Pentru Socialism, aprilie 1967 (Anul 17, nr. 4103-4128)

1967-04-08 / nr. 4109

b 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVII Nr. 4109 Sîmbătă 8 aprilie 1967 4 pagini — 25 bani Pe făgașul majore ale problemelor întreprinderii Textilistele de la între­prinderea „Ardeleana" din Satu Mare și-au îndepli­nit și depășit sarcinile de plan ale primului trimes­tru. „La baza succeselor do­­bîndite — ne spune to­varășa Stela Rațiu — se­cretara comitetului de partid din întreprindere, au stat măsurile între­prinse încă de la sfîrșitul anului trecut în organiza­rea și pregătirea produc­ției. Organizația noastră de partid în lumina indi­cațiilor Plenarei C.C. P.C.R. din 21—23 decem­­b­­rie 1966 a trecut la în­drumarea acțiunii de și conducerea organizare­ științifică a producției și a muncii pornind de la cunoașterea situației e­­ccistente. Cu toate aces­tea realizările nu oglin­desc întru totul posibilită­țile avute. Ne dăm seama că gradul de utilizare a mașinilor nu s-a ridicat la nivelul cerut. Nici în folosirea forței de muncă nu am obținut ceea ce pu­team. Avem absențe, se menține încă ridicată­­ ponderea muncitorilor a­uxiliari față de cei pro­ductivi, coeficientul de schimb este scăzut. Sunt elemente care denotă că avem multe de făcut în creșterea gradului de or­ganizare științifică a pro­ducției și a muncii". Planul de acțiune pen­tru eliminarea acestor neajunsuri întocmit de conducerea tehnico-admi­­nistrativă la indicațiile co­­­­itetului de partid cu­prinde măsuri concrete ce se impun a fi luate ,î­n organizarea producției —, de la pregătirea fabrica­ției și pînă la produsul finit, inclusiv la sectoare­le auxiliare, organizarea și precum și normarea științifică a muncii. In întreprindere a fost constituită o comisie ca­re se ocupă de realizarea măsurilor prevăzute în planul amintit. Printre o­­biectivele asupra cărora ea a întreprins studii se găsesc: gradul de utiliza­re a capacităților de pro­ducție; transportul mate­riei prime de la magazie la secția prepărație și în țesătorii­; structura numă­rului de muncitori și uti­lizarea forței de muncă. „Până în prezent prin măsurile întreprinse —ne spune tovarășul Zoltán Altfatter — directorul în­treprinderii, au fost de­pistate economii antecal­­culate de peste un milion lei și întrucît acțiunea de organizare științifică producției și a muncii în a întreprinderea noastră se desfășoară concomitent cu un vast plan de investiții, considerăm că mai sunt mari rezerve care pe par­curs vor fi identificate și valorificate". In organizarea științifi­că a producției s-a pornit de la determinarea capa­cităților de producție mașinilor din secțiile de­­ preparație și tesătorie, compararea acestor date cu ultimele realizări și luarea de măsuri pentru mărirea gradului de uti­lizare a lor. Astfel, la sec­ția de preparație prin măsuri de întreținere și modificări constructive la sistemul de antrenare mașinilor s-a ajuns să se­­ mărească viteza de înfă­șurare de la 5—6 mii tu­rații pe minut la 7.000 turații, ceea ce permite o creștere a producției de peste 600 kg canete zil­nic. Se poate astfel li­chida „locul îngust din procesul tehnologic dato­rat lipsei de canete la capacitate". La utilizarea mașinilor mai sunt importante re­zerve. In ziua de 29 mar­tie, de pildă, au stat un număr de 48 războaie ca­re ar fi produs aproxima­tiv 1.000 m.p. Motivul invocat — țesături­ de muncitori — nu-i lipsa justificare reală din mo­o­ment ce în acest caz a fost vorba de o greșită planificare pe schimburi. In atenția comisiei de organizare a producției și a muncii stă problema mecanizării transporturi­lor interne, obiectiv care se va definitiva o dată cu amplasarea în noua hală a secțiilor de repansat, control și ajustat. Prin a­­ceasta vor fi eliminate unele transporturi inutile ce se făceau și va crește productivitatea muncii. Măsurile întreprinse pî­nă în prezent pe linia or­ganizării științifice muncii au dus­ la diminu­a­­rea ponderii personalului auxiliar cu 12 muncitori, dar mai sunt mari rezer­ve în utilizarea forței de muncă și în special în cadrul personalului auxi­liar a cărui pondere de 32,5 la sută din total muncitori este încă des­tul de ridicată. Numai la atelierul de întreținere lucrează 68 de muncitori. Cu toate acestea nici pî­nă în prezent nu există o evidență clară asupra lucrărilor efectuate de către cei din atelier. Prin evidențierea lucrărilor e­­fectuate va fi posibilă tre­cerea unor muncitori de aici în secțiile producti­ve. In utilizarea forței de muncă mai sunt mari re­zerve la personalul direct productiv în deservirea războaielor de țesut. Mă­sura aplicată în anii tre­cuți ca o țesătoare și o ajutoare să deservească 12 războaie în loc de 8 nu a fost privită cu toa­tă atenția nici de comite­tul de partid, nici de con­ducerea administrativă, pierzîndu-se pe parcurs. Abia acum, cînd obligația de a avea o activitate e­­conomică în deplină co­relare cu cea de produc­ție, cînd s-a pus cu tărie necesitatea creșterii pro­ductivității muncii, aceas­tă inițiativă va fi relua­­­­tă. Calculele făcute arată că se poate asigura de­servirea cu același număr de țesătoare a încă 30—32 de războaie. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii de la întreprin­derea „Ardeleana" nu poate să constituie o au­­tomulțumire prin rezulta­tele dobîndite pînă în prezent. Mai sunt multe teme incluse în planul de acțiuni, printre care și a­­naliza cauzelor defectelor și remedierilor la turi, dar în timp ce țesă­a­­ceastă măsură se tărăgă­nează, valoarea bonifica­țiilor se menține destul de ridicată, atingînd pînă în prezent peste 60.000 lei, influentînd asupra prețului de cost. Considerăm , necesar, să se treacă în primul rînd la rezolvarea acelor măsuri cu eficiență eco­nomică imediată, iar din componenta comisiei de organizare științifică a producției și a muncii să facă parte mai multi in­gineri, economiști, tehni­cieni, care pe lîngă apti­tudini organizatorice să aibă o experiență lungată în producție în de­și să cunoască în amănunt toate sectoarele întreprin­derii. I. LUJERDEAN Organizarea științifică a producției și a muncii la I.T.4. Satu Mare ÎN ZIARUL DE AZI • Dezertorii • înființarea Aso­ciației „Automo­bil Clubul Român" ® Literatură artă Breviar CU TINE... Povesti­re de Ion Buda ;>(V* . . . k ) Puncte de vedere v. '. DRUMURILE PROZEI ROMÂNEȘTI Cu Boris Caragea des­pre un itinerar mara­mureșean ► Viața internațională Nici o șansă pentru Anglia să devină membră a Pieței co­mune . Vizita delegației C.C. al P.C.R. in Austria „România și înțelege­rile regionale" — conferința ținută la Viena de George Ma­­covescu ... încă n-a­ț­ fost pe la noi și, bineînțeles, nu ne cunoașteți nici oame­nii și nici locurile. N-avem nici vederi din micul nostru sat pentru a vă trimite. Am trimis iisă din orașele apropia­te Cărei și Satu Mare. Ba și din frumoasa noastră reședință de regiune am trimis. Unora v-am și ÎNSEMNĂRI scris despre satul nostru. Portița, situat la vreo 15 kilometri de Cărei pe șoseaua ce duce la An­­drid. Ami aflat amănunte despre satul nostru, de­spre școala noastră, de­spre activitățile pionie­rești. V-am vorbit despre audițiile colective orga­nizate la radio prin care aflăm vești din activi­tatea pionierilo­r,­și școla­rilor din întreaga țară­, și despre „colțul naturii“, pe care l-am organizat și unde unde am cultivăm Hori și pus­iei de fel de animale îmminte: fa­­zani, cocoși de munte, pă­sări de apă, arici și li­lieci, v-am scris. De­spre acvariul cu pești din apa cerului și despre insectele prinse în va­canță și puse la insectar, despre pietrarul alcătuit, despre împletiturile cusăturile in motive na­di­ționale v-am vorbit. Prin excursii am ajuns să ne cunoaștem mai bine na­tura locurilor și munca entuziastă a oamenilor. Totuși aceasta nu e su­ficient. Am vrea să cu­noaștem mai bine fru­moasa noastră patrie, strădania oamenilor mun­cii și aspecte din viața pionierilor altor școli. De aceea, la propunerea pio­nierului fruntaș la învă­țătură Ioan Todor, am hotărit să confecționăm un album cu vederi din diferite regiuni ale țării și un altul cu scrisori ale pionierilor din alte școli, prin care aceștia să ne relateze despre loca­litățile și școlile lor, despre trecutul istoric al acelor locuri. Chiar în ziua următoare, celei in care s-a făcut propune­rea, pionierii noștri au scris 16 scrisori pe care le-au expediat în­­ regiu­nile țării și anume in localități mai importante din punct de vedere isto­ric și geografia. Astfel, s-a scris bunăoară pionie­rilor din comuna Stăni­­lești, raionul Huși, unde Dimitrie Cantemir a dat lupte cu turcii, precum și pionierilor din comuna apropiată fostei capitale a Daciei, Sarmizegetusa. De la unele școli am și primit răspunsul, dîndu-ni-se, totodată, trimi­­vederi din­ regiunile res­ui­pective. Astfel pionierii detașamentului clasei IV-a de la Școala genera­a­lă din comuna Mihail Ko­­gălniceanu, raionul Tul­­cea, ne scria: „Nu avem cuvinte să ne exprimăm bucuria cu care am pri­mit scrisoarea noastră. Și noi, in programul de activitate din acest tri­mestru,­ avem trecută o acțiune asemănătoare, să scriem la colegii din toa­te colțurile intrem cu ei țării și să schimb de vederi“. De la Școala ge­nerală din comuna Ce­tate, raionul Calafat, pio­nierii clasei a IV-a ne răspund, printre altele: „Am citit, plăcut sur­prinși, scrisoarea voastră venită dintr-o străveche vatră a străbunilor noștri și gîndul ne-a zburat spre frumoasele plaiuri mara­mureșene, pe care am fi bucuroși să Ie cunoaștem și să le colindăm. Dor­m să ne trimiteți din fru­moasele voastre costume naționale, iar rândul nostru, vă noi, la vom trimite câte un exemplar din minunatele porturi oltenești“. Desigur, suntem­ preocu­pați acum de a satisface dorințele tuturor celor care ne-au răspuns și de a întări legăturile cu noii noștri prieteni. Dincolo de această ac­țiune, se află însă ten­dința noastră de a cu­noaște cu­ mai bine lo­curile țării, minunatul folclor românesc, tradi­țiile moștenite din moși-strămoși, realizările anilor noștri liberi, ex­presie a dragostei față de frumoasa noastră pa­trie.­­După o scrisoare pri­mită de la VICTOR CA­­IM­ERZAN învățător). Prieteni noi Instantaneu foto­grafic realizat în depozitul de buș­teni al Unității de industrializare a lemnului din Si­­ghetul Marmației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a a­­vut o întrevedere cu tovarășii Etienne Fajon, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Fran­cez, director al ziarului „L'Huma­­nite", și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat to­varășii Paul Niculescu-Miziil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Manea Mă­­nescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, in­tr-o atmosferă caldă, tovărășeas­că, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pen­tru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației inter­naționale. Nu terenul e de vină... In cooperativele agricole de producție din Culciu Mic și Cără­­șeu, unități care au însemnate suprafețe de teren arabil în lunca Someșului, însămînțările sînt mult rămase în urmă. Aici este vorba de un conservatorism de așteptare nejustificată ce s-a aciuat pe a­­locuri și de slaba organizare a muncii. Să argumentăm: La cooperativa agricolă de pro­ducție din Culciu Mic, bunăoară, pînă în ziua de 6 aprilie s-au plantat doar 7 ha cu cartofi și s-au însămînțat 9 ha cu legume. Semă­natul sfeclei de zahăr și al orzului s-a tărăgănat de pe o zi pe alta. In ziua de 6 aprilie inginerul agro­nom, Ion Rotaru, și președintele cooperativei, Ion Pomian, însoțiți de președintele sfatului popular comunal Iosif Biro au cutreierat hotarul cooperativei și au „desco­perit“ aproape 100 ha unde se poate lucra cu tractoarele la arat și semănat. In aceeași zi cu trei tractoare au fost pregătite 10 ha unde s-a și semănat sfecla de zahăr. Tovarășul inginer Ion Ro­taru ne-a asigurat că a doua zi (7 aprilie) vor lucra în cîmp 13 trac­toare. Iată deci rezultatul, am zice noi, al mișcării unui deget. Ce-ar fi fost însă dacă conducerea acestei cooperative ar fi mișcat mai operativ nu numai un singur deget ci toată mîna? Această coo­perativă posedă 76 de atelaje, dar în cursul zilei de 6 aprilie au lucrat la pregătirea terenului și însămîn­­țări doar 6 atelaje. In ziua de 6 aprilie cînd unii tovarăși din conducerea coopera­tivei căutau terenuri zvîntate pen­tru a fi arate a doua zi, briga­dierii de cîmp Ion Ștefănescu și Coloman Nagy lucrau de zor la sediul brigăzii din Culciu Mare la întocmirea unor centralizatoare cu zilele-muncă efectuate de mem­brii cooperatori. Oare să nu știe aceștia că însămînțările nu se fac din birou și că acum locul lor este acolo unde se hotărăște vii­toarea recoltă? In aceeași zi la cooperativa agricolă de producție din Cărășeu, Ora 17. Inginerul agronom Andrei Csatari era tare necăjit. Contro­lase atelierul de lemnărie și con­statase că ferăstrăul circular și o rindea mecanică nu funcționează cum trebuie. Auziți!? Inginerul se frămîntă ca pe jăratec cum să procure niște rulmenți! » La Culciu Mic s-a mișcat un deget ► in­­sămînțări în... birou­l Tarlaua „Sarchii“ acuză — Dar cu însămînțările cum stați? — l-am întrebat: — Din cele 50 ha cu sfeclă de zahăr am însămînțat doar 14. Mai avem de semănat orz, orzoaică, cî­­n­epă, cartofi. Ce să facem? Tere­nul e moale! Am fost de dimi­neață pe cîmp. Nu se poate intra cu tractoarele. —■ Știm că aveți 80 de atelaje. Ați folosit măcar unul la pregă­tirea terenului? — Nici unul. Noi credem că nu vom putea începe semănatul mai devreme decit lunea viitoare. (?!!) Ne-am deplasat pe terenul din lunca Someșului împreună cu tovarășul Dumitru Iluț, președin­tele acestei cooperative care a asistat la discuția cu tovarășul inginer. (Tăcerea lui ne-a făcut să credem că-i dă dreptate ingineru­lui). Lîngă grădina de legume se află tarlaua „Sarchii". Aici ne-am convins că încă în dimineața zilei de 6 aprilie s-ar fi putut lucra nu numai cu atelajele, dar și cu tractoarele. Lîngă această tarla pe un teren arat anterior, dacă s-ar fi aplicat un discuit, s-ar fi putut trece la semănat. Dar tovarășul Csatari așteaptă zile frumoase, înainte de a pleca din Cărășeu am trecut pe la sfatul popular comunal, unde se ținea o ședință de comitet executiv. Bănuiam că se va analiza situația rămînerii în urmă a însămînțărilor de pri­măvară. Dar ne-am înșelat. In pre­zenta a 5 țărani cooperatori, în frunte cu președintele cooperativei Dumitru Iluț, se analiza... acti­vitatea depusă pe linia pazei con­tra incendiilor! In cursul zilei de 6 aprilie s-ar fi putut lucra la însămînțări și în cooperativa agricolă din Pău­­lești, dar aici în acea zi nu s-au plantat decit două hectare cu cartofi. La fel în cooperativa agri­colă de producție din Tătărăști, de a cărei îndrumare în campania de însămînțări răspunde tov. ing. Gheorghe Mureșan, vicepreședinte al uniunii raionale a cooperati­velor agricole de producție, în a­­ceeași zi nu s-a lucrat de loc, deșî erau parcele zvîntate. Slabă preocupare privind identi­ficarea unor suprafețe zvîntate, conservatorism și birocrație, șe­dințe inoportune, iată deci adevă­ratele motive pentru care însă­­mîntările întîrzie! I. PR1BOI Magazin cu autoservire Azi, în Sighetul Marmației se deschide un magazin cu autoservire, primul de acest fel în oraș. Alături de sectorul mărfu­rilor preambalate, în cadrul magazinului vor funcționa și alte raioane, cu plata di­rect la vînzător, mezeluri, brînzeturi și produse zaha­roase. In scopul cunoaște­rii mai depline de că­tre personalul din co­merț a proprietăților și utilității materiale­lor din fire sintetice și pentru a putea da cumpărătorilor unele amănunte despre în­trebuințarea lor, Direc­ția comercială regio­nală a organizat miercuri o consfătuire­­lecție pe tema „Fi­rele meniu] sintetice și do­zare“. Au lor de utili­participat lucrători din comerțul de stat și cooperatist din întreaga regiune. Cu acest prilej, spe­cialiști din cadrul Mi­nisterului Comerțului Interior au vorbit de­spre condițiile de păs­trare a calității țesă­turilor respective. Au fost prezentate, de asemenea, două firne documentare. Consfătuire­a— lecție Cetățenii ajută la înfrumusețarea orașului Cetățenii din Ferneziu au plantat arbori ornamentali, au ream­enajat drumul de acces spre lacul Bodi. Studenți de la Institutul pedagogic și alți tineri din oraș au efectuat nivelarea terenului din preajma complexului comercial din cartie­rul Săsar. In parcul „23 August"” s-au curățat spațiile verzi și ale­ile, s-au nivelat unele porțiuni degradate. In cursul zilei de joi, numeroși cetățeni de pe străzile Rozelor și Delavrancea au reame­­najat rondurile de flori. Locatarii blocului nr. 3 din strada Dela­vrancea au plantat arbori orna­mentali pe aleea și în curtea blo­cului. Acțiuni de împădurire In cursul lunii martie ocoalele silvice din regiune au început im­portante acțiuni de împădurire. Pînă în prezent au fost împădurite 514 ha, acțiunea fiind terminată la ocoalele silvice Borlești și Satu Mare. In cadrul ocoalelor din Li­vada, Tășnad, Cehu Silvaniei și Șomcuta, împăduririle se apropie de sfîrșit. In afară de acțiunile de împă­durire, au mai fost plantați 58.000 puieți de plop în aliniament, de-a lungul șoselelor, pe o distanță de 290 km. „Nuntă din Borșa“ Nu demult, formațiile artis­tice de la sectorul de industria­lizare a lemnului din Borșa au început pregătirea unui program artistic în care să valorifice frumoasele obiceiuri rămase din bătrini. Programul astfel al­cătuit a fost denumit: „Nuntă din Borșa" și cu el formațiile artistice s-au prezentat la re­centa fază interintreprinderi a celui de-al VlII-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Zilele trecute, programul a fost prezentat în orașul Vișeu de Sus și în mai multe comune din raion, artiștii amatori fiind răsplătiți pretutindeni cu bine­meritate aplauze. (De la ȘIMON TOMOIOAGĂ). Azi, în sala bibliotecii Spitalu­lui unificat din Sighetul Marma­­ției are loc deschiderea unei ex­poziții de artă populară maramu­reșeană, inițiată de comitetul sin­dicatului lucrătorilor sanitari din această unitate. Expoziția cuprinde covoare maramureșene, țesături, ceramică, vechi icoane pe sticlă, crustături în lemn, totalizînd circa 70 de obiecte. La buna reușită a acestei acțiuni o contribuție im­portantă și-au adus medicii: Victor Pop, Iulian Paraschivescu, Ioan Lungu, Tom­a Hăngiță și alte ca­dre medico-sanitare. Expoziție de artă populară De la începutul anului și pâ­­nă în prezent, Secția regională a sănătății și prevederilor so­ciale a înzestrat unitățile sani­tare din subordine cu aparatu­ră medicală nouă in valoare de peste 320.000 lei. Din aparatu­ra distribuită in această pe­rioadă amintim incubatorul pentru noii născuți cu care a fost înzestrat spitalul din Ne­grești, aparate de narcoză por­tabile (spitalele din Căței, Ce­ Aparatură medicală nouă cin Silvaniei, Tg. Lăpuș, Ne­grești), un oxihemometru pentru laborator (Policlinica de ramură minieră Săsar), instalație de sterilizare mijlo­o­cie (Spitalul din Sighetul Mar­mației, secția pediatrie), un a­­parat ultrascurte (terapie) pen­tru Spitalul din Baia Mare etc. Trufandale Zilele acestea, Oficiul regional pentru valorificarea legumelor și fructelor a început desfacerea trufandalelor prin magazinele sale. In orașul Baia Mare și în centrele muncitorești din regiune au fost vîndute pînă în prezent peste 2.000 kg spanac și 8.000 bucăți salată verde, livrate de cooperativele agricole de producție din Potău și Coltău. Conform graficului, aceste unități agricole li­vrează și în continuare, săptămînal, 2.000—3.000 kg spanac și 3.000—4.000 bucăți salată verde. É a

Next