grame, au fost salvați. Lehuza este în afară de orice peri­col, iar Dorina, Aurelia și Vasile Ce­poi sînt îngrijiți în cadrul secției de noi născuți, unde primesc un trata­ment energic de întărire și vitamini­­zare. Vizita delegației de stat a R. F. Romane în R. S. F. Iugoslavia Semnarea acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 39 (Trimișii speciali Agerpres, L. Strujan și P. Popa transmit): Sîmbătă dimineața la Vecea Exe­cutivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor ro­­mâno-iugoslave privind Sistemul hi­droenergetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la ela­borarea proiectului, execuția lucră­rilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea Sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea română convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și e­­nergiei electrice, iar din partea iu­goslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Măm­ășan, ambasadorul R. P. Ro­mane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîm­­bătă la amiază, in clădirea Vecei E­­xecutive Federative a R.S.F. Iugo­slavia a avut loc semnarea Acordu­lui între Republica Populară Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și ex­ploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea română de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, iar din partea iugo­slavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R. S. F. Iugoslavia, se­cretar general al Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlă­­de­an­u­, Corneliu Minescu, Aurel Măm­ășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președin­tele Skupștinei Federative, Petar Stambolisi, președintele Vecei Exe­cutive Federative, vici, vicepreședinte Mialko Todoro­­al Skupștinei Federative, Miloș Minici, vicepreșe­dinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Execu­tive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Fe­derative, Marin Țetinici, secretar fe­derativ pentru transporturi și teleco­municații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Io je Brilei, membru al Vecei Execu­tive Federative, Filip Baikovici, se­cretar federativ Bogdan Țrnobinia, pentru industrie, secretar gene­ral al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pen­tru afacerile externe, Arso Milato­vici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia in R.F. Romină, și alte persoane ofi­ciale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strivit călduros mîinile. Mem­brii delegației române s-au întreți­nut apoi cordial cu conducătorii iu­goslavi. Izotopii radioactivi la construcția de drumuri Constructorii de drumuri din re­giunea Banat sprijiniți de specialiștii Institutului de fizică atomică aplică cu bune rezultate, începînd din a­­cest an, izotopii radioactivi la deter­minarea procentului de bitum din betoanele asfaltice și nisipurile bi­tuminoase. Noua metodă prin care procentul de bitum se determină numai în trei minute față de peste 20 de ore cu­ dura pînă acum constă în iradierea unei surse de elemente radioactive în stiva de nisip bituminos sau în stratul de asfalt. Ea are o precizia de 99,5 la sută. In felul acesta se pot lua operativ măsurile necesare pen­tru asigurarea unor lucrări de cali­tate, înainte constatările privind ca­litatea lucrărilor nu puteau fi făcute decît după darea drumului în circu­lație. Pe baza rezultatelor obținute de constructorii bănățeni, se iau acum măsuri pentru extinderea folosirii izotopilor radioactivi și pe alte șan­tiere. 729 de tineri medici — promoția anului 1963 — au fost repartizați zilele acestea în unitățile sanitare din în­treaga țară. Ca și ceilalți 19.000 de medici și farmaciști, formați in in­stitutele de specialitate din țară în anii regimului democrat-popular, ei Își vor pune cunoștințele in slujba ocrotirii sănătății populației lucrind în spitale, policlinici, dispensare de Întreprinderi, în circumscripții sani­tare din orașe și sate etc. Prin creșterea de la an la an a nu­mărului cadrelor medicale, în pre­zent un medic revine la mai puțin de 700 de locuitori, față de 1.300 în anul 1948, situînd astfel țara noas­tră înaintea multor state ca Anglia, Belgia, R.F. Germană, Suedia și al­tele. O nouă promoție de medici COMUNICATUL COMUN La invitația președintelui Re­publicii Socialiste Federative Iugo­slavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Re­publicii Populare Române, condu­să de președintele Consiliului de Stat, prim-s­ecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugosla­via, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice culturale, a avut întilniri cu repre­și­zentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cu­noștință cz realizări ale construc­ției socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Ro­mâne și Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia au purtat dis­cuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspective^ dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Română și Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia acor­dul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de­­ Fier De asemenea, de­legațiile au "avut im schimb de pă­reri cu privire la situația interna­țională și la cele mai actuale pro­bleme ale contemporaneității, pre­cum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internațio­nale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Ion Gheorghe Maurer, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Au­rel Măm­ășan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia fost compusă din: Iosip Broz Tito,­­ președintele republicii, secretar ge­neral al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, preșe­dintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Exe­cutive Federative, Miloș Minici, vi­cepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secre­tar de stat pentru afacerile exter­ne, Marin Țetinici, secretar fede­rativ pentru transporturi și telecomu­­nicații, Kiro Gligorov, secretar fe­derativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al pre­ședintelui republicii, Mirko Tepo­­vaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Mi­latovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate­­ în­­tr-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă, cu Cele două delegații au constatat satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Re­publica Socialistă Federativă goslavia se dezvoltă cu succes­iv­în spiritul prieteniei tradiționale din­tre cele două popoare. O impor­tantă contribuție la dezvoltarea co­laborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu oca­zia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în con­struirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvol­tarea relațiilor bilaterale corespun­de intereselor celor două țări so­cialiste și că vecinătatea lor ime­diată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice re­ciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economii­lor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătăți­rea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în produc­ția industrială, a colaborării în do­meniul transporturilor și teleco­municațiilor, precum și pentru lăr­girea și adîncirea colaborării teh­­nico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reci­procă tr­ebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate mă­surile necesare pentru interconecta­rea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bila­terale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunză­toare intereselor economice reci­proce, va contribui la dezvoltarea colaborării economica curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au ho­­tărit să înființeze, ca organ perma­nent, o comisie mixtă de colabora­re economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acor­dului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colabora­rea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de ase­menea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții fa­vorabile pentru dezvoltarea gației pe Dunăre, important nați­unii­ Belgrad, 30 noiembrie 1963, loc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor intere­sate. In legătură cu această îmbu­nătățire și cu lichidarea radicală a greutăților de­ navigație, existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu gu­vernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dez­voltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai­ bună cunoaș­­tere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două po­poare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte mă­suri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în dome­niul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între re­prezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la anali­zarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adînci­rea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Republica Populară Romînă și Republica So­cialistă Federativă. Iugoslavia.­­­ Analizând situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfac­ție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele pro­bleme internaționale, cum sunt pro­blemele asigurării păcii și realiză­rii coexistenței pașnice, dezarmării generale și totale, lichidării colo­nialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistența pașnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezolvarea pe cale pașnică a pro­blemelor internaționale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iubi­toare de pace din lume, în primul rînd a țârilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile internaționale au surve­nit schimbări pozitive, înregistrîn­­du-se anumite progrese către o des­tindere a încordării internaționale. Guvernele celor două țări au salu­tat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în atmosfe­ră, Cosmos și sub apă și l-au apre­ciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe ca­lea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evolu­ții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se depună în conti­nuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai men­ținut, ci și consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezol­vare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă Republica Socialistă Federativă Iu­și­goslavia acordă o deosebită impor­tanță creării unor zone ale fără arme nucleare și rachete, păcii, în diferite regiuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două dele­gații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bu­nei vecinătăți și colaborării multi­laterale corespunde intereselor tu­turor țărilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de acord să depună in continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei co­laborări economice bazate pe ega­litate și interes reciproc și asigura­­rea unui progres nestingherit pen­tru toate țările și popoarele repre­zintă o cerință imperioasă a con­temporaneității, ambele delegații au scos în evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să fa­vorizeze dezvoltarea multilaterală­ pe aceste baze, a relațiilor econo­mice internaționale. In acest sens­ ele au constatat că există obliga­ții și interese internaționale gene­rale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cit mai ra­pid forțele lor economice potenția­le. Din partea lor, Republica Popu­lară Romînă și Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia sunt ho­­tărîte ca în conformitate cu posi­bilitățile lor să contribuie la pro­gresul­ economic al țărilor în curs de­ dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat hotărî­­rea lor de a contribui activ la des­fășurarea cît mai reușită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele­­noastre cauza independenței și su­­­veranității­­ naționale este indisolu­bil legată de cauza păcii, Republi­­­­ca­­ Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichi­­­­darea cît mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite, a tuturor formelor de colo­­­­nialism și neocolonialism. Delegațiile au efectuat un schimb­­ tovărășesc de păreri privind dilemele mișcării muncitorești pro­in­ternaționale în lupta pentru­­ pace­­ și socialism. In legătură cu aceas­ta, ele au subliniat necesitatea de­punerii unor eforturi continue pen­­tru întărirea unității acesteia, unității tuturor fortelor socialismu­­­lui și progresului pe baza egalită­ții în drepturi și a examinării prin­cipiale a deosebirilor de păreri care­­ pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea con­temporană, faptul că fiecare țară socialistă își aduce propria contri­buție la îmbogățirea comune a construcției experienței socialiste, cele două delegații au subliniat uti­litatea și necesitatea unor aseme­nea schimburi prietenești și des­­chise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de­­ a dezvolta multilateral relațiile reci­proce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia, cele două gu­verne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei pă­cii și­ socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare prim-secretar al Comitetului Române, Cen­tral al Partidului Muncitoresc R­o­­mîn, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Popu­lară Romînă. Invitația a fost ac­ceptată cu plăcere. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, IOSIP, BROZ TITO Crește numărul familiilor de albine Potrivit ultimelor date primite de la Aso­ciația crescătorilor de albine, unitățile agrico­le socialiste au sporit în acest an numărul familiilor de albine cu peste 75.000. In același timp, ele au livrat co­merțului de stat cu peste 500 tone mai multă miere decît în 1962. Sprijiniți de filialele Asociației, apicultorii au luat măsuri eficien­te de prevenire și com­batere a bolilor la al­bine, au extins practi­carea stupăritului pas­toral — mijloc impor­tant de sporire a pro­ducției de miere și ceară. In acest an s-a acor­dat 2 Slfii Starg gijSitS, folosirii albinelor în acțiunea de polenizare, pentru sporirea pro­ducției la unele culturi. Prin folosirea acestui procedeu în unele zone ale țării producția de semințe de floarea-soa­­relui la hectar a cres­cut cu circa 20 la sută, iar cea de miere cu a­­proape 15 kg la fieca­­ r. îs íaffiüis ás albms. T Hibrizi de sorg In rețeaua experimentală a Insti­tutului de cercetări pentru cereale și plante tehnice au fost încercați a­­nul acesta opt hibrizi noi de sorg pentru boabe, obținuți în țara noas­tră. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la hibridul 42 care, în Dobrogea, a dat producții de 9.000 kg boabe la hectar în culturi neiri­gate. Pe lingă producția bună, acest stiMa sa­mi­sâra&tesimtâ știa rezistență la secetă și cădere. El dat rezultate și pe terenurile nisi­­­poase și sărăturoase. Institutul se preocupă și de crea­rea unor hibrizi valoroși de sorg pen­tru furaj verde și siloz. Astfel, în a­­cest an au fost verificați în culturi comparative 50 de hibrizi și soiuri furajere de sorg care au dat produc­ții ridicate de masă verde. (Agergees) Recepție oferită de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres).­­ Pre­ședintele Consiliului de Stat al R.P. Române, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizi­tei în R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Republicii Populare Româ­ne. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Io­­sip Broz Tito, împreună cu soția sa, Iovanka, au fost întimpinați de to­varăși. Gheorghe GilSSi­ghiu-Bej, Isa Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mă­­nescu, Aurel Măm­ășan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi și a delegației române se intonează Im­nul de stat al R.S.F. Iugoslavia și Imnul de stat al R.P. Române. Asis­tența aplaudă îndelung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Ranko­­vici, Petar Stambolici, Blajo Iovano­­vici, Lazar Kolișevski, Svetozar Vuk­­manovici-Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gpșniak, Miloș Minici; Kocea Popovici, membri ai Skupstinei și ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, conducatori ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, gene­rali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați mi­litari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat intr-o at­mosferă călduroasă. 1

Next