Pentru Socialism, octombrie 1964 (Anul 14, nr. 3328-3354)

1964-10-01 / nr. 3328

„Țoale echipele de mineri — cu Planul zilnic depășit“ ! Evidență concretă, operativă Inițiativa pornită cu luni urmă de la Her­ța a găsit un pu­în ternic ecou în rîndurile minerilor regiunii noastre. tuturor Re­zultatele obținute prin aplicarea ei sunt demonstrate de sporirea simțitoare a numărului de echi­pe și brigăzi de mineri care-și depășesc ritmic sarcinile de plan, de creșterea continuă a produc­tivității muncii și a volumului­­ de minereu extrag. Sunt, de la lună la lună, tot mai numeroase revizele și sectoarele care pot ra­porta cu mîndrie că „toate echi­­pele de mineri și-au depășit pla­nul“. Așa stau lucrurile la une­le sectoare de la Săsar, Herja, Cavnic, îmbunătățiri simțitoare în privința creșterii procentului­­ de echipe cu planul zilnic depă­șit, în creșterea productivității muncii se obțin și la Nistru, Șu­­ior, Băiuț, Baia Borșa, linia Baia Sprie. La exploatările mi­si­niere se aplică măsuri menite să ducă la crearea celor mai bu­ne condiții de muncă pentru toa­te echipele de mineri. Invățînd din experiența celor mai buni, organizațiile de partid și comitetele sindicatelor aplică metode de mobilizare, măsuri po­litice și organizatorice diferen­țiate după specificul locurilor de muncă. Sunt bine cunoscute e­­xemplele m­ultor membri de­­ partid, mineri cu experiență de la minele Săsar, Nistru, Herța, Cavnic, care, la îndemnul orga­nizațiilor de partid, au solicitat conducerea unor echipe mai sla­be, reușind ca în scurtă vreme să le aducă la nivelul îndepli­nirii și depășirii ritmice a sar­cinilor de plan. La multe din exploatările miniere — mai ales la Herța și Săsar — comitetele sindicatelor au inițiat o susținu­tă acțiune pentru popularizarea echipelor cu rezultate bune, metodelor lor de muncă, reușin­­­­­du-se astfel să se creeze o pu­ternică opinie de masă în rîndul minerilor pentru depășirea rit­mică a sarcinilor de plan. Un rol de o deosebită impor­tanță în susținerea acestei ini­țiative îl are evidența realizări­lor pe fiecare echipă de mineri, evidență care, adusă la cunoștin­ța oamenilor în mod operativ și concret, poate contribui foarte mult la mobilizarea lor, la luarea unor măsuri pentru lichidarea deficiențelor semnalate. Ințele­­gînd importanța evidenței reali­zărilor, comitetele sindicatelor de la Herja și Săsar prin comi­tetele secțiilor sindicale infor­mează la perioade scurte pe toți minerii asupra realizărilor obți­nute. Se folosesc în acest scop o gamă variată de mijloace: gazete­le de perete, panourile evidenți­aților, stații de radioamplificare. La Herja realizările se notează zilnic, după care popularizarea lor se face cu regularitate la fiecare decadă. Iată unul din ele­mentele care au contribuit ca a­­ceastă exploatare minieră să aibă acum un număr de echipe care-și depășesc ritmic planul, mai ma­re cu peste 30 la sută decât în aprilie, să obțină o productivita­te medie mai mare cu peste 6 la sută față de cea planificată. Nu la tel­stau însă lucrurile la alte exploatări. La Nistru, spre exemplu, nici la jumătatea lunii septembrie nu erau centralizate realizările din august ale echipe­lor de la mina I. Mai este oare de mirare că, nefiind în cunoș­tință de rezultatele lor, echipele acestei mine nu sunt suficient de mobilizate, au greutăți materiale ce puteau fi evitate? O situație mai grea se află la mina Băiuț. Comitetul sindicatu­lui nu are o evidență a realiză­rilor minei, nu s-a îngrijit de a avea un panou pentru populari­zarea celor mai bune echipe, a metodelor lor de muncă, deși fap­tele zilnice ale minerilor de aici i-ar oferi un bogat și concret ma­terial mobilizator. In ceea ce privește evidența e­­chipelor cu planul depășit se mai ridică o problemă de mare im­portantă, cea a stabilirii realiză­rilor și pe această bază a retri­buției echipelor, care în cursul lunii muncesc la două sau trei locuri de muncă concomitent. Deși Trustul minier a dat cu luni în urmă o directivă care re­glementează asemenea situații, pentru o justă retribuție a muncii echipelor, aceasta nu se aplică în­tocmai. Iată un caz: la mina Cavnic, în sectorul II, în luna august, echipa lui Gavriș Moldo­van și-a depășit planul cu 6 la subi la executarea unei breșe de cercetare și a rămas sub plan (43 la sută realizate) la o lucra­re de deschidere. La aceeași mină, in sectorul IV, echipa lui Aurel Oniga a realizat cu 103 la sută planul de abataj și numai 96 la sută la producerea de rambleu. In loc să situeze aceste echipe după media realizărilor obținute în locurile de muncă, ele sînt menționate ca avînd planul de­pășit la o lucrare și nerealizat la alta. Acest fapt, pe lângă că duce la o evidență inexactă, servește în mod nejust și la calculul retri­buției echipei, care nu poate în asemenea condiții să fie un ele­ment stimulator. Deși cunosc si­tuația, nici comitetul de partid nici comitetul sindicatului, cu a­tît mai puțin conducerea E. M Cavnic n-au luat măsuri pentru a avea o evidență justă, operati­vă și concretă a realizărilor echi­pelor de minieri. Din cele de mai sus reiese ca o necesitate obiectivă ținerea u­­nei evidențe operative a rezulta­telor repurtate de mineri în apli­­­carea inițiativei „Toate echipele de mineri­t cu plan­ul zilnic depă­șit“. Deficiențele care mai exis­tă pot fi ușor înlăturate dacă co­mitetele sindicatelor de la ex­­ploatările miniere vor privi ți­nerea evidenței realizărilor cu mai mult simț de răspundere, vor folosi toată gama­ de mijloa­­ce ce le stau la dispoziție pentru răspîndirea și aplicarea largă a celor mai bune metode de muncă promovate de fruntașii și eviden­țiații întrecerii socialiste. Ing. GH. DUMITRESCU Mașini și utilaje în valoare de peste 7 milioane lei Anul acesta, prin Oficiul regio­nal de aprovizionare și desface­re, unitățile industriei locale și instituțiile din regiunea noastră au primit mașini și utilaje în valoare de peste 7 milioane lei. În trimestrul III, cînd valoa­rea mașinilor și utilajelor a de­pășit două milioane lei, s-au pri­mit: un compresor necesar con­strucțiilor de drumuri, 3 trac­toare pentru întreprinderea co­munală nr. 1 prevăzute cu plu­guri în vederea acțiunilor de de­­zăpezire etc. Gospodăriile agricole colective­­ din Ardusat, Ardud, Lucăcești și Ghenci au primit câte un incu­bator cu o capacitate de 5.000 ouă fiecare. De asemenea, industria locală regională a primit 3 strunguri, șantierele de construcții două autoaffitaten rp. Expoziția realizărilor economiei naționale a R.P. Române. Pe platforma exterioară — noi tipuri de utilaje pentru construcții. Í WAWAWWAMMA* ANUL XIV NR. 3328 JOI 1 OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI - 20 BANI Printre noile construcții so­­cial-culturale ridicate în ul­timii ani în raionul Vișeu­­se numără și această școală generală de 8 ani din Vișeu de Jos. Foto: G. COMAN PROIECTANTUL Gheorghe Curteanu a venit la Uzina „Unio“ din Satu Mare în anul 1961, după absolvirea școlii tehnice, fiind încadrat la început ca dese­nator tehnic. Dînd dovadă de pricepere și hăr­nicie in muncă, căutînd neîncetat noi soluții teh­nologice menite să ajute la creșterea ritmului de producție, introducerii tehnicii noi in uzină, el a avansat devenind unul dintre cei mai buni pro­iectanți de S.D.V.-uri. Gheorghe Curteanu a fost primit nu de mult în rîndul candidaților de partid. Acest eveniment important în viața lui a constituit un puternic imbold în obținerea de noi și noi succese pe ca­­lea introducerii noului în uzină. Astfel, a început să se preocupe în mod deosebit de conceperea unor inovații, menite să aducă un aport însemnat la creșterea ritmului de producție la unele faze de lucru și care au menirea de a ușura substan­țial munca fizică. In registrul de evidență de la cabinetul teh­nic multe rubrici consemnează roadele muncii creatoare a lui Gheorghe Curteanu. Să consultăm cîteva din ele. Prin conceperea unei ștanțe spe­ciale, care debitează și ambutiseaza un capac dintr-o singură operațiune, Gheorghe Curteanu a reușit reducerea timpului de fabricație cu 50 la sută. Economii însemnate de metal și de manope­ră aduc uzinei și celelalte inovații, realizate de el, cum sunt: schimbarea constructivă a suportu­lui pompei la remorci, a agitatorului bolțului de fixare. Și enumerarea inovațiilor ar putea con­tinua. Trebuie arătat însă că nu e de loc ușor acest drum de căutare a noului. Multe ceasuri din timpul său liber tînărul Gheorghe Curteanu le consacră studiului literaturii tehnice de speciali­­tate, calculelor și experimentărilor, fiind unul dintre cei mai activi cititori ai bibliotecii tehnice. GH. CODAT Echipă evidențiată La întreprinderea textilă „Arde­leana“ din Satu Mare toate echi­pele sunt antrenate într-o vie în­trecere socialistă. Printre echipele care au înscris pe graficele întrecerii socialiste cele mai bune realizări se numă­ră cea condusă de maistrul Alexandru Urma. In luna august, de pildă, această echipă a depășit cu 11,9 la sută planul cantitativ de producție, iar în ceea ce pri­vește calitatea a reușit să obțină o îmbunătățire de 3 la sută. De la începutul anului și pină în prezent membrii acestei echipe au produs 10.000 m.p. pînză peste plan. Toate aceste rezultate i-au adus titlul de echipă evidențiată în întrecerea socialistă. Pentru fe­lul cum au muncit pentru îndepli­nirea planului și a angajamentelor luate, cuvinte de lauda merită în special țesătoarele Viorica Palu, Maria Dragoș, Aurelia Petre, Var­vara Biro, Iuliana Vaniga, Gabrie­la Spirer și altele. ION GHEORGHE coresp. voluntar /( • g • b 8 • * •• au prilejuit împlinirii a 100 de ani de la întemeierea I­n­ternaționalei I In cadrul manifestărilor prile­juite de împlinirea unui veac de la constituirea Asociației Inter­naționale a Muncitorilor, cunos­cută sub denumirea de Interna­ționala I, au avut loc în regiune expuneri la care au participat nu­meroși oameni ai muncii Asemenea expuneri avînd ca temă :,100 de ani de la înființarea Asociației Internaționale­ a Mun­citorilor“ s-au ținut in fața lecto­rilor Comitetului regional de partid, cit și în cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, la Casele raionale de cul­­tură din Vișeu de Sus, Sighet etc. Sesiune a Sfatului popular orășenesc Baia Mare Ieri după­ amiază s-au desfășu­rat lucrările celei de-a XIX-a sesiuni ordinare a Sfatului po­pular orășenesc Baia Mare. De­putații și invitații au ascultat și dezbătut cu acest prilej raportul comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc cu privire la gospodărirea comunală. Concert simfonic Ieri seară, la ora 20, în sala Teatrului de Stat din Baia Mare a avut loc un con­cert simfonic prezen­tat de orchestra sim­fonică de stat din Satu Mare. La con­cert și-a dat con­cursul violonistul Ște­­fan Ruha, artist eme­rit. In program au fi­gurat: Fragmente din „Suita că“ (prima ardeleneas­audiție) Modele noi de P. Bentoiu, con­cert pentru vioară și orchestră de Beetho­ven, Simfonia a IV-a (prima audiție) de Schubert și concert pentru vioară și or­chestră de Bach. Conducerea Cooperativei de producție meșteșugărească „Mun­ca”­ din Satu Mare acordă o a­­tenție deosebită creării și intro­ducerii în procesul de producție a noi modele de încălțăminte, venind astfel în întîmpinarea va­riatelor cerințe ale clienților. Pentru sezonul friguros,­ coope­rativa a introdus recent la cen­trele de comandă 15 noi modele de încălțăminte. Dintre acestea 6 sunt modele de pantofi îmblă­niți pentru femei, cizme cu­­­rîmbi semiînalți pentru femei, ghete bărbătești și altele,­­ în apele de munte Zilele acestea în apele de munte din raza întreprinderii forestiere Baia Mare au fost deversați pes­te 610.000 puieți de păstrăv. Pen­tru acomodarea și dezvoltarea ulterioară a acestor puieți în a­­pele în care au fost deversați s­au construit 10 toplițe și casca­de, Viorica Palu, una din muncitoare­le care lucrează la 10­—12 războaie, este evidențiată în întrecerea so­cialistă ce se desfășoară la I.T.A. Satu Mare. Tovarășului Mao-Tze­ din Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului Ciu De Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului Ciu En-lal Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM­ Tovarășului Liu Șao-ți Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a aniver­sare a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniș­tri al Republicii Populare Romíne și al poporului romín, vă transmi­tem dumneavoastră și prin dum­neavoastră întregului popor chi­nez un fierbinte salut frățesc și cele mai calde felicitări. Instaurarea Republicii Popu­lare Chineze a încununat lupta revoluționară îndelungată dusă cu eroism și abnegație de poporul chinez, sub conducerea încerca­tului Partid Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tzen dun, împotriva forțelor coalizate ale reacțiunii interne și internaționa­le, a inaugurat o eră nouă în mul­timilenara istorie a Chinei. Victoria revoluției populare chineze, eveniment de uriașă în­semnătate istorică, a zdruncinat din temelii pozițiile imperialis­mului în Asia, a adus o contribu­ție considerabilă la schimbarea raportului de forțe pe plan mon­dial în favoarea socialismului, a dat un nou și puternic impuls mișcării de luptei pentru eliberare națională, progres social și pentru pace în lume. Luîndu-și soarta în propriile mîini, harnicul și înzestratul po­por chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit adinci transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a desfășurat o gigantică muncă constructivă, obținînd remarcabile GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române . Textul acestui mesaj de felici­tări a fost înmânat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer tovarășului realizări în dezvoltarea economiei și culturii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chinei Populare, ale tuturor țărilor so­cialiste sporesc continuu uriașa forță materială și moral-politică a sistemului mondial socialist, în­­rîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contem­porane. In rezolvarea problemelor vieții internaționale, în lupta du­să de țările socialiste, de celelalte forte iubitoare de pace pentru ză­dărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru menține­­rea și consolidarea păcii, Repu­blica Populară Chineză are un rol de mare însemnătate Nutrind sentimente de adîncă prietenie și stimă față de poporul frate chinez, poporul român se bu­cură din toată inima de marile succese obținute in cei 15 cai de existență a Chinei Populare. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie frățească, colaborare și întrajutorare tovă­­rășească dintre popoarele român și chinez, dintre Republica Popu­­lară Romina și R. P. Chineză se vor dezvolta continuu pe baza trainică a marxism-leninismului, în interesul ambelor popoare, al unității și coeziunii țărilor socia­liste, al cauzei socialismului și păcii. In această zi de mare sărbă­toare, vă adresăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor chinez cele mai sincere urări de noi succese în făurirea vieții noi, în înflorirea patriei socialiste. Să trăiască și să se întărească prietenia frățească dintre popoa­rele român și chinez! ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Române. T Ciu En-lai cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de 29 septembrie. Adunarea festivă din Capitală cu prilejul sărbătorii poporului chinez Miercuri după-amiază, la Tea­trul de Operă și Balet al R.P. Ro­mâne din București, a avut loc o adunare festivă organizată de Co­mitetul Executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei­ și Institutul ro­mân pentru relațiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri, A­­vram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Anton Breitenhofer, membru al C.C. al P.M.R., membru al Consiliului de Stat, Bujor Almă­­șan, membru al C.C. al P.M.R., ministrul minelor și energiei e­­lectrice, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., Petre Constanti­­nescu-Iași, membru al Consiliului de Stat, Voinea Marinescu, minis­trul sănătății și prevederilor so­ciale, reprezentanți ai conducerii unor instituții centrale și organi­zații obștești, academicieni și alți oameni de știință, cultură și artă, generali și ofițeri superiori. Au fost prezenți șefii unor mi­siuni diplomatice acreditați în R.P. Romînă și alți membri ai Corpului diplomatic. Au fost intonate imnurile de­ stat ale R.P. Chineze și R.P. Ro­mâne. Adunarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreședinte al T.R.R.C.S. Au luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe Mihoc, rectorul Univer­sității București. A vorbit apoi ambasadorul R.P­­Chineze la București, Liu Fan. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol artistic. (Agerpres).

Next