Pentru Socialism, februarie 1967 (Anul 17, nr. 4052-4075)
1967-02-01 / nr. 4052
7 A L A b i- * A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAmUREȘ Anul XVII Nr. 4052 Miercuri 1 februarie 1967 4 pagini — 25 bani Fiecare CU BENEFICII Nu poți realiza o producție rentabilă atunci cînd nu controlezi cum ai lucrat, ce și cît ai cheltuit. Și în această privință colectivul de la întreprinderea forestieră Sighet se înscrie pe linia judicios urmată de multe colective din regiune, privind rentabilitatea activității economice. Desigur, nu s-ar putea spune că această întreprindere a epuizat sursele și rezervele în direcția sporirii rentabilității tuturor produselor sale. Considerăm că ceea ce s-a obținut constituie totuși o experiență bună care merită evidențiată. Anul de producție 1966 s-a încheiat cu realizarea și depășirea tuturor sarcinilor la indicatorii economico-financiari, beneficii în valoare de s-au obținut 5.500.000 lei, cu 300.000 lei peste cele planificate, însemnate economii la prețul de cost, depășirea planului cu 1.120.000 lei la valoarea producției marfă vîndută și încasată. Situația financiară a întreprinderii este sănătoasă. Trebuie spus de la bun început că suportul principal al acestor realizări l-a constituit și-l constituie modul îmbunătățit de organizare a producției, aplicarea unor căi și soluții eficiente care au dus la rentabilizarea produselor prin reducerea treptată dar simțitoare a cheltuielilor de producție. In exploatarea lemnului s-a extins gradul de mecanizare la fazele de scos apropiat prin folosirea instalațiilor ușoare de corhănit, a funicularelor, tractoarelor, utilaje cu care recoltarea și transportul lemnului se realizează în condițiile unor cheltuieli scăzute. Important este că, prin aceste mijloace, pe întreprindere zona kilometrică de produse a fost mai ieftină cu 12 lei, fată de transportul hipo, socotind costul loco depozit. Trebuie adăugat că buna întreținere a utilajelor a condus la economisirea a 90.000 lei, deci încă o „cărămidă" la edificiul rentabilizării produselor sale. Dar nu numai extinderea mecanizării trebuie pusă la baza activității economice sănătoase a întreprinderii sighetene, ci și metodele de exploatare și de muncă promovate. Generalizarea metodei de exploatare a masei lemnoase în trunchiuri lungi și catarge și prelucrarea acesteia în depozitele finale, organizarea muncii în brigăzi complexe au permis reducerea cheltuielilor de producție planificate. La unele grupe de produse ca, de pildă, lemn rotund de fag, aceste cheltuieli au fost cu 55.000 LA I.F. SIGHET lei mai reduse pe total întreprindere față de costurile la metodele aplicate anterior. In unitățile de industrializare ale I. F. Sighet atenția a fost îndreptată spre îmbunătățirea calității sortimentelor destinate pentru export. La această grupă de produse, cherestea de fag, planul anual a fost depășit cu 384 metri cubi. Pentru debitarea și conservarea mai bună a cherestelei s-au creat spații noi de depozitare, s-a închis hala de gatere, s-au efectuat lucrări de mică mecanizare pentru îmbunătățirea transporturilor interne etc. Aplicarea întocmai și la timp a măsurilor tehnice și organizatorice favorizat o ritmicitate normală a a producției, creșterea productivității muncii, realizarea sortimentelor conform prescripțiilor de calitate, îndeplinirea la termen a obligațiilor contractuale la export și în țară, depășirea producției marfă vîndută și încasată. Rezultatele obținute pe linia rentabilizării producției nu trebuie să mulțumească totuși organizația de partid și conducerea administrativă a acestei întreprinderi. In bilanțul întreprinderii sunt consemnate unele produse ce nu sunt încă rentabile. Pierderi destul de mari se înregistrează la lemn de foc, prin transportul la mari distanțe și „umflarea" manoperei cu includerea în cheltuieli a unor faze suplimentare de recoltare, manipulare etc. Conducerea I. F. Sighet a făcut propunerea ca o bună parte din lemnul de foc recoltat pe valea Marei să se transporte la depozitele din Baia Sprie, scurtînd astfel distanța cu cîteva zeci de kilometri, față de transportul la depozitele din Sighetul Marmației. Conducerea D.R.E.F. ar trebui să studieze oportunitatea acestei propuneri care ar permite să se reducă cheltuielile de producție la acest sortiment cu cel puțin 20 de lei la metru ster. In acțiunea pentru rentabilizarea fiecărui produs conducerea întreprinderii și-a prevăzut pentru anul acesta măsuri tehnico-organizatorice cu o eficiență economică asupra producției de 985.000 lei. Se va trece în principal la o diversificare mai largă a producției și la extinderea lucrărilor de mică mecanizare. Existenta unui antecalcul economic la fiecare produs înainte de a-1 da în circuitul economic, buna gospodărire a materiei prime, materialelor, utilajelor, lichidarea risipei de forță de muncă pe parcursul realizării lor, iată cîteva din principalele căi care trebuie să conducă la înlăturarea pierderilor în producție, la realizarea și sporirea beneficiilor la fiecare produs în parte. M. TRIFOI Noua țesătorie de la întreprinderea textilă „Ardeleana" din Satu Mare este dotată cu mașini de țesut de înaltă tehnicitate. Producția globală industrială a crescut față de anul 1965 cu 11,7 la sută, depășind limita maximă a ritmului mediu anual de creștere prevăzut pentru perioada 1966—1970; producția industriei mijloacelor de producție a crescut cu 12 la sută, iar cea a industriei bunurilor de consum cu 11,2 la sută. Numai sporul producției industriale realizat în 1966 față de 1965 depășește întreaga producție industrială a anului 1938.Din Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966.) Au fost depuse toate candidaturile In perioada 15—29 ianuarie in întreaga regiune s-au desfășurat adunările cetățenești pe circumscripții electorale in vederea propunerilor de candidați pentru alegerile de deputați în sfaturile populare comunale. La adunările cetățenești au participat peste 227.000 oameni ai muncii. Dintre aceștia 17.711 au luat cuvîntul susținînd candidaturile propuse. Ei au făcut, totodată, numeroase propuneri privind buna gospodărire și înfrumusețare a comunelor, îmbunătățirea activității instituțiilor social-culturale și a deservirii populației de către unitățile cooperației de consum. Pînă în seara zilei de 29 ianuarie au fost depuse și înregistrate la comisiile electorale de circumscripții un număr de 5.465 candidaturi. Toți candidații propuși au depus declarații de acceptare. Comitetul executiv al Sfatului popular regional a delimitat și numerotat un număr de 308 secții de votare cu Indicarea localurilor în care va avea loc votarea. In fiecare comună a început pregătirea cabinelor și urnelor necesare secțiilor de votare, care să asigure în ziua alegerilor desfășurarea in bune condiții a votării. Ü înscriși în listele de alegători La sfaturile populare comunale din regiune este pe sfîrșite acțiunea de înscriere în listele de alegători. Pînă în seara zilei de 31 ianuarie erau înscriși în listele de alegători peste 350.000 de cetățeni, cu drept de vot. In majoritatea comunelor, copiile listelor de alegători au fost deja afișate la sediile sfaturilor populare și la punctele de agitație din satele aparținătoare. CANDIDAȚI Ai F.D.P. Președintele cooperativei agricole VASILE DORCA. Un nume binecunoscut in Mireșu Mare, precum și în regiune. In urmă cu 16 ani, cooperatorii l-au ales președinte al cooperativei agricole și el, Vasile Dorea, n-a precupețit și nu precupețește nici un efort pentru a-și aduce aportul la întărirea economico-organizatorică a cooperativei. Cooperativa pe care o conduce se numără printre unitățile agricole fruntașe din raionul Șomcuta. Președintele cooperativei și-a adus, de asemenea, contribuția la lucrările de gospodărire și înfrumusețare a comunei. Iată pentru că alegătorii din circumscripția electorală nr. 14 l-au propus recent candidat al F.D.P. pentru a-i reprezenta în sfatul popular comunal. Cooperatorii Ion Veber, In munca politică și cultural-educativă de masă mină în mînă cu bine orientată, avînd un bogat conținut de idei, desfășurată în forme vii, variate, interesante, munca politică și educativă de masă exercită o puternică influență asupra oamenilor, îi ajută să înțeleagă mai profund politica partidului nostru, semnificația măsurilor care se iau într-o perioadă sau alta, să tragă concluzii practice pentru activitatea lor de fiecare zi. Pentru cunoașterea obiectivelor cuprinse în planul de măsuri privind intensificarea muncii politice și cultural-educative masă desfășurate de organele de organizațiile de partid, de orgainizațiile de masă și instituțiile de cultură din raionul nostru, s-au organizat dezbateri la nivelul organizațiilor de bază din comune. Cu această ocazie s-au stabilit activitățile politice și educative pentru cuprinderea cit mai largă și diferențiată a tuturor oamenilor muncii in sfera muncii politice. In vederea imbunătățirii muncii politice și cultural-educative, comitetul raional de partid constituie colective care se deplasează la sate, în întreprinderi și instituții și ajută la o mai bună organizare și desfășurare a activității în acest domeniu. Problema de bază care preocupă comitetul raional de partid este înarmarea membrilor de partid și a tuturor oamenilor muncii din raion cu politica partidului nostru în scopul mobilizării acestora la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin. Pentru aceasta, în centrul muncii politice și educative de masă stă studierea, aprofundarea și popularizarea documentelor Congresului al IX-lea, ale plenarelor ulterioare ale C.C. al P.C.R. In prezent se studiază cu viu interes Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966. Periodic sînt trimise la sate colective de activiști de partid și de stat care țin în fața oamenilor muncii expuneri și conferințe. In anul care a trecut au fost organizate expuneri, simpozioane, jurnale vorbite, călătorii pe hartă și alte manifestări care au fost audiate de peste 62.000 de cetățeni. Aceste manifestări au avut o influență pozitivă asupra ridicării conștiinței oamenilor muncii, cunoașterii de către aceștia a politicii profund științifice a partidului, precum și a realizărilor obținute de poporul nostru și a perspectivelor din cincinal. AUGUSTIN VOIT secretar al Comitetului raional Vișeu al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a). VARIETATEA - CONȚINUTUL JL Iuliana Titan, Ion Mărieș și alții care au susținut candidatura avut numai cuvinte de laudă au la adresa candidatului lor. CERCETĂTORI! MINIER! Laboratorul central al Combinatului minier din Baia Mare. Pe baza analizelor efectuate, de aci se emit semnale în vederea îmbunătățirii procesului tehnologic în scopul creșterii continue a randamentelor de extracție și diminuarea pierderilor de metal In steritul final de la instalațiile de preparare. Am poposit cu aparatul de fotografiat în sălile laboratorului, înregistrînd pe peliculă cîteva secvențe din munca cercetătorilor. 1) După primirea probelor de la instalațiile de preparare a minereurilor se procedează la cîntărirea lor cu ajutorul balanței analitice. 2) Se pregătesc pentru probele analiza polarografică, prin care se determină cu precizie conținutul de metale. 3) Polarograful a intrat în funcțiune. Laborantei Elena Roth nu-i rămine decit să descifreze limbajul aparatului care răspunde cu precizie întrebării care interesează: Ce conținut de metal are concentratul? 4) Același lucru îl interesează și pe inginerul Ioan Iederem. Pentru determinare, el se folosește de electroliză. I. DEAK Posibilități de sporire a producției agricole Cooperatorii din Cernești, cu ocazia adunării generale, au dezbătut pe larg problemele care trebuie să stea în atenția lor pentru creșterea producției de cereale și în special a producției de porumb, grîu, cartofi etc. Iată cîteva din propunerile făcute: VASILE MUREȘAN, membru cooperator. Cooperatorii brigăzii noastre din Brebeni au obținut în anul trecut rezultate bune privind recolta de porumb, reușind să realizeze producțiile planificate. Dar nu ne putem mulțumi cu atît. Pentru a spori și mai mult producția de cereale este necesar să fie luate măsuri de fertilizare a terenului cu îngrășăminte naturale și să valorificăm polochimul (marna) pe care îl avem în hotarul satului. Pentru a mări valoarea zileimuncă, propun ca în cadrul cooperativei noastre să ia ființă o îngrășătorie de animale. GRIGORE MARCU, membru cooperator. Pentru obținerea unei producții cît mai mari de fructe, care pot aduce cel mai mare venit cooperativei noastre, consiliul de conducere al cooperativei trebuie să acorde mai multă atenție acestui sector. Propun să fie sube măsuri pentru a se mări suprafața, de livadă prin plantarea a cel puțin 20 de hectare cu pomi în acest an, iar livezilor existente să li se acorde îngrijirile necesare prin lucrări de tăieri, stropiri, îngrășare, pentru ca producția de fructe să crească și să putem repartiza și mai mulți bani la ziua-muncă. De asemenea, în vederea pregătirii din timp a campaniei de primăvară, membrii consiliului de conducere să fie repartizați pe brigăzi, ca să ia măsurile necesare privind repararea tuturor uneltelor agricole. Propun ca să ia ființă o echipă de meșteri care să repare unele unelte agricole ca pluguri, grape, semănători etc., ca atunci cînd se va începe campania de primăvară, toate uneltele să poată fi folosite din plin. VASILE SĂCĂLUȘ, șef de fermă. In anul trecut planul de lapte muls a fost depășit cu peste 17.000 litri și s-au obținut peste 60 de viței care ar fi bine să fie trecuți intr-o îngrășătorie pentru a-i livra statului la o calitate cît mai bună și la o greutate maximă. Pentru a se asigura furaje de calitate propun consiliului de conducere ca suprafața de trifoliene (trifoi, lucernă, ghizdei etc.) să fie mărită în acest an cu cel puțin 30 de hectare. De asemenea, este necesar să se introducă apa potabilă în grajdul vacilor cu lapte, iar în tarlaua de pășune să fie luate măsuri de a se amenaja unele fîntîni pentru ca animalele să poată fi adăpate fără a le duce de la pășune pînă la apă pe o distanță de 2 km. TIMOFE CRĂCIUN IN ZIARUL : ■ DE AZI ! Cunoașteți suficient elevii? • Note Locul plasticului Atențiune, sare! ya»n»i» mur»»«—amim i rimniwhrthran—iap., • Noi lucrări apărute în Editura tehnică •SPORT KipAGAvari • Vizita lui Corneliu Mănescu în R.F. a Germaniei ■ Primirea la cancelarul Kiesinger. H Toasturile rostite la dineul de la Bonn. Bl Comunicatul comun. 1