Pentru Socialism, februarie 1968 (Anul 18, nr. 4361-4385)
1968-02-01 / nr. 4361
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.G.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVIII nr. 4361 Joi 1 februarie 1968 4 pagini — 25 de bani CALITATEA MINEREULUI CERINȚĂ ESENȚIALĂ Dezbaterea cifrelor de plan pe 1968 cu colectivele exploatărilor miniere, propunerile venite din rîndurile minerilor demonstrează convingător hotărîrea unanimă de a înfăptui în mod exemplar sarcinile economice pe acest an. Propunerile reflectă grija pentru sporirea productivității muncii, pentru valorificarea la un grad mai înalt a minereurilor și metalelor aferente. Care sunt elementele care fac din valorificarea completă și complexă a bazei de materii prime miniere un factor determinant în creșterea eficienței întregii activități miniere actuale și de perspectivă ? Sporirea productivității muncii, dar mai ales creșterea gradului de valorificare a minereurilor, se pune cu deosebită acuitate pentru faptul că în condițiile unui volum continuu sporit de minereuri extrase condițiile de exploatare se îngreunează, minele se adîncesc, se extind pe orizontală, iar filoaanele prezintă tendința de scădere grosimii lor, a conținuturilor metalice. în asemenea situație pentru menținerea și creșterea eficientei economice a activității miniere este absolut necesar să sporească productivitatea muncii într-un ritm mediu de 5—10 la sută pe an și în același timp să fie valorificate integral și toate metalele din minereuri, în condițiile îmbunătățirii substanțiale a diluziei calitative, ale reducerii procentului de steril în minereul extras și prelucrat. In anul trecut, prin extinderea alegerii sterilului în abataje, a pușcării selective, a podirii vetrelor de rambleu, s-a evitat in unitățile aparținătoare combinatului intrarea în instalațiile de preparare a peste 41.900 tone steril. Aceasta a determinat evitarea cheltuirii a 3 milioane lei numai la costurile de prelucrare, fără a avea în vedere și economiile obținute la cheltuielile de extracție și transport. Este o urmare a scăderii diluziei volumetrice, scăderii diluației calitative, extinderii metodelor de exploatare gravitaționale cu pierderi tehnologice reduse. Nu este lipsit de semnificație să arătăm că anul trecut, dacă pe combinat aproape 60 la sută din minereu s-a extras prin metode gravitaționale, la unele exploatări miniere, cum sunt Cavnic, Nistru, Băiuț, Herja, ponderea unor asemenea metode a fost de 70—100 la suta. Munca intensă de mobilizare a colectivelor miniere pentru scăderea amestecului de steril în minereul extras a dat rezultate bune la toate exploatările miniere. In afară de Herja, cu condiții deosebite de zăcămînt, la toate celelalte exploatări miniere diluatia volumetrică realizată a fost sub nivelul planificat. Nu trebuie insă pierdut din vedere faptul că la unele unități miniere gradul de valorificare a metalelor s-a menținut scăzut, existînd încă pierderi tehnologice apreciabile. La uzina de preparare a E.M. Baia Sprie extracția la zinc s-a realizat în proporție de numai 88,2 la sută, la instalația de preparare a E.M. Săsar au fost frecvente pierderi de metal de bază. Pierderile înregistrate se datoresc nerespectării disciplinei tehnologice atât în abataje cit și în instalațiile de preparare. Orientarea activității miniere în acest an, cu precădere asupra creșterii nivelului calitativ al întregii producții, se desprinde din înseși sarcinile de plan la diluzia volumetrică, sarcini care pe combinat cît și la exploatările miniere sunt mult sporite. La E.M. Cavnic, unde anul trecut diluzia volumetrică realizată a fost de 13,9 la sută în medie, pentru acest an norma este de 12,8 la sută, la E.M. Baia Borșa, față de media realizată în 1967 de 26,4 la sută (31,7 la sută la cuprifer), anul acesta producția de minereu va trebui să cuprindă cel mult 26,5 la sută steril în conținut (la cuprifer cel mult 29,5 la sută). Dezbaterile sarcinilor de plan pe acest an, măsurile și propunerile făcute pentru îmbunătățirea calitativă a producției miniere, sub aspectul extinderii metodelor gravitaționale, al reducerii procentului de steril în minereu, dovedesc o preocupare activă în acest domeniu. De altfel, lucru foarte important, la exploatările miniere, pe sectoare și revize, planul acestui an s-a defalcat nu în tone de minereu cantitativ, ci în tone de metale pe baza conținuturilor în minereu original. Dacă ținem seamă de entuziasmul și hotărîrea de muncă a minerilor, de condițiile tehnice și de organizarea producției, trebuie să considerăm că există create și se pot crea încă toate premisele necesare saltului calitativ solicitat de îmbunătățirea continuă a întregii activități economice miniere din Maramureș. Ing. GH. DUMITRESCU R ECVENTE \ m.-il eriri; ' ri-i'-divc î. ri-h .ftf'V;-;sh ® SI In perioada 29—31 ianuarie la Casa agronomului din Baia Mare a avut loc programul de instruire a tehnicienilor de la fermele vegetale și pomicole din cadrul întreprinderilor agricole de stat din regiune. S-au dezbătut principalele sarcini ce decurg din Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie 1967 cu privire la îmbunătățirea conducerii, planificării, finanțării și organizării gospodăriilor agricole de stat, răspunderea ce revine tehnicianului agronom din fermă. Alte referate s-au ocupat de pomicultură, culturile în condiții de irigare etc. Zilele acestea ,la 3 februarie) o instruire asemănătoare va avea loc cu tehnicienii din fermele zootehnice. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968 a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Huditeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activității de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1957, și a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. 1 PRECUM ȘI CU ALTE MASIA/MO PEREECIOMATE # _ * .................. Pin Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea dezvoltarea economiei naționale a Republicii planului de stat de Socialiste România pe anul 1967. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întîlnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarășii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., și Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. In cursul șederii în țara noastră, delegația P.C. din Izrael avut convorbiri cu tovarășii Paula Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarășul Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părțile s-au informat reciproc asupra activității celor două partide și au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale actuale și mișcării comuniste și muncitorești. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susținute pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independență națională, democrație și socialism. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, miercuri seara, o masa în cinstea oaspeților. ^■XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXWWXXXXXXXXXXXXXVIXXWXXXXX'XXXXXXVWXXWXXXXWXXXXXWXXXXXXXXXXXXXWXXXXVXXXXXXXVXXXXVXXWXXXXXXXWXXXWXXXXXXXXXXXXXXX'.XV^ Organizarea administrativ-teritorială în concordanță cu cerințele dezvoltării României socialiste Patru deputați despre Dorsa Am consemnat pentru ziarului nostru cîteva din cititorii impresiile și gîndurile a patru gospodari ai treburilor obștești din comuna Borșa. Maitei Ștețcu, președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal. Borșa noastră este una dintre cele mai vechi localități maramureșene și totodată una dintre cele mai mari localități din actuala regiune. Ea are peste 14.000 de locuitori. In anii construcției socialismului, ca și în alte localități din regiune, și în Borșa au avut loc o serie de înnoiri. Astfel, fabrica de cherestea a fost modernizată, a fost construită clădirea cu 16 săli de clase a liceului și un internat, o fabrică de pîine, un cămin cultural cu sală de proiecție, un complex de deservire pentru cooperativa meșteșugărească, un magazin universal și un bloc de locuit pentru cadrele didactice. In anul 1965, comuna a fost racordată la sistemul energetic național. Noua împărțire administrativteritorială a țării noastre și sistematizarea localităților rurale, creează premisele unei dezvoltări și mai impetuoase comunei noastre. In faza sa își desfășoară activitatea și E.M. Baia Borșa — întreprindere a cărei capacitate de producție, pînă în anul 1969, aproape că se va dubla. Asta înseamnă că în afară de cei peste 1.000 de borșeni care lucrează în prezent aici — numeroși locuitori vor deveni mineri, preparatori, mecanici de mină etc. Transport. PRIB ® I (Sontiruare la pag. a 2-a) ANCH ET wA DIMENSIUNI ALE ACTIVITĂȚII DIRIGINTELUI Din hotărîrea :,CU PRIVIRE LA SARCINILE ORGANIZAȚIILOR DE PARTID, DE STAT ȘI OBȘTEȘTI, ALE U.T.C., PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MUNCII EDUCATIVE ÎN RÎNDUL TINERETULUI" adoptată de C.C. al P.C.R. în Plenara din 29 noiembrie — 1 decembrie 1967 se desprinde unei politici conturul școlare moderne în deplină armonie cu necesitățile actuale și de perspectivă ale dezvoltării ascendente și rapide a patriei noastre. ră Școala își desfășoaactivitatea în principal pe două coordonate esențiale: latura instructivă, informațională pe de o parte, iar pe de alta — cea educativă, formativă, care se contopesc organic în ceea ce se numește cotidian procesul instructiv-educativ. In același timp școala este și mediul educativ cel mai organizat, fapt din care decurg sarcini multiple și complexe pe linia integrării sociale a generațiilor tinere, cu o bună pregătire științifică, profesională, pătrunse de o înaltă conștiință patriotică și cetățenească, cu vaste cunoștințe politice și o solidă fizionomie morală. Iată de ce in amintita hotărire plenarei C.C. al P.C.R. a se subliniază că „ROLUL HOTÂRÎTOR IN PREGĂTIREA ȘI EDUCAREA LUI REVINE TINERETUȘCOLII, CADRELOR DIDACTICE". In realizarea acestui deziderat, munca dirigintelui capătă un cadru larg, dimensiuni noi; el stă în centrul întregului complex educativ devine creierul, sufletul și forța care organizează, concretizează și diferențiază aspectele educative, militează pentru aplicarea acelor mijloace și metode care asigură pătrunderea cunoștințelor pînă în adîncurile efective unde dau naștere sentimentelor, germinează deprinderi, adeziune ori reacție etc. Stimularea necontenită eficientă a acestui prodices nu este nici simplistă și nici ușoară și incumbă o mare răspundere față de materialul uman pe care l-ai pregătit să dea viață tuturor visurilor și posibilităților pe care i le rezervă viitorul. Dorind să-și aducă aportul la cadrului și a trasarea dimensiunilor noi pe care le cere munca actuală a unui diriginte, redacția ziarului „PENTRU SOCIALISM" în colaborare cu SECȚIA DE ÎNVĂȚĂMÎNT A SFATULUI POPULAR REGIONAL a organizat o anchetă la care răspund în pagina trei a 35 de directori și a diriginți de la liceele și școlile generale și profesionale din raioanele și orașele regiunii. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxx\\xxxx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv.xxxxxxxxxxxxxxxxxxx\xxxxxw.xxxv.xxxx' f Utilaj minier livrat anul acesta In cursul lunii ianuarie, constructorii de mașini și utilaj minier de la U.M.M.U.M. Baia Mare au livrat pentru exploatările miniere din țară , importante cantități de produse. Pe adresa E. M. Aghireș au fost expediate 2 clasoare spirale, I. M. Orșova i-au fost livrate 3 alimentatoare cu masă rotativă și 2 alimentatoare cu sanie. De asemenea, pe poarta uzinei au ieșit importante cantități de bile forjate pentru izolații cu destinația Oradea, Bălan, Orașul Dr. Petru Groza, circa 100 tone piese de schimb, utilaj de construcție pentru șantierul de la Rovinari și altele. O vizită plăcută Duminică dimineața, din fata Școlii generale de 8 ani nr. 1 din Baia Mare își luau startul 15 sănii trase de cai, in clinchete de zurgălăi și acorduri de cintec, pionierii . Însoțiți de comandanții pe detașament — au pornit Satu Nou de Jos, unde erau spre așteptau de colegii lor de aici și de parinții acestora. Au vizitat satul, cooperativa agricolă de producție, sectorul zootehnic, în special, apoi au prezentat un program artistic dedicat cooperatorilor de aici. S-au legat prietenii cu colegii din sat intr-o scrisoare adresată ziarului, pionierii de la școala băimăreană aduc și pe aceasta cale mulțumiri C.A.P. pentru plăcuta și conducerii instructiva duminică ce Ie-a fost oferită in această localitate. Din istoria artelor La Universitatea populară din Baia Mare, in cadrul cursului „Momente din istoria artelor", a fost ținută zilele trecute prima parte a expunerii „Opera în Italia". A vorbit prof. Mircea Oșianu. Expunerea a fost bogat ilustrată cu audiții muzicale pe disc și arii și duete din opere, interpretate de Maria Popa, Clara George Bondrea, Radu Săcăleanu, Sinulescu, Andrei Varga și Victor Ionescu de la Ansamblul de cintece dansuri al Sfatului popular regioinal. După cele 80 de spectacole cu comedia „Sfîntul Mitică Blajinii", prezentate la sediu și în deplasare, colectivul Teatrului de stat din Baia Mare întreprinde în perioada 1—10 februarie un turneu cu aceeași piesă în regiunile Cluj și Mureș-Autonomă Maghiară. Artiștii băimăreni vor fi oaspeții spectatorilor din Bistrița, Năsăud, Beclean, Gherla, Luduș, Tg. Mureș și din alte localități. In fotografie: Marius Popescu și Ion Uță într-o scenă din spectacol. DUPĂ DECENII MUNCĂ Ieri, după încheierea primului schimb, salariații întreprinderii poligrafice regionale nu s-au grăbit înspre casele lor. Patru dintre ei încercau sentimente nemaiîntîlnite pînă atunci. Intîrziau lingă mașinile și mesele de lucru, își luau parcă rămas bun de la fiecare unealtă, fiecare bucata de plumb, fiecare literă. Ei patru — Adalbert Jakab, Etela Grib, Ludovic Weinstock și Francisc Richter — încheiau ultimul lor schimb ca salariați ai întreprinderii. După decenii de muncă conștiincioasă, pătrunsă zi de zi de multă dragoste față de meserie și de respect față de colectivul din care făceau parte — patru muncitori tipografi au intrat în pensie. Incepînd de azi vor lua cu aceeași emoție în mînă ziarele de DE MOMENTE dimineață, vor privi cu aceiași ochi exigenți tipăriturile ieșite din întreprindere. Undeva, într-un colțișor al sufletului, are să încolțească poate sentimentul regretului că ei nu și-au mai adus modesta lor contribuție anonimă la făurirea acestora. Dar regretul va fi de o clipă doar, fiindcă vor descoperi printre rînduri priceperea acelora cărora le-au predat ei, în decursul anilor, ștafeta meseriei. Vor retrăi acele nopți de logodnă a ideii cu plumbul, acele momente cînd la ivirea zorilor, mergînd înspre casele lor întîlneau oameni care citeau ziarul de dimineață — rod și al muncii lor pricepute. Colectivul de muncă al întreprinderii i-a înconjurat ieri după încheierea schimbului. S-a înconjurat cu dragoste și respect față de anii munciți. Strîngerile calde de mîini, urările de bătrinețe liniștită, lungă și fericită, paharele ciocnite în sănătatea lor au împrumutat acelor clipe caracterul de neuitat al unei sărbători într-o familie numeroasă. GH. M.LD.VAN