Pentru Socialism, aprilie 1969 (Anul 19, nr. 4723-4748)

1969-04-08 / nr. 4729

2 îndemn la meditație Cu cîteva zile în urmă, în ho­lul cinematografului „Dacia" din Baia Mare publicul era îndemnat să-și odihnească privirea și să-și exalte cugetul în peisajul atît de divers al primei expoziții ju­dețene de artă plastică a elevilor din licee, școli profesionale și postliceale. Organizată în ca­drul concursului de artă plasti­că inițiat de Ministerul Invăță­­mîntului, Comitetul Central U.T.C. și Uniunea Artiștilor Plas­as­tici, expoziția cuprinde 96 de lu­crări de pictură, pictură pe sti­clă, acuarelă, grafică, sculptură, metaloplastie, aparținînd unor elevi de la liceele de muzică și artă plastică, nr. 1, nr. 3 și eco­nomic Baia Mare, pedagogic și de cultură generală Sighetul Marmației, Baia Sprie și Școala tehnică de construcții. Impresia dominantă este și una esențială, anume că majoritatea elevilor se află abia în faza de­butului, că fiecare își caută un mediu plastic original pentru transcrierea ideii artistice. Di­versitatea surselor de inspirație, ca și a tehnicilor de exprimare face un cald elogiu vieții con­temporane, frumosului uman și natural. Premiantul de anul tre­cut al fazei pe țară a acestui con­curs — graficianul Cristian Pop — explorează admirabil un fi­lon liric descoperit mai de mult în folclorul maramureșean. In „Dansul ielelor", ca și în „Omul apelor" confirmă și de astă dată o gîndire matură, susținută te­meinic de un talent robust, bine cultivat. Maria Plop reușește o sensibilă armonizare a nuanțelor în lucrările „Peisaj" și „Case", a­­mintind de tehnica lui Șirato, prin eliminarea aproape cu desăvîrși­­re a contururilor, în timp ce Eva Nagy evocă atmosfera încărcată de romantism a unei nopți cu lună plină, străjuită de Turnul lui Ștefan („Noapte băimăreană"). Ritmul și temperatura vieții cita­dine, cu construcții zvelte, cu o dinamică efervescentă sugerea­ză Voichiței Cerneșteanu tema unei interesante lucrări („Peisaj băimărean"), care se impune prin vigoarea pensulației, prin distri­buirea armonică a luminii spre a crea tensiunea specifică. Pre­ludiu la o inevitabilă erupție vegetativă de descătușare a a­notimpului, ambianța din pictu­ra „Copaci" a elevei Ioana Me­­teș trezește interesul privitoru­lui prin îngemănarea reușită a culorilor reci cu nervura proas­pătă a rămurișului gata de explo­zie. „Autoportretul" Mariei Bauer, una dintre lucrările în stil clasic, aduce o notă aparte de spirituali­zare adîncă a creației, de miga­lă rodnică asupra șevaletului. Compoziția „Grup de țărani" a lui Teodor Balaj surprinde prin echilibrul constant al unui sfat țărănesc redat expresiv în cu­lori calme, sugerînd înțelepciu­nea și chibzuință obștei în preaj­ma unei deliberări. Prima lucrare în piatră a ele­vului Gavril Abrihan se intitu- Expoziția de artă plastică a elevilor bează „Tors" și merge pe o linie dominantă de esențializare, ca și o altă sculptură din expoziție —„Femeie șezînd" semnată de Ștefan Erdei. Amîndoi elevii, dar mai ales cel din urmă, sculptura la cîteva trăsături reduc e­­sențiale, astfel încît privitorul mai mult bănuiește figura uma­nă, care abia se eliberează din strînsoarea pietrei, ceea ce im­primă lucrării un anumit ritm și mișcare. Elena Frandoș prezin­tă printre alte lucrări „Autopor­tret" și „Grup statuar" — un a­­devărat certificat de stăpînire a unei tehnici ce nu se află la în­­demîna oricui. Viziunea artisti­că a adolescentei nu se lasă do­minată de o interpretare naivă a temei, ci tinde spre maturizare. In cea de-a doua lucrare pome­nită se întrezărește poate o oare­care influență a lui Henry Moore, lucru explicabil chiar la unii ar­tiști consacrați. O diversitate sa­lutară se observă nu numai în întreaga expoziție, ci chiar și la același autor. O linie aproape severă și distinsă în „Figură de­corativă" și naivitatea cuceritoa­re în „Cap de copil", lucrări a­­parținînd lui Gavril Pavluc. A­bordînd o modalitate modern sti­lizată, Mihai Paszrian a creat un adevărat războinic în „Genera­lul" — expresie dusă pînă la li­mită­­ a sărăciei spirituale, a gîn­­dirii încorsetate de pasiuni revan­­­șarde — figură desprinsă din ga­leria cotropitorilor din cel de-al doilea război mondial. Pictura pe sticlă este reprezen­tată în expoziție de tînărul Ni­­colae Kilin. Intr-o compoziție așe­zată pe verticală, „Ploaia", au­torul a găsit un limbaj veridic și expresiv pentru atmosfera apă­sătoare, ca de plumb, care se transmite autentic și personaje­lor, în timp ce pentru „Infernul" elevul a adunat parcă resursele imaginației sale în culori voit violente, capabile să transmită o anumită stare de spirit întîlnită în basmele din universul copilă­riei. Foarte mulți dintre expozanți și-au ales ca modalitate plastică de exprimare acuarela. Se re­marcă prospețimea peisajelor semnate de Magdalena Tőtos, E­­caterina Varga, Lia Vancea, Ma­ria Ardeleanu, Sidonia Arcaș, Vasile Ciocan, Elena Cristea, Ro­­dica Pop, Olimpia Bujor, Mariana Kozuc. Deși majoritatea lucrărilor de acest gen se intitulează „Pei­saj", fiecare transmite în chip deosebit un sentiment de opti­mism, de admirație sublimă pen­tru frumusețile naturii maramu­reșene înnobilate și umanizate de fiorul patriotic al tineretului. Elevul Francisc Scheip expune cu acest prilej cîteva lucrări de metaloplastie, printre care „Pas­torală", „înălțime", „Muzică" „Vîrsta". Cu toate că în Mara­șa­mureș și alți artiști plastici au supus metalul unor viziuni ar­tistice originale, tînărul Scheip a reușit în bună măsură să se ex­prime pe sine, cu personalitatea și talentul său, dînd plăcii de cupru frumoase intenții artis­tice. Lucrările lui completează fe­ricit o expoziție plină de vigoare și tinerețe, care aduce un mare serviciu stimulării activității de creație a elevilor, dezvoltării ap­titudinilor lor artistice, pentru formarea sentimentului estetic și educarea patriotică. VA­SILE GRUMAZ GHEORGHE SUSA ASPECT DIN EXOPOZIȚIE. FOtO: A. NEGRU PENTRU SOCIALISM Aveai nevoie de o damigeană, de țuică? Ioan două Bud a lui Zachel din Su­­ciu de Sus nr. 734 te servea prompt. Cu o singură condi­ție: să-i fii recoman­dat de unul din prie­tenii săi. Cînd lua banii pentru țuică îi cerceta cu luare a­­minte pe ambele fe­te, îi freca de vîrful bărbiei, și abia apoi îi băga în chimir. Negustorul umplea apoi două păhărele cu țuică, îți punea și tie unul în mînă și îți ura voie bună și sănătate. După ce da pe gît licoarea din păhărel manifes­ta semne de nervo­zitate. „Eu mă duc puțin prin livadă, să nu-mi roadă pîrdal­­nicii de iepuri al­­toii", se scuza ne­gustorul și intra în­­tr-o cămăruță ame­najată în curtea ca­sei, într-un loc mai ferit de ochii lumii. Aici funcționa caza­nul său de fiert țui­că din porumb, aici era „livada" lui. A­­i ici l-au prins în­­ flagrant delict or­ganele de cercetare penală. Și, firește, nu s-au să-i confiște mulțumit numai cazanul, ci l-au trimis și în judeca­tă... Neplăcută surpriză In ziua aceea (vineri 4 aprilie a.c.) locatarul Gheorghe Costan din Baia Mare, str. Victoriei, 1064, era la serviciu. Așa, cam pe la ora 10, un vecin l-a chemat telefonic și l-a informat că în locuința sa a izbucnit un incendiu. Peste ci­­teva minute Gheorghe Gos­tan era la fața locului. Vecinii spărseseră ușa și stinseseră focul. Printre obiectele arse se a­­flă un televizor „Dacia" și altele. Incendiul s-a produs din vina unor echipe de construc­tori de la Grupul de șantie­re nr. 1 al T.G.L., care în timp ce lucrau la sudarea unor conducte ce treceau de la etajul I spre fundație prin apartam­entul nr. 4 nu au luat măsuri de protecție împotriva picăturilor de metal topit provenite de la aparatul de sudură. Fireș­te, cei care n-au deschis bine o­­chii în timpul lucrului vor deschide acum punga. Ipoteze Despre șoferii de pe autobuzele între­prinderii comunale din Baia Mare, care pornesc din stații fă­ră să se uite în o­­glinda retrovizoare, s-a mai scris în zia­rul nostru. Fenome­nul însă persistă. Sîmbătă 5 aprilie a.c., în jurul orei 9, am fost martori oculari cînd autobuzul cu nr. 31 MM 155 a oprit în stația din fața în­treprinderii poligrafi­ce unde așteptau trei călători. După ce s-au urcat doi, mașina demarat și a pornit a cu o viteză la drum de parcă s-ar fi aflat în vreun concurs auto­mobilistic. Al treilea călător, o bătrînică cu un coș într-o mî­nă, care apucase doar să pună un picior pe scara de urcare a mașinii, a căzut în genunchi pe bordura trotuarului și a rămas în stație. Să nu fi avut ma­șina respectivă Oglin­dă retrovizoare? s-o fi uitat oare Nu șo­ferul la ea? Sau taxa­toarea o fi fost prea distrată? Promisiuni în... lanț Inițial, brutăria cooperativei de consum din Ulmeni trebuia termina­tă la finele anului trecut. Construc­­torul, întreprinderea de construcții și proiectări Baia Mare, nu a res­pectat acest termen. A promis însă solemn beneficiarului (U.J.G.G. Ma­ramureș) că în trimestrul I a.c. bru­tăria va intra în funcțiune. Benefi­ciarul a crezut pe cuvînt. Dovadă? Pe trimestrul II a.c. brutăria din Ul­meni este planificată să producă zil­nic 4,5 tone pîine. Ce spune acum beneficiarul? Tună și fulgeră la adresa constructorului! Ce spune constructorul? „Da, la brutăria respectivă termenul de dare în folosință a fost depășit. Ne facem autocritica. Pe parcursul lucrării s-au ivit unele greutăți. Este vorba de o linie aeriană de joasă tensiune. To­varășii de la I.E.M. ne-au promis că o execută în luna ianuarie. Au amî­­nat apoi termenul pentru luna aprilie. Fără curent electric nu putem face probele tehnologice ale utilajelor". Promisiuni și iar promisiuni. Cu ele însă, după cum se vede, nu se poate coace... pîine. Rubrică realizată sub îngrijirea lui I. BARDAU (Urmare din pag. 1), rații din metal la clădiri, ca: bur­lane de scurgere, acoperișuri, di­verse piese din metal și lemn pentru căruțe etc. Tot aici, în vii­torul apropiat, se vor executa re­parații la autoturisme. Preocupările noastre vizează și sectorul alimentar. Din fondurile de investiții alocate pe anul 1969 vom realiza Complexul de gheață, sifon și răcoritoare din Baia Ma­re, care va asigura o producție de 30 tone gheață pe zi și 1.600 sticle pe oră de băuturi răcoritoa­re. — Am vrea să aflăm ce mă­suri s-au întreprins pentru diver­sificarea producției, dacă atenția dv. a fost îndreptată și spre alte localități rurale care ar putea de­veni centre ale unor unități de industrie locală? — Diversificarea producției este o problemă care ne preocupă per­manent și prin care dorim să răs­pundem cerințelor populației cu produse cît mai variate. Tocmai de aceea în anul 1969 numărul sortimentelor produse în cadrul industriei locale va spori cu 75 față de anul trecut. Atelierul nos­tru a proiectat diverse tipuri de mobilă pentru apartamente cu confort diferențiat. Aceste tipuri de mobilă sunt în curs de confec­ționare la „Băimăreana" și „Ma­ramureșeană". Pentru a cunoaște preferințele cetățenilor se va or­ganiza o expoziție cu aceste pro­duse. Ne gîndim să înființăm noi sec­ții in diverse localități rurale, un­de există condiții pentru dezvolta­rea industriei locale. Amploarea pe care au luat-o construcțiile de case în satele noastre cere asigu­rarea unui volum sporit de ma­teriale de construcție. Noile sec­ții ar putea contribui la onorarea cererilor de acest fel venite din partea țărănimii. Momentan se fac studii de laborator pentru ar­gila din zona Crăciunești în ve­derea amplasării unei fabrici de cărămizi cu o capacitate de 10.000.000 bucăți cărămizi pe an. Este în curs de elaborare do­cumentația tehnică pentru înfiin­țarea unei secții de prelucrat marmură la Șomcuta Mare, care va produce diverse sortimente ca: plăci lustruite de marmură, diver­se sorturi de mozaic și altele. In comuna Mireșu Mare se preconi­zează dezvoltarea unei secții de prefabricate din beton ca: dale trotuare, elemente pentru garduri, tuburi etc. O secție de prefabri­cate urmează să se înființeze în comuna Leordina pentru a apro­viziona cu produse zona Sighet — Vișeu. — Cum este asigurată colabo­rarea industriei locale din județul nostru cu întreprinderile industri­ale republicane și cu cooperația meșteșugărească? — Unitățile industriei locale din Maramureș produc la cerere o serie de piese pentru întreprin­derile industriale republican­e;. „Băimăreana" produce șaibe din deșeuri de tablă pentru Uzina „Steagul roșu" Brașov. Uzina ,,U­­nio" din Satu Mare a solicitat lanț Gali în scopul fabricării unor utilaje pentru întreprinderile mi­niere, cerere care este satisfăcută tot de „Băimăreana", întreprinde­rea „Maramureșeană" produce și livrează șamota necesară mașini­lor de gătit pentru întreprinderea „1 Septembrie" din Satu Mare. Se poate preciza că producția piese­lor cerute de întreprinderile re­publicane nu capătă o amploare atât de mare nicit să dăuneze producției bunurilor de larg con­sum. Intre cooperația meșteșugăreas­că și industria locală există anu­mite puncte de contact întrucit amîndouă urmăresc servirea popu­lației. Scopul colaborării noastre nu este desigur crearea unor ac­tivități paralele. Cooperația meș­teșugărească își poate îmbogăți activitatea înființînd noi unități de deservire a populației care lipsesc atît la orașe cît și în comunele din județ: curățătorii, centre de reparare a diverselor articole de uz casnic etc. Avînd în vedere că industria locală și cooperația meșteșugărească se pot completa fericit în activitatea lor, pusă în slujba cetățenilor, noi vom orien­ta discuțiile și măsurile noastre în direcția stabilirii unei rodnice colaborări, animați de dorința de a ne aduce contribuția la crearea unor condiții de viată cît mai ci­vilizate în județul nostru. Miercuri 9 aprilie 1969 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.45 Gimnastică 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pen­tru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori; creația compozitorilor­­. 11.05 Dan Măli­­neanu și Radu Șerban. 11.30 Ma­drigale interpretate de sextetul Luca Marenzio. 11.45 Sfatul me­dicului. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Mu­zică ușoară. 14.10 Inșir­te mărgă­rite. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Recital Amalia Rodriguez. 15.15 Studioul de poezie. 15.35 Piese corale de Paul Constantinescu. 16.00 Radiojurnal. 16.10 Melodii de ieri și de azi. 16.30 Antena ti­neretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Paletă multicoloră, muzică ușoară. 17.15 Miniaturi instru­mentale. 17.30 Arcușuri vesele — muzică ușoară. 17.45 Radio simpo­­zion. 18.05 Muzică populară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Muzică populară din R. P. Ungară. 19.45 Muzică ușoară. 20.05 Teatru radiofonic serial: „La răs­cruce de vînturi" de Emiliy Bron­te. Seria a IlI-a. „Reîntoarcerea". 20.30 Simfonia nr. 2 în Mi be­mol major de Gounod. 21.05 Știin­ță, tehnică, fantezie. 21.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 21.40 Pa­gini din opera „Ileana" de Emil Montia. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Doine și jocuri populare. 22.40 Moment poetic. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Variațiuni simfonice pe o temă proprie de . Ionel Perlea. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16.00 Prelucrări corale. 16.15 Consultație juridică. 16.25 Cin­­tă Puica Igiroșanu, Cristiana Pongratz, Dan Gherasim și Călin Marian. 17.00 Radiojurnal. 17.10 Muzică populară. 17.30 Arte fru­moase. 17.45 „Texturi" de Mihai Moldovan, „Cronică" de Corneliu Cezar. 18.05 Pagini antologice din creația scriitorilor noștri. Anton Pann. 18.25 Melodii cu și... fără cuvinte. 19.05 Luminile rampe, 19.30 Curs de limba germană. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Pagini din o­­pere. 21.30 Muzică ușoară. 22.00 Simfonia de Zoltán Aladar. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Șirag de melodii. 23.07 Pagini din opera „Povestirile lui Hoffmann" de O­­ffenbach. 23.45 Cîntă formația I. Corin. 24.00—1.00 Lucrări de Carl Nielsen. Marți 8 aprilie 1969 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru elevi: Consultații la matematică (clasa a XlI-a). Tema: Inspirație sau aplicare sistematică? 18.05 Limba engleză — secția a 53-a. 18.30 Micii meșteri mari — emisiu­ne pentru pionieri și școlari. 19.00 Telejurnalul de seară. Buleti­nul meteorologic. 19.30 Bucureștiul se întîlnește cu primăvara. 19.50 Film muzical. 20.00 Seară de teatru: „Platonov", adaptare după A. P. Cehov. Interpretează un colectiv al Teatrului Național din Craiova. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emi­siunii. Marț! 8 aprilie 1969 I. F. Vișeul de Sus livrează imediat din stocuri disponibile unităților interesate: — piese de schimb pentru locomotive Diesel 190 C.P.S — piese de schimb pentru funiculare „Mineciu"; •— piese de schimb pentru motoare stabile L. 18 și T.N. 25 C.P.; — piese de schimb auto Moskvici 407, I.M.S. 59, S.R. 131 și 211; — punți spate UTOS 26—27, 650—651; —• uniforme complete pentru pază civilă. Lista pe specificații se află la serviciul aprovi­­zionare. Informații la telefon 160. Cooperativa meșteșugărească „VIITORUL" Șomcuta Mare angajează imediat STRUNGAR ÎN FIER Cei interesați se pot adresa la sediul cooperativei din str. N. Bălcescu nr. 2. Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală aduce la cunoștința populației din municipiul Baia Mare că in luna august a.o. se va da în folosință un bloc cu 40 apartamen­te in cartierul Săsar. Aceste apartamente au gradul de confort I și se compun din: 2 camere cu 30—32 m.p suprafață locuibilă, bucătărie, cămară, baie normală și WC, precum și loggie. Prețul Informativ al acestor apartamente cu 2 camere este: parter 66.000 lei, etajul I 73.000 lei, etajul II 71.000 lei, etajul III 60.000 lei, etajul IV 64.000 lei. Avansul minim este de 20 la sută pentru solicitanții cu un salariu pînă la 1.500 lei lunar, 25 la sută pentru cei cu un salariu pînă la 2.000 lei lunar și de 30 la sută pentru cei cu un salariu lunar mai mare de 2.001 lei. Cererile se vor depune la oficiul de locuințe din str. 17 Oc­tombrie nr. 62, zilnic între orele 10—13, tbi joi și vineri între orele 17—20, pînă cel mai tîrziu la 10 aprilie a.c. Informații suplimentare se promesc la sediul oficiului. 9 IeRkg viu 8 »I n K 7 ii n n Valorificînd mieii și perei­ prin centrele de contractări și achiziții ale „Industriei căraii“ Maramureș, obțineți prețuri avan­tajoase : MIEI: — 11 martie — 10 aprilie — 11 aprilie — 20 mai — 21 mai — 31 mai — 1 iunie — 30 iunie PORCI: — Grupa 90 — H5 kg, de carne 9 lei'Tcg viu — „ 115 — 13Ó ........... 9,50 lei/kg viu — peste 130 kg, de grăsime 11,00 IeRkg viu In perioada 1 martie — 30 iunie se acordă un spor supli­mentar de 1 leu/kg viu, la greutatea de predare. Producătorii care încheie contracte beneficiază de avansuri în bani pînă la 40 la sută. Cei care contractează porci pot fi riral și porumb la preț oficial. Informații la achizitorii comunali._______________ Marți 8 aprilie 1969 BAIA MARE — Dacia: (film franco-italian color); Pașa Mi­nerul: Drumuri (film bulgar). 1 Mai: Există un asemenea flă­cău (film sovietic); BAIA SPRIE: Dragoste neîmplinită (film po­lonez); SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Intîlnire în munți (film sovietic, color, cine­mascop); Studio: Republica Skid (film sovietic); VIȘEUL DE SUS: Rio Bravo, seriile I și II (film amercian color); BORȘA: Fata în doliu (film spaniol color); CAVNNO — Mineral: Haine a­­proape noi (film polonez cine­mascop); Gutinul: Fiul compa­niei de partizani (film coreean); TG. LĂPUȘ: Hombre (film a­­merican color, cinemascop); SE­M­I: Aventurile lui Tom Sawyer și Moartea lui Joe Indianul (film româno-franco-englez co­lor); ȘOMCUTA MARE: Judo­ka, agent secret (film franco­­italian color); CAMPULUNG LA TISA: America, America, serii­le I și II (film american). BĂ­­IAȚ: Viva, Maria (film franco­­italian color, cinemascop). HU.ivB 1 ■ « l.»»1 Întreprinderea 10 instalații montaj Brașov, șantierul 1016 Baia Mare bd. București nr. 74 (Spital nou), angajează de urgență tehnicieni­i normatori Cererii« se depun la sediul șantierului. Informații la tele­fon 2713»

Next