Pentru Socialism, februarie 1964 (Anul 14, nr. 3122-3146)

1964-02-18 / nr. 3136

2 COLECTIVIȘTI ! Luptați cu toate forțele pentru rea­lizarea și depășirea planului de pro­ducție, aplicînd întocmai măsurile tehnico-organizatorice prevăzute! „DRUMUL BELȘUGULUI" LA G.A. C. TURULUNG Zilele-muncă — mai judicios gospodărite La G.A.C. din Turulung au fost pre­văzute în 1963,145.000 zile-muncă pen­tru realizarea sarcinilor prevăzute în planul de producție. S-au consu­mat însă numai 131.000 zile-muncă. Aceasta se explică, pe de o parte, prin creșterea gradului de mecani­zare a muncilor agricole, precum și prin aceea că o serie de munci, ca, de exemplu, prașila a treia la po­rumb, nu s-au efectuat peste tot, neconsumîndu-se toate cele 3.500 zile-muncă planificate pentru aceas­tă lucrare. In timp ce primul este un factor pozitiv, cel de-al doilea este dăunător. Calculele arată că neglijarea efectuării prașilei a treia la porumb pe timp de secetă a în­semnat o pierdere de recoltă de cel puțin 200 kg porumb boabe la hec­tar sau aproximativ 90 tone de po­rumb pe gospodărie. In acest caz s-a făcut deci o „economie“ de zi­le-muncă în dauna producției, fapt ce trebuie evitat pe viitor. Organizația de partid din gospo­dărie a dezbătut amănunțit proble­ma bunei gospodăriri a zilelor-mun­că și a îndrumat consiliul de condu­cere să ia măsuri pentru o gospo­dărire judicioasă a zilelor-muncă, pentru a nu se face nici risipă de zile-muncă la lucrări neproductive, dar nici economii prin neefectuarea unor lucrări principale. Comuniștii, agitatorii organizației de partid des­fășoară o vie muncă politică, expli­­cînd celorlalți colectiviști necesita­tea folosirii chibzuite a fondului de zile-muncă, combătînd goana unora după cît mai multe zile-muncă în dauna calității. In planul de producție pe anul acesta s-a prevăzut efectuarea 130.000 zile-muncă. Prevederea unui a număr mai mic de zile-muncă față de cele din anul trecut se bazează în special pe creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor, reorganiza­rea brigăzilor (în loc de opt brigăzi, vor fi organizate în anul acesta șa­se), reducerea numărului paznicilor etc. S-au luat, de asemenea măsuri ca evidența zilelor-muncă să se fa­că cu mai multă grijă și simț de răspundere. ------ — Președintele G.A.C. din Turulung, Ioan Lengyel (primul din dreapta), într-o ședință de lucru cu brigadierii și șefii de echipă, discută despre gospodărirea chibzuită a zilelor-muncă. Noi terenuri redate agriculturii Comitetul de partid și consiliul de con­ducere ale G.A.C. din Turț au studiat a­­mănunțit problema imbunătățirii fondu­lui funciar. In urma acestui studiu, în planul de producție pe anul în curs au fost înscrise următoarele obiective: defri­șarea unei suprafețe de 56 ha, efectuarea unor lucrări de hidroameliorații prin care să se redea în circuitul agricol o supra­față de circa 50 ha, terasarea unei culmi a dealului Linșoarei, unde pe o suprafa­ță de 20 ha se va planta viță de vie, a­­plicarea de amendamente și îngrășăminte chimice pe o suprafață de 20 ha pășune. O parte din lucrările amintite mai sus se vor efectua prin muncă patriotică,­­­ In anul trecut, suprafața arabilă a G.A.C. Boinești a crescut cu 70 ha prin desțelenirea unei suprafețe slab produc­tive. Lucrarea a fost efectuată de meca­nizatorii din brigada lui Ioan Holhoș de la S.M.T. Negrești. In primăvară, pe o suprafață de 50 ha din cele 70, se va cultiva lupin, iar pe celelalte 20 ha, po­rumb. O mai bună organizare Gospodăria colectivă din Livada dispune de un te­ren agricol în suprafață de 3.800 hectare, din care 2.497 hectare teren arabil. Sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, consiliul de conducere al gos­podăriei s-a străduit să organizeze judicios procesul de producție, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă acestei mari unități agricole. In anul trecut, bunăoară, a au funcționat 9 brigăzi de cîmp și 3 brigăzi zootehnice. Fiecare brigadă de cîmp dispunea de 260—340 hectare Munca a fost organizată cel mai bine la brigada de cîmp nr. 8 condusă de comunistul Gustav Kádas. Mare atenție au acordat membrii brigăzii terminării la timp și în condiții bune a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Ei au prășit porumbul de trei ori, reușind să recolteze cu 300 kg știuleți de­ porumb mai mult în medie la hectar decît acele brigăzi care au prășit po­rumbul numai de două ori. Pe baza studierii experienței din anul trecut, noi am tras concluzia că munca se poate organiza și mai bine. Organizația de partid a gospodăriei a dezbătut temeinic această problemă, iar comuniștii au venit cu propuneri eficace. In adunarea generală a colectiviști­lor s-a subliniat, de asemenea, necesitatea îmbunătă­țirii organizării muncii. S-a ajuns la concluzia că nu­mărul brigăzilor de cîmp este prea mare, că forțele sunt dispersate. In sectorul de cultura plantelor forțele vor fi mai bine utilizate prin organizarea a șase bri­găzi de­ cîmp. La fel, și în sectorul zootehnic, de­le trei brigăzi numărul a fost redus la una singură. Această reorganizare nu rezolvă însă totul. Este necesar ca în cadrul brigăzilor să se organizeze munca mai temeinic, să se pună un accent mai mare pe or­ganizarea muncii în echipe. De aceea am organizat cîte 5 echipe în fiecare brigadă. Brigăzile de cîmp reorga­nizate au acum cîte 400—450 hectare teren și cîte 200 brațe de muncă, iar echipele au cîte 40 de colectiviști. Prin măsurile luate pentru îmbunătățirea organizării muncii, crește simțul de răspundere față de muncă, se crează posibilități mai bune pentru organizarea în­trecerii socialiste. La organizarea brigăzilor și mai ales a echipelor avem grijă ca membrii acestora să locu­iască pe aceeași stradă sau străzi apropiate, prin aceasta ușurîndu-se mobilizarea la muncă. In legătură cu activitatea brigăzii zootehnice, ne vom strădui să folosim și aici cît mai rațional forțele de muncă. Animalele le vom lotiza după producție și stare fiziologică. ■ Vacile cu lapte le vom grupa în sectorul L. Nouă. Aici sînt cele mai bune grajduri și cei mai buni mulgători locuiesc în apropiere, de fermă. Ne vom preocupa în continuare de repartizarea și per­manentizarea în sectorul zootehnic a unor colectiviști destoinici, îngrijindu-ne de calificarea lor profe­sională. Ing. agronom VALER CAM­­ președinte al G.A.C. Livada a muncii în scopul creșteri rodniciei ogoarelor Pentru sporirea capacității de pn­ducție a terenurilor podzolice, go­podăriile colective din raionul Oi au primit în anul trecut circa 0.01 tone amendamente calcaroase și 1.01 tone îngrășăminte chimice cu care a fost amendate și îngrășate aproar 2.500 hectare. Valoarea sporului recoltă obținut pe această suprafaț­ă amortizează după primul an surzii cheltuite pentru procurarea speni­mentelor și îngrășămintelor. La a­ceasta se mai adaugă­­ efectul bm­­­cător al amendamentelor, care rează timp de 6—7 ani. Gospodăi colective din raion vor primi și a,a­cest an o cantitate de 7.040 tone a­mendamente calcaroase și peste tone îngrășăminte chimice, spori mai cu seamă cantitățile de îngrij­­inte azotoase. Gospodăriile coles­te din Comlăușa, Negrești și alți care au terenuri mai sărace, sunt și jinite să-și procure cantități­le mari de îngrășăminte chimice și­ amendamente calcaroase. Este necesar ca acolo unde amn­­damentele calcaroase au sosit în ur să se intensifice transportarea pe tarlalele care urmează a fi anun date. (La Turț și Călin­ești această i­niune se desfășoară anevoios). Administrarea amendamentelor fl­earoase și a îngrășămintelor dhin­ trebuie făcută sub directa îndrumi a agronomilor. Ing. GHEORGHE OȘAN vicepreședinte al Consiliului agric­ raional Oaș grijă cuvenită asigurării bazei furajere La gospodăria colecti­vă din Negrești există largi posibilități pentru dezvoltarea creșterii a­­nimalelor. Mă refer în primul rînd la pășunile și fînețele colectivei, ca­re se întind pe 1.400 ha, respectiv 985 ha. Gos­podăria noastră — cu sprijinul organelor partid și de stat — de trecut încă de la înfiin­a­țare la organizarea unui puternic sector zooteh­nic. N-am reușit însă în fiecare an să asigurăm o bază furajeră pe mă­sura cerințelor și a po­sibilităților. La Întocmirea planu­lui de producție pa a­­cest an colectiviștii, în­drumați de organizația de partid a gospodăriei, au dezbătut temeinic problema asigurării ba­zei furajere. Membrii de partid au făcut pro­puneri prețioase în le­gătură cu strîngerea și depozitarea furajelor la timp. S-a ajuns la con­cluzia că noi dispunem de forțele de muncă ne­cesare ca să putem re­colta și strînge la timp și în bune condiții finul de pe fînețele naturale. De pe cele aproape 1.000 ha finețe naturale noi putem recolta și stringe aproximativ 150 vagoa­ne de fin. Din aceasta se va asigurapu­­ r mare parte din hrana ani­ma­­lelor proprietate ob­ștească și a celor aflate în proprietatea persona­lă a colectiviștilor. O parte din fîn va putea fi valorificată, lucru ce va duce la creșterea ve­niturilor gospodăriei Gospodăria are meroși oameni conș­cioși, cum sunt niștii Ioan Dragoș, co­ria Horea, Geza Bar Vasile Berinde, prr și Vasile Lișca, Berinde, Mihai Hr . Vasile Moisa, Alexr­rinde și alții, care tă cu însuflețire pt consolidarea gost­riei. Să le urmăm e­­piul! Este, de asemenea, cesar să organizăm bine munca, nu așa ca pe lângă celelalte crici de sezon să tex­tăm la timp și rece­rea și depozitarea fil­melor în bune condi GHEORGHE BERIN vicepreședinte al GJ Negrești PANOU DE O­N­OARE IACOB GAVRAU, brigadier la G.A.C. Călinești MARIA HOTCA, colectivistă din G.A.G. Negrești GHEORGHE BORODI, colectivist din G.A.G. Drăgușeni GHEORGHE MUREȘAN, colectivist din G.A.C. Drăgușeni ELEMER HAIDU, colectivist din G.A.C. Orașu No

Next