Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)
1967-09-16 / nr. 4244
> IERI, UN CADRU FESTIV Școlile și-au redeschis porțile Dimineață de toamnă timpurie. Străzile Careiului sunt inundate de elevi și eleve în uniforme. Au un mers deosebit în această dimineață, un anume mers „către școală". Sălile de clasă au miros de construcție proaspăt zugrăvită, încă n-au intrat elevii în ele și ne intîmpină o priveliște care nouă, părinților, pe cînd eram de vîrsta copiilor noștri, nu ne-a fost dat s-o vedem niciodată, pe bănci, rînduite cu dragoste și grijă — cărți și flori, o carte, o floare, o carte, o floare... Ora 9. In curtea Liceului din Căței s-au adunat sute de elevi cu buchete de flori, profesori, părinți. La sărbătoarea lor a venit să participe tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid, începe festivitatea de deschidere a anului școlar. Iau cuvîntul directorul liceului, reprezentanți ai cadrelor didactice, părinților și elevilor, exprimând recunoștința față de partidul și statul nostru pentru grija pe care o acordă propășirii școlii. In încheierea adunării a luat cuvintul tovarășul Iosif Uglar, care a subliniat sarcinile de mare pondere care revin cadrelor răsdidactice și elevilor în noul an școlar pentru ca tînăra generație să fie bine înarmată cu bogate cunoștințe științifice, să fie cet mai folositoare patriei noastre socialiste. ★ La festivitățile de deschidere a noului an școlar care s-au desfășurat în toate școlile din regiune au participat, alături de zecile de mii de elevi, cadre didactice și părinți, membri ai Biroului Comitetului regional de partid, ai Comitetului executiv al Sfatului popular regional, membri ai birourilor comitetelor raionale și orășenești de partid, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă. Au luat parte la adunările festive tovarășii: Octavian Luțaș, secretar al Comitetului regional de partid — la Liceul „Mihai Eminescu" din Satu Mare; Vasile Ciubăncan, președintele Colegiului regional de partid — la Liceul de muzică și arte plastice din Baia Mare; Petre Sigheartău, președintele Consiliului regional Maramureș al U.G.S.R. — la Liceul nr. 1 din Baia Mare; Ion Vijdeluc, prim-secretar al Comitetului orășenesc Baia Mare al P.C.R. — la Grupul școlar minier din Baia Mare; Moise Fetea, șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului regional de partid — la Liceul nr. 3 din Baia Mare; Veronica Cărăușan, președinta Comitetului regional al femeilor — la Școala generală nr. 3 din Baia Mare. Festivitățile de deschidere noului an școlar au fost încheiate a de bogate programe artistice, după care elevii au primit manualele, ocupîndu-și apoi locurile în sălile de clasă. Aspecte de la deschiderea anului școlar la Liceul din Cărei. Elevi din clasa I la Școala generală nr. 8 din Baia Mare. Simpozion »GEORGE ENESCU» In cadrul manifestărilor închinate cunoașterii vieții și activității unor personalități ilustre ale culturii și artei românești, sindicală a Uzinei biblioteca „Unio“ din Satu Mare a organizat un simpozion „George Enescu". Cu acest prilej, despre viața și creația marelui muzician român a vorbit profesorul Coloman Feher. Programul simpozionului a oferit apoi participanților o audiție cu înregistrări din creația muzicală a lui George Enescu, și anume Rapsodia I și all-a română. „Cine știe cîștigă“ In vederea popularizării regulilor de circulație pe drumurile publice, inspecția auto și control al circulației din cadrul Direcției regionale a miliției, cu sprijinul Sfatului popular regional și al Consiliului regional U.G.S.R., a inițiat un concurs de masă gen „Cine știe cîștigă" pe teme de circulație. In prezent, comisiile de coordonare a concursului pregătesc faza comunală, care va avea loc în luna octombrie, urmînd ca în noiembrie și decembrie să se desfășoare fazele raională, respectiv regională. Concursul este dotat cu premii în obiecte. Tematica concursului și regulile de participare la concurs au fost difuzate centrelor comunale o dată cu afișul-apunț tipărit îin acest scop, Anul XVII Nr. 4244 SîmbiiS 16 septembrie 1967 4 pagini —* 25 bani LOCUL DE MUNCĂ Muntele îți dă sentimentul măreției. Jungla te sperie prin sălbăticia luptei pentru viață. Dar un parc cu alei, cu flori și fintini țîșnitoare te incintă, te reconfortează. Descifrezi în fiecare colțișor o năzuință spre frumos și-l cauți. Și simți nevoia de a năzui tu însuti spre frumos. Am trecut pe la Uzina „Unio“ din Satu Mare și ca de fiecare dată m-am oprit în parcul uzinei. De-ar fi oază, parcul acesta ar ne trage poate mulți pelerini. Dar nu oază. In Satu Mare parcuri sunt multe. Cu milioane de flori multicolore, cu iarbă grasă și arbori ornamentali. Iar muncitorii s-au obișnuit cu parcul lor. Parcul acesta este totuși o continuare a frumosului citadin, transplantat aici printre hale. Și dacă într-o bună zi ar dispare, fiți siguri că dispariția lui ar aduce o notă de tristețe în uzină. Pentru că el face parte din ceasul de lucru, din pauza de masă, a devenit un element plăcut al locului de muncă al fiecărui muncitor. Discutam mai demult cu un bătrîn lăcătuș sătmărean care a lucrat aici din primele zile de după război. A fost printre creatorii nucleului din care a crescut uzina „Unio“. — Erau condiții grele pe atunci. Lipsă de ateliere, de căldură, de scule. Lucrați totuși cite 12—14 ore pe zi. Din zori și pînă-n noapte. Ce vă atrăgea? — l-am întrebat. — Perspectiva —— mi-a spus el fără echivoc. Vedeam noua uzină și imaginea ne atrăgea. Eram mîndri că suntem părtași la înfăptuirea unui vis, că ne putem vedea materializate eforturile intr-un zid nou, intr-un strung nou făcut cu mina noastră, în fiecare realizare în muncă. L-am întîlnit în uzină pe Andrei Vereș, șeful unei echipe de lăcătuși de la secția a V-a. —■ Vii cu plăcere la lucru? — l-am întrebat: Și de ce? Omul a rămas pe gînduri, s-a uitat împrejur, a zîmbit. Din hală se auzeau izbiturile de ciocane, comenzile, șuierul specific al aparatelor de sudat, uruitul macaralelor grele. Și toate zgomotele se țineau, se împleteau și despleteau la intervale neprevăzute și creau acea simfonie specifică muncii. — Auziți? Asta mă atrage — mi-a spus Andrei. Ritmul. Este cea mai veche hală din uzină. Aici s-a născut de fapt uzina. Este rădăcina ei. Au fost ani cînd lucram greu, fără nici o instalație de ridicat. Astăzi nu putem concepe lucrul fără macarale, dispozitive, scule bune. In curînd vom avea o presă pentru presarea axei în tamburul roții de vagon. Se face încă cu ciocanul. Dar nu peste mult va dispare o parte din zgomotul loviturilor de ciocan. Și apoi, avem fiecare echipă locul nostru de muncă. E un fel de prelungire a ordinei de acasă. Iar ordinea, pe lingă mecanizare, e un stimulent în muncă. (Continuare in pag. a 2-a) ION MAȘTEI al Tovarășul Nicolae secretar general al a primit pe primul ministru Republicii Turcia, Süleyman Demirel Ceaușescu, C.C. al P.C.R.. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, Consiliului de Miniștri, președintele Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Cagiayangil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei și resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, liter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relațiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea l-au luat în ultimul timp și dorința comună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situației internaționale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenței, suveranității, neamestecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuție importantă la crearea unui climat propice destinderii internaționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate țările din Balcani, de pe continentul european și din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care țările mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relații și în soluționarea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresului. După întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, a oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei și a soției sale. Relatări privind vizita primului ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, în Capitală, și în țară, în pagina a 4-a. Tovarășul Chivu Stoica a primit delegația Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri delegația Parlamentului belgian, condusă de Paul Struve, președintele Senatului. Au fost de față Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, Constanța Crăciun, copreședinte al Stat, membri ai Consiliului Consiliului Stat, deputați în Marea Națională, vide de Adunare (Agerpres) Prin cîteva unități agricole j LA ÎNCEPUT DE CAMPANIE Perioada optimă de executare a însămînțărilor, în regiunea noastră, durează pînă la 20 octombrie. Dacă în acest interval momentul de începere a însămînțărilor datele diferă de la o unitate la alta și de la un raion la altul, asupra perioadei a patului lucrărilor de pregătire germinativ, părerile sînt unanime. Ele precizează necesitatea executării acestor lucrări din timp și de bună calitate. Bazați pe considerentul că producția de grîu este condiționată de respectarea epocii de insămînțare, ne-am orientat asupra consemnării preocupărilor actuale existente în acest sens în cîteva cooperative agricole de producție. La cooperativa agricolă din Seini, convorbirea avută cu președintele acesteia, Ioan Țînțaș, a avut darul să „clarifice" noțiunea de teren pregătit. Din spusele dînsului a reieșit că o suprafață de 285 hectare, din 375 planificate a se însămînța, este gata pregătită. Numai că tovarășii de la Seini consideră teren pregătit toate arăturile discuite o singură dată. Nu este suficient însă deoarece mașina de semănat nu poate intra pe un astfel de teren, fără ca acesta să fie discuit din nou. Se cunoaște acest lucru la Seini prea bine și se mai știe că orice teren pregătit trebuie să stea pentru o ușoară tasare cel mult 10 zile înaintea însămînțării. Cu toate acestea mărturisit că azi președintele ne-a discutește și mîine îl seamănă. Greșită concepție pentru situația actuală, pentru care o parte de răspundere poartă și inginerul cooperativei, tovarășul Aurel Pop. La o recentă analiză ce a avut loc la Șomcuta Mare s-a precizat că principalele cauze care au generat producția de 884 kg grîu la hectar în medie pe raion sunt acelea legate de nerespectarea epocii de însămcințare, de slaba calitate a lucrărilor de pregătire a terenului. Puși în situația de a evita neajunsurile, cunoscute prea bine de acum, cooperatorii de aici desfășoară o muncă vastă de pregătire a terenului. Printre cei care stau bine cu pregătirea terenului sunt cooperatorii din Mireșu Mare. Sub îndrumarea tehnică a inginerului Andrei Băican, ei au reușit să pregătească mai bine de 70 la sută din suprafața stabilită a se însămința. Cu totul altfel se prezintă lucrurile la cooperativa din Ardusat. Din mărturisirile mecanizatorului Ioan Chitu, aflăm că el este primul care disculește în această toamnă la Ardusat. Celelalte două discuri stau în brigadă și așteaptă dispozițiile de a intra la lucru. In raionul Cehu Silvaniei doar 5 la sută din suprafața ce se va însămînța în această toamnă fost pregătită pînă în 11 septemabrie. La Sălsig, pe unica parcelă pregătită pentru seamănat, denumită „Mocira Gîrdanilor", se aflau 3 tractoare. Restul de 10 tractoare erau împărțite cite unul, cel mult două, în fiecare brigadă. Am vizitat 3 tractoare. Unul discuta înaintea mașinilor de semănat, altul stătea în marginea parcelei cu mașina după el și aștepta să-i aducă brigadierul Vasile Dumitraș doi oameni pentru deservirea mașinii. Era ora 12 și nici vorbă de oameni. Cel de-al treilea tractor, condus de Alexandru Racoveanu, însămînța grîu. Dar ce fel de (Continuare in pag. a 2-a) LITERATURĂ, ARTĂ Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu" Pe teme ale folclorului literar maramureșean Atelier plastic: Tradiții vechi, forme noi Versuri de Gheorghe Chivu, Vasile Verneciuc și A. Gorscovo. O schiță de Vasile Gaftone La tragerea Loto pentru autoturisme din 5 septembrie a.c. s-au atribuit în total 25 de mașini în afara celor 12.028 premii în bani. Printre norocoșii care au devenit posesori de autoturisme în urma participării la acest concurs se numără și doi sătmăreni. Astfel, Gherman Vasile Nicolae a cîștigat un autoturism „Skoda 1.000 M.B.", iar Pop Victor un autoturism „Fiat 850“. înnoiri la înfrățirea. In urma reparațiilor capitale ce se execută în prezent la moara „înfrățirea" din Baia Mare, întreaga linie a procesului tehnologic va avea o nouă înfățișare, ea bazîndu-se pe o diagramă de măciniș care evită încrucișările. Se introduc utilaje noi, printre care o mașină de spălat grîu, 8 elevatoare, aparate pentru procentaj (repartizează griul, în procesul de producție, după calitate), se construiesc silozuri din cărămidă armată, iar în locul vechilor cicloane se vor monta microciclonete, capabile să absoarbă în întregime praful din grîu fără a-l împrăștia în preajma clădirii. In ansamblu, aceste lucrări vor determina îmbunătățirea substanțială a calității produsului, realizarea a 3 sortimente — în loc de două ca pînă acum — de făină, precum și creșterea capacității de producție de la 55 tone, la 70 tone în 24 de ore. Evident, și produsele făinoase care se vor fabrica din materia primă pregătită aici vor fi calitativ mai bune. Miine, 17 septembrie, se va consuma ultimul act al fazei regionale a celui de-al VIII-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori. Confruntarea talentelor va avea loc la Sighetul Marmației, cu participarea artiștilor amatori din raioanele Sighet și Vișeu promovați cu prilejul fazelor anterioare. Printre formațiile corale ce se mențin în concurs se numără cele ale căminelor culturale din Moisei și Rona de Sus, corul „Madrigal" și cel mixt al Casei de cultură din Sighetul Marmatiei, care au lăsat o bună impresie publicului cu ocazia intîlnirilor anterioare. Alături de alte brigăzi artistice din această zonă vor concura duminică și cele ale Casei de cultură și Fabricii de alcaloizi din Vișeu, întreprinderii „Maramureșeană“ și Clubului forestier din Sighetul Marmației. Vor fi prezente, de asemenea, ansamblurile folclorice din Vișeu de Jos și Vișeu de Sus, orchestra semisimfonică a Casei de cultură Concursul artiștilor amatori din Sighetul Marmației și cea de mandoline din Rona de Sus, formațiile de dansuri din Poienile Glodului, Birsana, Berbești, Bistra, precum și numeroși soliști vocali și instrumentiști. Controlul anual al împăduririlor lui Lucrătorii din sectosilvic fac anual sondaje pe terenurile împădurite în anii precedenți pentru a constata gradul de prindere și dezvoltare a culturilor. La Ocolul silvic din Baia Mare, controlul anual al împăduririlor a fost executat anul acesta pe circa 8.000 hectare, ceea ce a impus realizarea a 600 de piese de control. Rezultatele obținute pe această cale evidențiază o reușită a culturilor proporție de 95 la suîntă, fiind apreciată ca foarte bună procentajul de fată de prindere obținut altă dată. La începutul acestei luni acțiunea de verificare s-a extins și în pepiniere asupra chiar materialului sănecesar acestor împăduriri. In pepinierele Valea Borcutului, Zaricet, Vîlcele, Fulger, Valea Neagră, Blidari Lacul Pintea se consistată o bună productivitate pe specii, indicatorii fiind realizați în întregime. Materialul săditor este apt pentru plantare, acțiune care va începe în primăvara anului viitor. „Sinceritatea și realismul au cîștigat la Kinshasa“ Intervențiile șefilor de delegații, schimburile de vederi — atit cele din sala reuniunii, cit și cele prilejuite de contactele separate intre participanți — au avut drept urmare adoptarea unor rezoluții străbătute de spirit realist. Ele constată realitatea de astăzi a Africii, evidențiind necesitatea ca popoarele acestui continent să-și sporească eforturile in lupta împotriva colonialismului și să-și lărgească colaborarea, atit pe plan african, cit și în cadrul organismelor internationale. s. In legătură cu situația din Rhodesia, participanții au hotorit să creeze un comitet de experți militari, destinat să ajute efectiv lupta patrioților rhodesieni împotriva regimului rasist de la Salisbury. Este o hotărire care reflectă viziunea actuală a statelor africane potrivit căreia principala forță de șoc împotriva rasiștilor rhodesieni rămîne însuși poporul Zimbabwe. Partidele politice ale negrilor rhodesieni — Z.A.P.U. și Z.A.N.U. — urmează, așa cum s-a convenit la Kinshasa, să primească de acum înainte un sprijin măsura financiar mai mare, pe lărgirii frontului de luptă patriotic din Rhodesia. Tribuna O.U.A. a fost folosită și de această dată pentru a se stigmatiza politica de apartheid a Republicii Sud-Africane, acțiunile inumane ale colonialiștilor portughezi in Angola, Mozambic, Insulele Capului verde A. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 4-a). 1