Pentru Socialism, februarie 1968 (Anul 18, nr. 4361-4385)

1968-02-01 / nr. 4361

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.G.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVIII nr. 4361 Joi 1 februarie 1968 4 pagini — 25 de bani CALITATEA MINEREULUI CERINȚĂ ESENȚIALĂ Dezbaterea cifrelor de plan pe 1968 cu colectivele exploatărilor miniere, propunerile venite din rîndurile minerilor demonstrează convingător hotărîrea unanimă de a înfăptui în mod exemplar sar­cinile economice pe acest an. Pro­punerile reflectă grija pentru spo­rirea productivității muncii, pentru valorificarea la un grad mai înalt a minereurilor și metalelor afe­rente. Care sunt elementele care fac din valorificarea completă și com­plexă a bazei de materii prime miniere un factor determinant în creșterea eficienței întregii acti­vități miniere actuale și de per­spectivă ? Sporirea productivității muncii, dar mai ales creșterea gradului de valorificare a minereurilor, se pune cu deosebită acuitate pentru faptul că în condițiile unui volum continuu sporit de minereuri ex­trase condițiile de exploatare se îngreunează, minele se adîncesc, se extind pe orizontală, iar filo­a­­a­nele prezintă tendința de scădere grosimii lor, a conținuturilor metalice. în asemenea situație pentru menținerea și creșterea efi­cientei economice a activității miniere este absolut necesar să sporească productivitatea muncii într-un­­ ritm mediu de 5—10 la sută pe an și în același timp să fie valorificate integral și toate metalele din minereuri, în condi­țiile îmbunătățirii substanțiale a diluziei calitative, ale reducerii procentului de steril în minereul extras și prelucrat. In anul trecut, prin extinderea alegerii sterilului în abataje, a pușcării selective, a podirii vetre­­lo­r de rambleu, s-a evitat in uni­tățile aparținătoare combinatului intrarea în instalațiile de prepa­rare a peste 41.900 tone steril. Aceasta a determinat evitarea cheltuirii a 3 milioane lei numai la costurile de prelucrare, fără a a­­ve­a în vede­r­e și economiile ob­ținute la cheltuielile de extracție și transport. Este o urmare a scă­derii diluziei volumetrice, scăde­rii diluației calitative, extinderii metodelor de exploatare gravi­taționale­ cu pierderi tehnologice reduse. Nu este lipsit de semni­ficație să arătăm că anul trecut, dacă pe combinat aproape 60 la sută din minereu s-a extras prin metode gravitaționale, la unele explo­atări miniere, cum sunt Cav­­n­ic, Nistru, Băiuț, Herja, ponde­rea unor asemenea metode a fost de 70—100 la suta. Munca intensă de mobilizare a colectivelor miniere pentru scăde­rea amestecului de steril în mi­nereul extras a dat rezultate bune la toate exploatările miniere. In afară de Her­ja, cu condiții deose­bite de zăcămînt, la toate cele­lalte exploatări miniere diluatia­ volumetrică realizată a fost sub nivelul planificat. Nu trebuie insă pierdut din ve­dere faptul că la unele unități miniere gradul de valorificare a metalelor s-­a menținut scăzut, existînd încă pierderi tehnologice apreciabile. L­a uzina de prepara­re a E.M. Baia Sprie extracția la zinc s-a realizat în proporție de numai 88,2 la sută, la instalația de preparare a E.M. Săsar au fost frecvente pierderi de metal de bază. Pierderile înregistrate se datoresc nerespectării disciplinei tehnologice atât în abataje cit și în instalațiile de preparare. Orientarea activității miniere în acest an, cu precădere asupra creșterii nivelului calitativ al în­tregii producții, se desprinde din înseși sarcinile de plan la dilu­­zia volumetrică, sarcini care pe combinat cît și la exploatările mi­niere sunt mult sporite. La E.M. Cavnic, unde anul trecut diluzia volumetrică realizată a fost de 13,9 la sută în medie, pentru acest an norma este de 12,8 la sută, la E.M. Baia Borșa, față de media realizată în 1967 de 26,4 la sută (31,7 la sută la cuprifer), anul aces­ta producția de minereu va tre­bui să cuprindă cel mult 26,5 la sută steril în conținut (la cupri­fer cel mult 29,5 la sută). Dezbaterile sarcinilor de plan pe acest an, măsurile și propune­rile făcute pentru îmbunătățirea calitativă a producției miniere, sub aspectul extinderii metodelor gravitaționale, al reducerii procen­tului de steril în minereu, dove­desc o preocupare activă în acest domeniu. De altfel, lucru foarte important, la exploatările miniere, pe sectoare și revize, planul aces­tui an s-a defalcat nu în tone de minereu cantitativ, ci în tone de metale pe baza conținuturilor în minereu original. Dacă ținem seamă de entuzi­asmul și hotărîrea de muncă a minerilor, de condițiile tehnice și de organizarea producției, tre­buie să considerăm că există cre­ate și se pot crea încă toate premisele necesare saltului cali­tativ solicitat de îmbunătățirea continuă a întregii activități eco­nomice miniere din Maramureș. Ing. GH. DUMITRESCU R ECVENTE­­ \ m.-il eriri; ' ri-i'-divc î. ri-h .ftf'V;-;sh ®­ SI In perioada 29—31 ianuarie la Casa agronomului din­ Baia Mare a avut loc programul de instruire a tehnicienilor de la fermele vegetale și pomicole din cadrul întreprinde­rilor agricole de stat din regiune. S-au dezbătut princi­palele sarcini ce decurg din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie 1967 cu privire la îmbunătățirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gospodării­lor agricole de stat, răspunderea ce revine tehnicianului agronom din fermă. Alte referate s-au ocupat de pomicul­tură, culturile în condiții de irigare etc. Zilele acestea ,la 3 februarie) o instruire asemănătoare va avea loc cu tehnicienii din fermele zootehnice. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968 a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicovi­­ciu, Vasile Daju, Constantin Dra­gan, Suzana Gâdea, Nicolae Hu­­diteanu, Athanase Joja, Ion Po­­pescu-Puțuri, Cristofor Simio­­nescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecte de decrete in­­teresînd diferite domenii ale acti­vității de­­ stat. Printre acestea figurează decretul privind orga­nizarea Consiliului Economic, po­trivit hotărîrii Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Ro­mân din 6/8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 pri­vind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară; decretul pentru completarea arti­colului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abro­gat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sis­temul de colectare la carne, pro­ducătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezul­tate din aplicarea dispozițiilor a­­brogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează acti­vitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosfe­­ric, inclusiv Luna și celelalte cor­puri cerești, semnat la 27 ianuarie 1957, și a adoptat decretul pri­vind aderarea Republicii Socia­liste România la Convenția vama­lă relativă la importul temporar de material profesional, încheia­tă la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucră­rile curente. 1 PRECUM ȘI CU ALTE MASIA/­MO­ PEREECI­OMATE­­ # _ * .................. Pin Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Cen­trale de Statistică cu privire la îndeplinirea dezvoltare­a economiei naționale a Republicii planului de stat de Socialiste România pe anul 1967. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întîlnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu de­­l­­egația Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarășii Sa­muil Mikunis, secretar general al P.C.R., și Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. In cursul șederii în țara noas­tră, delegația P.C. din Izrael avut convorbiri cu tovarășii Paul­a Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat to­varășul Constantin Vasiliu, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părțile s-au informat reciproc asupra ac­tivității celor două partide și au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situației inter­naționale actuale și mișcării co­muniste și muncitorești. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susținute pentru întări­rea unității partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțe­lor antiimperialiste, în lupta pen­tru pace, independență naționa­lă, democrație și socialism. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, miercuri seara, o masa în cinstea oaspeților. ^■XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXWWXXXXXXXXXXXXXVIXXWXXXXX'XXXXXXVWXXWXXXXWXXXXXWXXXXXXXXXXXXXWXXXXVXXXXXXXVXXXXVXXWXXXXXXXWXXXWXXXXXXXXXXXXXXX'.XV^ Organizarea administrativ-teritorială în concordanță cu cerințele dezvoltării României socialiste Patru deputați despre Dorsa Am consemnat pentru ziarului nostru cîteva din cititorii impre­siile și gîndurile a patru gospo­dari ai treburilor obștești din co­muna Borșa. Maitei Ștețcu, președintele co­mitetului executiv al sfatului popular comunal.­­ Borșa noas­tră este una dintre cele mai vechi localități maramureșene și totodată una dintre cele mai mari localități din actuala regiune. Ea are peste 14.000 de locuitori. In anii construcției socialismu­lui, ca și în alte localități din regiune, și în Borșa au avut loc o serie de înnoiri. Astfel, fabrica de cherestea a fost modernizată, a fost construită clădirea cu 16 săli de clase a liceului și un internat, o fabrică de­ pîine, un cămin cul­tural cu sală de proiecție, un complex de deservire pentru coo­perativa meșteșugărească, un ma­gazin universal și un bloc de lo­cuit pentru cadrele didactice. In anul 1965, comuna a fost racordată la sistemul energetic național. Noua împărțire administrativ­­teritorială a țării noastre și siste­matizarea localităților rurale, creează premisele unei dezvoltări și mai impetuoase comunei noas­tre. In faza sa își desfășoară acti­vitatea și E.M. Baia Borșa — în­treprindere a cărei capacitate de producție, pînă în anul 1969, a­­proape că se va dubla. Asta în­seamnă că în afară de cei peste 1.000 de borșeni care lucrează în­ prezent aici — numeroși locuitori­ vor deveni mineri, preparatori, mecanici de mină etc. Transpor­t. PRIB ® I (Sont­iruare la pag. a 2-a) A­N­C­H­ E­T w­­A DIMENSIUNI ALE ACTIVITĂȚII DIRIGINTELUI Din hotărîrea :,CU PRIVIRE LA SARCINI­­LE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID, DE STAT ȘI OBȘTEȘTI, ALE U.T.C., PENTRU ÎM­BUNĂTĂȚIREA MUN­CII EDUCATIVE ÎN RÎNDUL TINERETU­LUI" adoptată de C.C. al P.C.R. în Plenara din 29 noiembrie — 1 decembrie 1967 se desprinde unei politici conturul școlare moderne în deplină ar­monie cu necesitățile actuale și de perspec­tivă ale dezvoltării as­cendente și rapide a patriei noastre. ră Școala își desfășoa­activitatea în prin­cipal pe două coordo­nate esențiale: latura instructivă, informa­țională pe de o parte, iar pe de alta — cea educativă, formativă, care se contopesc or­ganic în ceea ce se numește cotidian pro­cesul instructiv-edu­­cativ. In același timp școala este și mediul educativ cel mai orga­nizat, fapt din care decurg sarcini multiple și complexe pe linia integrării sociale a generațiilor tinere, cu o bună pregătire știin­țifică, profesională, pătrunse de o înaltă conștiință patriotică și cetățenească, cu vaste cunoștințe politice și o solidă fizionomie morală. Iată de ce in amintita hotărire plenarei C.C. al P.C.R. a se subliniază că „RO­LUL HOTÂRÎTOR IN PREGĂTIREA ȘI EDU­CAREA LUI REVINE TINERETU­ȘCOLII, CADRELOR DIDAC­TICE". In realizarea acestui deziderat, munca diri­gintelui capătă un cadru larg, dimensiuni noi; el stă în centrul întregului complex educativ devine creie­rul, sufletul și forța care organizează, con­cretizează și diferen­țiază aspectele educa­tive, militează pentru aplicarea acelor mij­loace și metode care asigură pătrunderea cunoștințelor pînă în adîncurile efective un­de dau naștere senti­mentelor, germinează deprinderi, adeziune ori reacție etc. Stimu­larea necontenită eficientă a acestui pro­di­ces nu este nici sim­plistă și nici ușoară și incumbă o mare răs­pundere față de ma­terialul uman pe care l-ai pregătit să dea viață tuturor visurilor și posibilităților pe ca­re i le rezervă viitorul. Dorind să-și aducă aportul la cadrului și a trasarea dimen­siunilor noi pe care le cere munca actuală a unui diriginte, redac­ția ziarului „PENTRU SOCIALISM" în cola­borare cu SECȚIA DE ÎNVĂȚĂMÎNT A SFA­­TULUI POPULAR RE­GIONAL a organizat o anchetă la care răs­pund în pagina trei a 35 de directori și a diriginți de la liceele și școlile generale și profesionale din raioa­nele și orașele regiunii. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxx\\xxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv.xxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxw.xxxv.xxxx' f Utilaj minier livrat anul acesta In cursul lunii ia­nuarie, constructorii de mașini și uti­laj minier de la U.M.M.U.M. Baia Ma­re au livrat pentru exploatările miniere din țară , importante cantități de produse. Pe adresa E. M. Aghireș au fost expe­diate 2 clasoare spi­rale,­ I. M. Orșova i-au fost livrate 3 alimentatoare cu ma­să rotativă și 2 ali­mentatoare cu sanie. De asemenea, pe poarta uzinei au ieșit importante cantități de bile forjate pentru izolații cu destinația Oradea, Bălan, Ora­șul Dr. Petru Groza, circa 100 tone piese de schimb, utilaj de construcție pentru șantierul de la Rovi­­nari și altele. O vizită plăcută Duminică dimineața, din fata Școlii generale de 8 ani nr. 1 din Baia Mare își luau startul 15 sănii trase de cai, in clinchete de zur­gălăi și acorduri de cintec, pio­nierii . Însoțiți de comandanții pe detașament — au pornit Satu Nou de Jos, unde erau spre aș­teptau de colegii lor de aici și de parinții acestora. Au vizitat sa­tul, cooperativa agricolă de pro­ducție, sectorul zootehnic, în spe­cial, apoi au prezentat un pro­gram artistic dedicat cooperatori­lor de aici. S-au legat prietenii cu colegii din sat intr-o scrisoare adresată ziarului, pionierii de la școala băimăreană aduc și pe a­­ceasta cale mulțumiri C.A.P. pentru plăcuta și conducerii instruc­tiva duminică ce Ie-a fost oferită in această localitate. Din istoria artelor La Universitatea populară din Baia Mare, in cadrul cursului „Mo­mente din istoria artelor", a fost ținută zilele trecute prima parte a expunerii „Opera în Italia". A vorbit prof. Mircea Oșianu. Expu­nerea a fost bogat ilustrată cu audiții muzicale pe disc și arii și duete din opere, interpretate de Maria Popa, Clara George Bondrea, Radu Săcăleanu, Sinulescu, Andrei Varga și Victor Ionescu de la Ansamblul de cintece dansuri al Sfatului popular regio­­i­nal. După cele 80 de spectacole cu comedia „Sfîntul Mitică Bla­jinii", prezentate la sediu și în deplasare, colectivul Teatrului de stat din Baia Mare întreprin­de în perioada 1—10 februarie un turneu cu aceeași piesă în regiunile Cluj și Mureș-Autono­­mă Maghiară. Artiștii băimă­­reni vor fi oaspeții spectatori­lor din Bistrița, Năsăud, Beclean, Gherla, Luduș, Tg. Mureș și din alte localități. In fotografie: Marius Popescu și Ion Uță în­tr-o scenă din spectacol. DUPĂ DECENII MUNCĂ­ I­eri, după încheierea pri­mului schimb, salariații întreprinderii poligrafice regionale nu s-au grăbit înspre casele lor. Patru dintre ei încercau sentimente ne­­maiîntîlnite pînă atunci. Intîrziau lingă mașinile și mesele de lu­cru, își luau parcă rămas bun de­ la fiecare unealtă, fiecare bucata de plumb, fiecare literă. Ei patru — Adalbert Jakab, Etela Grib, Ludovic Weinstock și Francisc Richter — încheiau ultimul lor schimb ca salariați ai întreprinde­rii. După decenii de muncă con­știincioasă, pătrunsă zi de zi de multă dragoste față de meserie și de respect față de colectivul din care făceau parte — patru mun­citori tipografi au intrat în pen­sie. Incepînd de azi­­ vor lua cu­ aceeași emoție în mînă ziarele de DE MOMENTE dimineață, vor privi cu aceiași ochi exigenți tipăriturile ieșite din întreprindere. Undeva, într-un col­țișor al sufletului, are să încolțeas­că poate sentimentul regretului că ei nu și-au mai adus modesta lor contribuție anonimă la făuri­rea acestora. Dar regretul va fi de o clipă doar, fiindcă vor des­coperi printre rînduri priceperea acelora cărora le-au predat ei, în decursul anilor, ștafeta meseriei. Vor retrăi acele nopți de logod­nă a ideii cu plumbul, acele mo­mente cînd la ivirea zorilor, mer­­gînd înspre casele lor întîlneau oameni care citeau ziarul de di­mineață — rod și al muncii lor pricepute. Colectivul de muncă al între­prinderii i-a înconjurat ieri după încheierea schimbului. S-a încon­jurat cu dragoste și respect față de anii munciți. Strîngerile calde de mîini, urările de bătrinețe li­niștită, lungă și fericită, paharele ciocnite în sănătatea lor au împru­mutat acelor clipe caracterul de neuitat al unei sărbători într-o­ familie numeroasă. GH. M.LD.VAN

Next