Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)

1969-11-19 / nr. 4922

PROIIBfARI DIR PORTJE TARIM, VRITI VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesi­uni a celei de-a șasea legislaturi. În sală se aflau deputații Ma­rii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organi­zații obștești, activiști de par­tid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați la Bu­curești, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîm­­pinat cu puternice și îndelungi a­­plauze sosirea în sala de ședin­țe a tovarășilor: Nicolae Ceaușes­­cu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Hie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cor­nel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind or­ganizarea și funcționarea Mili­ției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și administra­ția de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea Proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean, și Ioan Ben­­ko, prim-vicepreședinte al Con­siliului popular județean Mu­reș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională adoptat prin vot secret, cu bile, a Legea privind organizarea și funcționarea Miliției. La următorul punct de pe or­dinea de zi, deputatul Florea Du­­mitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestio­narilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organiza­țiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico-financiare, a prezen­tat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice In legătură cu Proiectul de le­ge supus dezbaterii au luat cu­vîntul deputații Iosif Uglar, prim­­secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R , președintele Consiliului popular județean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cis­­nădie, și Paraschiv Benescu, pre­ședintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continua­re, prin vot secret, cu bile, Ma­rea Adunare Națională a adoptat Legea privind angajarea gestio­narilor,­ constituirea de­­ garanții și răspunderea în legătură cui gestionarea bunurilor organiza­țiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al or­dinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege pri­vind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreședinte al Comisiei juri­dice, raportul acestei comisii la Proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputații Emilian Nucescu, președintele Tribunalului Suprem al Republi­cii Socialiste România, și Gheor­ghe Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Ma­ramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională adoptat prin vot secret, cu bile, a Legea privind executarea pedep­selor. In ședința de marți dimineața, deputații au adoptat, de aseme­­menea, modificări în componen­ța unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Du­­mitrescu, care îndeplinește func­ția de ministru al finanțelor, de­putatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico­­financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndepli­nește funcția de ministru al a­­griculturii și silviculturii, Marea Adunare Națională a ales pe de­putatul Dumitru Coliu ca mem­bru al Comisiei pentru agricul­tură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adu­nări Naționale, a anunțat că în conformitate cu principiul se­siunilor deschise, lucrările actua­le, sesiuni vor continua în­ co­misii permanente care vor exa­mina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a se­siunii. Reluarea lucrărilor în șe­dințe plenare va fi anunțată din timp. După încheierea ședinței ple­nare, comisiile permanente: eco­­nomico-financiară; pentru agri­cultură și silvicultură; pentru învățămînt, știință și cultură; pentru sănătate, muncă și preve­deri sociale; juridică s-au întru­nit în ședințe de lucru. (Agerpres) ÎN INTERIORUL ZIARULUI PUBLICĂM ■ Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răs­punderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste B Legea privind executarea pedepselor ■ Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea mili­ției Cuvîntul deputatului Gheorghe Pop Cresc cantitățile de produse li­vrate statului Pretutindeni, în centrul activi­tății organizațiilor de partid de la sate continuă să fie suplimenta­rea livrărilor către stat, pentru creșterea fondului central de pro­duse agroalimentare. Această muncă, susținută de consiliul popular, cooperația de consum, organizația de tineret,­ comisia de femei, își dovedește din plin efi­ciența în multe localități. Munca politico-organizatorică desfășurată de pildă în comuna Săliștea se materializează prin 27 tone car­tofi, 217 kg ceapă și alte pro­duse vîndute în plus statului și achiziționate de cooperativa de consum din localitate. O fructuoa­să activitate s-a depus în orașul Tg. Lăpuș, unde livrările către stat s-au suplimentat pînă în pre­zent cu 16,4 tone cartofi, 848 kg ceapă, 2.300 kg carne de păsări. Exemple de acest gen, care con­firmă încă o dată o înaltă conștiință cetățenească, ar fi încă multe. Țăranii cooperatori și cei cu gospodărie individuală își ma­nifestă și sub această formă re­cunoștința profundă pentru ajuto­rul multilateral ce-l primesc din partea statului. Drept urmare, in ultima vreme fondul central de produse agricole s-a îmbogățit pe plan județean cu încă 228 tone cartofi, 7,7 tone ceapă, 9,5 tone rădăcinoase, 5 tone fasole, 26 tone păsări, 17,7 tone porumb boabe și altele, intrate în depo­zitele statului. Acțiunea continuă cu amploare crescîndă în multe comune și sa­te. Sunt însă cîteva localități unde întîrzie să fie puse în mișcare toate forțele. Bunăoară, în comu­nele Rona de Sus, Săpînța, Petro­va, Șomcuta Mare se depune slabă muncă, ceea ce se remar­­­că în rezultatele modeste de aci. Există încă și în aceste locali­tăți rezerve suficiente cu care harnica noastră țărănime își poate aduce contribuția la o mai bună aprovizionare a populației, rezer­ve care pot fi mai operativ valo­rificate. Fermecătorul peisaj al Cav­­nicului — oraș al mineri­lor — se completează an de an cu noi construcții de locuințe și obiective social­­culturale. Fotoreporterul nostru Andrei Șuth a imor­talizat pe peliculă o parte a noului Cavnic. Strada reprezintă ambianța firească a orășeanului; cu ea se-ntovărășește la drum dimi­neața, la prînz și seara. Ii cu­noaște rămurișul surorilor ei mai mici, ulicioarele, mai mari, bulevardele. Ii cunoaște fieca­re magazin, fiecare stație de autobuz și semafor circulator. Știe unde este circulația mai densă, unde mai puțină, unde poți cumpăra cutare și unde-l poți întilni pe cutare. Știe to­tul despre ea, mai abitir ca ori­ce ghid de meserie, și totuși nu se mai satură să-și poarte pașii de-a lungul ei. Dimineața, la prînz și seara... Duceți-l pe­ un orășean la sat mai mult timp și el va simți nostalgia betonului citadin, a strinelor luminate, a freamă­­ului mulțimii, așa cum un an î­ntreg simte nevoia unei eva­dări în natură și-o caută... A încercat să îmblinzească du­ritatea asfaltului și a betonu­lui cu pomi și flori, să-și creeze spații pentru destindere și res­pirație. Dar plinătatea i-o con­feră tot poezia citadină a mo­dernului, noului, masivului o­­raș care se profilează temeinic pe meridianele socialismului. Străzile noastre devin tot mai plăcute, nu simțiți ? Cu fiecare construcție nouă suntem mai bogați, mai deplini. Străzile noastre devin tot mai frumoa­se, mai curate. Estetica lor, eti­ca destinderilor noastre. Undeva deasupra noului Pa­lat administrativ lucește o ste­luță roșie, sus, în vîrful brațu­lui unei macarale... Cine vrut să simbolizeze oare esen­a­ța frumuseții acestui oraș ? Ce operă de artă ar fi mai explici­tă, ca acest simplu gest de pro­tecție a unui aparat ? Noaptea tirziu, întunericul acoperă to­tul și numai raza roșie a ste­luței mai răzbate... Simplă și constructivă ! Alte stele, de neon și mercur, veghează pași intîrziați sau, poate, matinali, unind freamă­tul zilelor. Dimineața, steluța va apune și macaraua va înăl­ța spre soare blocuri de oțel, beton și frumos. Curind, poate, steluța și surorile ei îmi vor zimbi din alte colțuri de oraș, iar pașii vor cuprinde străzi cu nume noi, cu case noi, cu ros­turi noi... Cine mai poate spune că străzile nu au poezie ? Cînd omul care construiește o face întotdeauna și după legea fru­mosului ? V. MARGINEANU Anul XIX nr. 4922 . * Miercuri 19 noiembrie 1969 * 4 pagini — 30 bani I fn scopul îmbogățirii tematicii și a lărgirii ariei de cuprindere a­­ suplimentului 1 I !------------------------------------ rugăm cititorii și colaboratorii noștri să­­­­ ne trimită pină la data de 1 decembrie­­ ! i j a.c. sugestiile, propunerile și materialele­­ | lor pe următoarea adresă: Redacția ziarului­­,­Pentru ideialism” ,­ Baia Mare, B-dul București nr. 25, cu­­ mențiunea ț ,/Pentru suplimentul­­ fliar­amure­i“,­­ .................. I SECVENȚE maramureșene . Pentru producția anului viitor In vederea asigurării condițiilor îndeplinirii sarcinilor de producție ale anului 1970, în întreprinderile de industrie locală, din județ se fac intense pregătiri. La „Băimăreana“, unde de curînd au intrat în ex­ploatare două noi hale de fabrica­ție, constructorii lucrează în pre­zent la înălțarea a încă două ase­menea hale care vor lărgi în 1970 spațiul de producție al întreprinde­rii cu aproape 1.000 m.p. Pe linia aceleiași preocupări, întreprinderea „Iza44 Vișeul de Sus montează la exploatarea de marmoră Fîntîna 4 mori cu ciocane care vor asigura creșterea producției de mozaic a sectorului cu circa 24 tone pe oră. Alte două mori cu ciocane, avînd fiecare o capacitate de cite 3 tone pe oră, urmează să intre în exploa­tare și la întreprinderea de mate­riale de construcții Ulmeni. Mai aproape de cumpărători In municipiul Sighetul Marmației, pe strada Dragoș Vodă, colț cu strada Traian, și-a început activita­tea o nouă unitate pentru desfa­cerea legumelor și zarzavaturilor — magazinul nr. 4 al C.F.I., din localitate. Dotată cu mobilier mo­dern, noua unitate a fost înființată pentru a apropia și sursa de des­facere a produselor de populația din această parte a municipiului. Mențiuni Recent s-a încheiat primul con­curs al revistelor școlare din li­ceele de cultură generală și de specialitate, organizat de Ministe­rul Invățămintului și Comitetul Central al Uniunii Tineretului Co­munist. Revistele unităților școlare maramureșene „Freamăt“ (Liceul nr. 3 Baia Mare) și „Rapsodie chioreană“ (Liceul din Șomcuta Ma­re) au fost distinse cu mențiuni. Grup social La secția de industrializarea lem­nului Tăuții de Sus, constructorii au încheiat lucrările unui grup so­cial, obiectiv prevăzut în contrac­tul colectiv. Grupul social cuprinde un dispensar medical, 16 garsonie­re, o sală pentru festivități, o bu­cătărie etc. Ciment spumogen Specialiștii poligonului pentru e­­lemente prefabricate din beton Ba­ia Mare au realizat un sortiment de ciment spumogen, bun Înlocui­tor al betonului celular, utilizat ca material izolant pe șantierele de construcții. In vederea extinderii acestui înlocuitor pe șantierele băi­­mărene, anul viitor va fi dată aici In funcțiune o linie de fabricație ce se realizează după proiecte elabo­rate de specialiști ai Trustului ju­dețean de construcții Baia Mare. Onorarea obligațiilor contractuale U.E.I.S. Baia Mare se află printre principalele Întreprinderi care coo­perează cu Uzinele de vagoane Turnu Severin la fabricarea va­goanelor marfare românești. Satis­­făcind obligațiile ce-i reveneau în baza planului de cooperare, U.E.S.S. Baia Mare a produs și livrat în acest an garnituri complete de ma­terial lemnos pentru 1.600 vagoane, urmind ca pină la sfirșitul anului să expedieze incă 400 asemenea garnituri. Rubrică realizată de C. JOSAN Piața Gheorghe Gheorghiu- Dej din Baia Mare. In foto­grafie: impunătoarea clădi­re a hotelului București. Foto: I. DEAC

Next