Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)

1965-10-14 / nr. 3649

mu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Despre desfășurarea construcțiilor de locuințe la Baia Mare _____­ Anul XV Nr. 3649 ; Joi 14 octombrie 1965­ ­ , 4 pagini — 25 bani | Cînd se predă cheia apartamentului? Grupul de șantiere nr. 1 al T.R.C. s-a mutat dincolo de Să­­sar, iar orașul Baia Mare continuă să primească o înfățișare tot mai frumoasă. Pe zi ce trece se conturează tot mai pregnant cel mai mare și cel mai modern cartier al reședinței de regiune. In înfăptuirea acestuia merite deosebite revin colectivului de muncă al Grupului de șantiere nr. 1. Rezultatele de pînă acum ale grupului de șantiere sînt însă umbrite de nerealizarea ritmului planificat pentru construcții. Mersul lucrărilor s-a încetinit în ciuda timpului favorabil mai ales în trimestrele doi și trei ale acestui an. Termenul de pre­dare nu este respectat întocmai. Iată cîteva exemple conclu­dente: blocul nr. 12 a fost dat în folosință cu o întîrziere de 70 de zile, iar predarea blocului nr. 18 a suferit o amînare de două luni, a blocului nr. 23, de o lună și jumătate, a blocurilor nr. 24 și nr. 13, de cîte două săptămîni. Există cazuri cînd blo­curile de locuințe prevăzute a fi predate în primele zile ale trimestrului să fie date în folosință în ultima parte a lui. De ce? Iată întrebarea la care zilele trecute i-am căutat un răspuns. OCTAVIAN CORA, DIRECTO­RUL GRUPULUI DE ȘANTIERE NR. 1­ — La blocul nr. 12 tencuirea ex­terioară și zugrăvitul au întîrziat din cauza lipsei de schele. La cele­lalte mersul construcțiilor a fost îngreunat de aprovizionarea de­fectuoasă cu materiale și de trans­portul anevoios al acestora. In lu­na iulie sarcinile noastre de plan au fost realizate în proporție de 91 la sută, iar în august în proporție de numai 83 la sută. Față de 6.700.000 lei lucrări planificate, au fost efectuate lucrări în valoare de 6.080.000 lei. Situația nu se prezin­tă mai bine nici în prezent. Ne lip­sesc anumite materiale pentru in­stalațiile interioare și în parte nu dispunem de cantitatea necesară de var, ciment și de un număr su­ficient de autocamioane. La data de 4 octombrie, de pildă, de la subunitatea din Tg. Lăpuș I.R.T.A. trebuia să primim 16 auto­­­camioane, dar pe șantier n-a sosit nici unul. Din biroul directorului ne-am îndreptat pașii spre șantierele de construcții. Ne-a surprins numărul relativ redus de oameni care lu­crau la construcția blocului-turn cu zece etaje ridicat în roșu. — Nu aveți front de lucru? — ne-am adresat lui FRANCISC NAGY, MAISTRU. — Ar avea de muncit și trei e­­chipe de zidari — a răspuns el. Nu avem asigurată însă cantitatea de var necesară și nu dispunem nici de faianță suficientă. Totoda­tă, instalatorii nu-și pot continua munca din cauza lipsei de coturi de conducte. — Care e termenul de predare a blocului-turn? — 31 decembrie, însă după cum se vede nu avem perspective de a termina tencuiala exterioară, cu toate că am avut un timp foarte favorabil pentru aceste munci. IULIU LUKACS, MAISTRU LA BLOCUL NR. 35, ERA ȘI MAI IN­DISPUS. — Am rămas prea mult în urmă cu construcția acestui bloc. Trea­ba n-a mers bine chiar de la în­ceput. O lună și jumătate a trebuit să așteptăm pînă la demolarea u­­nei case de pe locul construcției. Mai tîrziu am stat o săptămînă din cauza lipsei de forțe de muncă. In prezent aprovizionarea cu mate­riale se desfășoară defectuos. Dacă blocul nu va fi gata în roșu, la timp, nu vom putea executa lu­crări interioare de calitate bună, deși la predarea anterioară, a blo­cului nr. 11 /B, am primit calificati­vul „foarte bine“. Discuțiile noastre au fost conti­nuate cu maistrul ANDREI TOR­­COȘ, maistru sub a cărui condu­cere se execută în prezent funda­țiile unui bloc cu 100 de aparta­mente. — Și noi avem o întîrziere de o lună de zile la așezarea fundației. Din cauza solului prea umed, cu forțe manuale am avansat încet la săparea fundației. Cred că ar tre­bui să se acorde mai mare atenție mecanizării lucrărilor de construc­ții. Lucrările pentru săpatul funda­ției sunt începute și în vecinătatea blocului nr. 36, însă numirea mais­trului respectiv nu a avut loc. Oare îndrumarea tehnică nu este necesară și aici? Ne-am oprit și la cel de-al trei­lea bloc-turn cu zece etaje, la care acum se efectuează pregătirile pen­tru zidirea pereților. Lîngă clădire o macara de mare capacitate stă­tea nefolosită. — Mare păcat pentru ea — spu­nea șeful de echipă IULIU VAIDA. Acum ușor am putea completa cu pămînt fundația și am putea con­tinua și celelalte lucrări aparțină­toare fundației. Mai tîrziu n-o să avem timp suficient pentru ele și nici ocazie așa favorabilă. Deseori și indisciplina în muncă este cauza multor neajunsuri. De pildă, nu demult Gheorghe Ven­­czel, șeful șantierului nr. 4, a tri­mis la Șomcuta Mare un camion tip „Skoda“ de la șantierul nr. 3 fără să discute în prealabil cu ci­neva. S-ar putea vorbi mult și des­pre lipsurile nemotivate care se manifestă mai ales la șantierul nr. 2. FRANCISC VÁSÁRHELYI (Continuare In pag. a 3-a) La Subfiliala U.S.S.M. Baia Mare Azi după-amiază, în sala de șe­dințe a sfatului popular orășenesc va avea loc o ședință a Subfilia­lei Uniunii societăților de științe medicale Baia Mare. In cadrul ședinței acad. prof. dr.­­Aurel Moga, rectorul Institutului de medicină și farmacie din Cluj, va conferenția despre „Profilaxia și tratamentul insuficienței cardia­ce“. In urmă cu cîteva luni In apropierea Exploatării mi­niere din Baia Borșa, con­structorii de locuințe au început un nou obiectiv. Es­te vorba de un cămin mun­citoresc cu trei nivele și cu o capacitate de cazare de 300 locuri, destinat mineri­lor de aici. In momentul de fată con­strucția noului cămin este pe terminate. Cine trebuie să se jeneze? — La redacție a sosit o scrisoare — La redacție a sosit o scrisoare. Autorul ei, fochistul de locomo­tivă Petru Big, ne sesizează fap­tul că la întreprinderea de in­dustrie locală „Oșana“ din Ne­grești mișcarea de inovații e ca a cincea roată la căruță. Pe tot parcursul scrisorii, cuvintele în­șiruite de o mînă bătătorită de muncă exprimă dezaprobarea comportării cabinetului tehnic. Cităm din scrisoare: „In data de 12 ianuarie a.c. am depus la cabinetul tehnic dosarul cu inovația: „Confecționarea unui calo­rifer pentru uscatul nisipului direct in locomotivă“. Calo­riferul a intrat in funcțiune la 1 februarie a.c. și nici pină astăzi noi, fochiștii, n-am fost recompensați pentru ea. Am trecut de cîteva ori pe la cabinetul tehnic și n-am putut rezolva nimic. Ba, in aprilie, dosarul nostru a fost respins cu toate că inovația era aplicată din februarie. Am insistat, dar degeaba. Vă rog să mă credeți că mi-e și jenă să mai trec pe la dînșii. Totuși, într-o zi m-am­ dus la tovarășul Ștefan Ne­­methy, secretarul cabinetu­lui tehnic. Mi-a răspuns: „ Nu am timp acum, dar am să vin mai tîrziu. Și cu asta a plecat. M-am adresat atunci tovarășului inginer șef Ioan îrifu, pre­ședintele cabinetului tehnic. Mi-a promis că o să-l ajute pe tovarășul Nemethy ca să soluționeze dosarul nostru. Cînd i-am spus aceasta to­varășului Nemethy mi-a zis că atunci cînd o să vină in­ginerul șef o să plece el. Nu m-am lăsat și am făcut apel la tovarășul Simion Turda, contabilul șef. El a venit cu mine la tovarășul Nemethy, iar acesta, nervos, a spus ca să vin la anul, pe timpul a­­cesta, ca să-mi rezolve do­sarul cu inovația..." Mișcarea de inovații cuprinde un larg cîmp de activitate. Oa­meni ai muncii de diferite profe­sii își manifestă spiritul inovator avînd drept scop punerea în va­loare a rezervelor interne exis­tente la fiecare loc de muncă Prin activitatea lor creatoare, ei aduc — prin inovațiile concepu­te — o mare contribuție la ridi­carea nivelului tehnic al produc­ției, la creșterea productivității muncii etc. La întreprinderea de industrie locală „Oșana“ din Negrești si­tuația în această privință se pre­zintă cu totul diferit. „Atenția” acordată mișcării de inovații se rezumă la 5 dosare înregistrate din care numai două inovații sunt aplicate. Pentru a afla cauzele acestor stări de lucruri am stat de vorbă cu tovarășul Ștefan Nemethy, șe­ful serviciului producție, avînd totodată funcție de secretar al cabinetului tehnic. — Alte inovații au fost înre­gistrate și aplicate anul trecut și care este eficiența lor? — Anul trecut am avut înre­gistrate 22 de inovații, din care 21 au fost aplicate in anul 1964 și una în acest an. Eficiența lor economică antecalculată este de 1.069.000 lei, iar inovatorilor li s-a acordat o recompensă de 26.125 lei. — Inovațiile aplicate în acest an ce eficientă economică auf . Eficienta economică a celor două inovații aplicate nu s-a pu­tut calcula din cauză că la pri­ma nu se cunoaște ce cantitate de lemne s-a folosit la uscarea nisipului, lemnele fiind bonifica­te și pentru baracamente, iar la a doua, de asemenea, nu se poate calcula. AL. POIENARU (Continuare în pag. a 3-a) i pMMAMWWAAM» WWAAAMAAW > Pentru continuă și înfrumusețare Prin grija partidului și statului nostru, an de an, orașului Baia Mare — vechi centru minier, s-au alocat importante fonduri de­­ investiții. Ca urmare, el a devenit astăzi un impozant șantier de construcții industriale și culturale. Ca pretutindeni social­­și pe aceste meleaguri ale Maramureșu­lui domnește o atmosferă plină de entuziasm, caracterizată printr-o muncă creatoare. Oamenii mun­cii, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, sunt hotă­­rîți și dornici de a face din acest oraș o adevărată grădină, pe cu­prinsul căreia ei să înalțe blocuri noi, moderne, înconjurate de parcuri și zone verzi. In cursul zilei de ieri, repre­zentanți ai organelor locale de partid, de stat și ai unităților eco­nomice au controlat pe teren mo­dul cum este gospodărit orașul, felul cum se desfășoară acțiunile de amenajare și înfrumusețare a acestuia, stadiul actual al lucrări­lor de investiții, precum și locu­rile unde urmează să se ampla­seze viitoarele obiective industria­le și social-culturale. Au partici­pat tovarășii Iosif Uglar, prim­­secretar al Comitetului regional Maramureș al P.C.R., Gheorghe Constantin, secretar al Comi­tetului regional de partid, Gri­­gore Ciocan, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Baia Mare, Zoltán Szász, vi­cepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional, Ludovic Pop, președintele Comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar orășenesc. Printre obiectivele controlate au fost: orașul Baia Sprie, precum și zona unde se va amplasa un microraion, cartierul alte Ferneziu, cartierele Săsar și obiective din oraș. Reprezentanții organelor locale de partid și de stat s-au interesat îndeaproape de rezultatele obținute în acțiunea de înfrumusețare și buna gospodărire a orașului și a locurilor vizitate. De asemenea, s-au dat indicații privind ampla­sarea viitoarelor obiective și amenajarea zonelor verzi. De pildă, s-a indicat ca pe por­țiunea virană de pe malul drept al rîului Săsar, limitrofă cu Strada Minerilor, să se ame­najeze un parc al copiilor. Totoda­tă, s-a indicat ca actuala variantă a șoselei ce este proiectată să se execute din avalul podului Săsar spre exploatarea minieră cu ace­lași nume, paralel cu strada Vic­toriei, să fie restudiată pentru se găsi soluția cea mai convena­a­bilă. La construcțiile de locuințe s-a recomandat ca atît proiectan­ții, cit și constructorii să se preo­cupe cu toată atenția de aplicarea celor mai eficiente și moderne so­luții de proiectare și execuție pen­tru ca noile blocuri de locuințe să fie cât mai confortabile și aspec­tuoase. De asemenea, s-au dat indicații privind rațiilor cu specii extinderea plan­arborescente și ornamentale pentru a se îmbogăți cu­ mai mult zona verde a orașu­lui. Cu prilejul controlului făcut s-a constatat că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, mobilizați de deputați, ce­tățenii băimăreni au obținut o se­rie de rezultate valoroase in ceea ce privește gospodărirea și înfru­musețarea orașului. In același timp, pe șantiere înaintează lucră­rile construcțiilor de locuințe. Ca­litatea acestora înregistrează pro­grese vizibile de la o zi la alta. Firește că pe lîngă succesele obținute s-a tras concluzia că mai există și unele deficiențe. De e­­xemplu, la Baia Sprie în unele părți ale orașului gospodărirea și curățenia lui lasă de dorit. Pe șantierele de construcții se consta­tă că la unele obiective aflate in lucru ritmul de execuție este lent, că mai există neajunsuri în gos­podărirea chibzuită a materiale­lor, făcîndu-se uneori risipă cu­ acestea. In încheierea controlului, to­varășul Iosif Uglar, prim-secre­tar al Comitetului regional de partid, a subliniat preocupări­le care trebuie să stea în viitor în fața factorilor care răs­pund de lucrările edilitare, de amenajarea și înfrumusețarea o­­rașului. Tovarășul Iosif Uglar, s-a referit totodată la măsurile ce trebuie luate în continuare de constructori pentru ca activitatea pe șantiere să se desfășoare rit­mic în scopul respectării celor de execuție și predării grafi­la termen a obiectivelor planificate, scoțînd în evidență necesitatea îm­bunătățirii sistematice a calită­ții acestora. In urma constatărilor făcute cu ocazia controlului efectuat s-au stabilit măsuri concrete ce urmea­ză să fie aplicate în practică. A­­cestea vor fi pe larg dezbătute și în cadrul sesiunii Sfatului popular al orașului Baia Mare, ale cărei lucrări se desfășoară în cursul zi­lei de azi, dezvoltare a orașului Baia Mare în pragul perioadei de iarnă mm Tiawaci mmm M miwmi-mmmm­ih sâh O dată cu începerea celui de-al IV-lea trimestru al anu­lui, activitatea cultural-educa­­tivă de masă la sate intră într-o nouă perioadă, cea mai propice, cunoscută sub denumirea de pe­rioada de iarnă. Caracterul re­­strîns al muncilor de sezon, se­rile lungi de iarnă favorizează din plin desfășurarea unei munci culturale bogate și complexe, me­nite să vină în sprijinul economico-organizatorice întăririi a coo­perativelor agricole de produc­ție și al dezvoltării conștiinței socialiste a membrilor coopera­tori. Așa după cum subliniază documentele celui de-al IX-lea Congres al partidului nostru, in­stituțiilor de artă și cultură revine un rol important în forma­re­rea omului nou, însuflețit de idealurile nobile ale socialismu­lui, de principiile moralei comu­niste, cu un larg orizont cultural. A intrat deja în tradiția satu­lui ca oamenii să considere că­minul cultural ca pe o a doua casă a lor, iar experiența a do­vedit că ambianța plăcută și or­ganizarea unui program variat și atractiv constituie cei mai buni factori în atragerea unui număr crescînd de participanți la activitățile organizate în cadrul așezămintelor culturale. Buna reușită a muncii cultura­le depinde, desigur, și de asigura­rea unei baze materiale corespun­zătoare. In raionul Lăpuș există un număr de 56 cămine culturale, dintre care 29 cu sediu In ultimul timp, Comitetul propriu­ raio­nal pentru cultură și artă, cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular raional, a a­­cordat atenția cuvenită asigurării bazei materiale a instituțiilor cul­turale în subordine. In acest sens putem aminti faptul că s-a satis­făcut în bună măsură necesarul de scaune. In perioada 1964— 1965, căminele culturale au fost dotate cu scaune curbate în va­loare de peste 140.000 lei. Cămi­ne culturale cum sunt cele din Poiana Botizii, Strîmbu Băiuț, Su­­ciu de Jos, Cupșeni, Rohia, Co­­ruieni, Vima Mică, Cetățele și altele sunt dotate cu întregul mo­bilier necesar. In plus, pe lîngă aparatele de radio, la căminele culturale, cum sunt cele din Be­­rința, Copalnic-Mănăștur, Cer­nești, Răzoare și Bala, televizo­rul constituie un bun mijloc de informare și educare a coopera­torilor agricoli, începutul lunii octombrie a gă­sit căminul cultural din Cernești pregătit pentru perioada de iar­nă. Prin grija Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular comu­nal s-au luat din timp măsuri pentru sigurarea curățarea localului și a­­combustibilului nece­sar. Lemnele pentru încălzit sunt în parte transportate, tăiate și depozitate la sediu, iar o altă parte fasonate, urmînd ca în scurt timp și acestea să fie trans­portate și depozitate. La Suciu de Sus s-a asigurat, pe lîngă recon­­diționarea localului, și întregul necesar de combustibil perioada de iarnă. Situații pentru ase­mănătoare mai pot fi întîlnite la Suciu de Jos, Groșii de sub Mun­te, Rohia și în alte părți. La Rușor, schela de lîngă loca­­lul căminului anunță că aici în­că se lucrează la recondiționare. Exteriorul e gata. In interior, lu­crările au rămas în urmă pe mo­tivul că nu se găsește ipsos pen­tru tavan. La Lăpuș sunt în toi ST. FREAMAT (Continuare în pag. a 2-a ) LA INSĂMINȚĂ NICI UN MOMENT IROSIT! •. Cu toate că timpul este înaintat și termenul indicat pentru realizarea planului la însămințări este depășit, în multe raioane rit­mul zilnic la însămînțatul griului de toamnă continuă să fie nesatis­făcător. i­ Numai prin slaba organizare a muncii la recoltarea culturilor și eliberarea terenului, prin nefolosirea întregii capacități a mașini­lor și a celorlalte mijloace existente se poate explica faptul că în două zile bune de lucru în raionul Oaș s-au însămînțat doar 252 ha. Cu totul nesatisfăcătoare continuă să fie situația însămînțărilor în raionul Lăpuș. ■i­ Problema insămînțărilor trebuie să fie privită cu mai mult simț de răspundere. In acest scop se cere mobilizarea tuturor forțe­lor care pot să contribuie la terminare în bune condiții agroteh­nice a însămînțărilor de toamnă. LEGENDA: alb 82—86 la sută, hașurat — 75—78 la sută, dublu hașurat — sub 75 la sută. ancheta noastră: Cum asigurați rentabilitatea G.A.S. ? jQ.ap.te mai mult, ca preț de­ ea s­e redai Printr-o scrisoare, corespon­dentul nostru voluntar Nicolae Mureșan ne comunica rezulta­tele obținute în sectorul zoo­tehnic al gospodariei agricole de stat din Odoreu. „Pînă în ziua de 1 octombrie, de la un efectiv de 642 vaci cu lapte s-a obținut o producție medie de 2.603­1 lapte, față de 2.506 1 cît a fost prevăzut în plan pî­nă la această dată“. Primul și cel mai important factor care a asigurat sporirea producției de lapte îl constituie furajarea echilibrată și rațională a vacilor în raport cu producția și stadiul de gestație. Astfel, pentru asi­gurarea unei producții de lapte cît mai ridicate s-a organizat în apropierea fermelor zootehnice un conveier verde, ceea ce contribuit la obținerea în timpul a verii a unei producții medii de 10—12­1 lapte zilnic de la fie­care vacă furajată. Obținerea u­­nor producții mari de lapte se datorește faptului că mulgătorii din gospodăria noastră sunt oa­meni harnici și pricepuți. Meto­dele bune, ca masajul ugerului, mulsul complet, furajarea co­rectă și la timp, folosite de mul­gătorii Vasile Gambrea, Iosif Grad, Iosif Munteanu, Ion Curtea­­nu, Teodor Lagos și de alții, con­tribuie la realizarea unei produc­ții mari de lapte și cu un pro­cent ridicat de grăsime. Pentru a afla amănunte pri­vind organizarea muncii, ne-am adresat tovarășului inginer Con­stantin Potînc, directorul acestei gospodării. — Este adevărat că prin or­ganizarea conveierului verde în apropierea fermei zootehnice am putut asigura animalelor furaje verzi la discreție, ceea ce a in­fluențat sporirea producției de lapte. Dar mai e un aspect. A­­ceste terenuri pot fi fertilizate mai ușor cu îngrășăminte natu­rale, și în felul acesta să asigu­răm obținerea unor cantități spo­rite de furaje. In plus, apropierea acestor terenuri de ferme ușu­rează mult transportul și astfel se reduce prețul de cost al fura­jelor și, bineînțeles, al laptelui. Pe lîngă furaje verzi, în timpul verii li s-au dat vacilor supli­mentar, în funcție de producție, și furaje concentrate — șroturi, tărîțe. — Cum se distribuie furajele? — Pe bază ordinelor de lu­cru, care se emit decadal, se sta­bilește atît cantitatea de furaje, rațiile, cît și producția ce ur­mează a se realiza și prețul de cost al acesteia. Sînt însă ca­zuri cînd zootehniștii noștri uită un principiu elementar, și anu­me: asigurarea unei furajări e­­chilibrate. La începutul perioa­dei de stabulație, de pildă, cînd există furaje suficiente, au ten­dința de a da în consum nutrețu­rile de cea mai bună calitate, iar pe măsură ce acestea scad se li­mitează la furaje de mai slabă calitate, la o furajare unilaterală .După cum se vede, produc­ția de lapte este în continuă creștere, planul fiind depășit. Dar care este situația prețului de cost? La această întrebare răspunde tovarășul Francisc Orosz, con­tabilul șef al gospodăriei. — In primul trimestru și la începutul celui de-al doilea s-au făcut depășiri mari la cheltuie­lile pentru procurarea furajelor iar acestea au grevat asupra pre­țului de cost al laptelui. Țin să amintesc că deși la celelalte ele­mente ale prețului de cost am a­vut economii, la sfîrșitul prime­lor două trimestre prețul de cost al laptelui a fost depășit. De-a­bia acum, la sfirșitul celui de-al treilea trimestru, am ajuns să ne încadrăm în prețul prevăzut. A­­ceasta se datorește sporirii pro­ducției de lapte, în sensul că cheltuielile efectuate, raportate la producția obținută, nu mai depășesc prevederile. \\

Next