Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)
1970-03-01 / nr. 5007
y y y ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LEGUMELE NU VOR RODI LA UMBRA PROMISIUNILOR Pregătirile pentru producția de legume din acest an au început de mult în unitățile agricole de pe lunca Someșului și a Lăpușului. Apropierea primăverii ne-a determinat să organizăm un raidanchetă în cîteva cooperative agricole specializate, căutînd răspuns la întrebarea: în ce stadii se găsesc lucrările, dacă acestea au atins nivelul corespunzător etapei în care ne aflăm? La ancheta noastră a participat și inginerul Leon Broască, de la Direcția agricolă Județeană. După o predocumentare la organele agricole județene și la I.L.F. ne-am convins că în aprovizionarea cu semințe nu sînt dificultăți prea mari. Majoritatea unităților au ridicat din timp cantitățile și sortimentele solicitate. Cu o mică excepție , nu s-a putut asigura în întregime arpagicul și sămînța de pătrunjel, acestea nefiind onorate de Agrosem, din cauza deficitului existent pe plan central. Se caută modalități pentru înlocuirea arpagicului cu sămînța de ceapă (de apă). Atit despre problema semințelor. Legumicultorii din Ardusat ca și alții s-au convins că soarta legumelor în general și a celor timpurii, în mod special, se hotărăște o dată cu însămînțarea lor în epoca și în condiții optime. Această convingere a îndemnat conducerea fermei pomi-legumicole să pornească la acțiune încă în toiul iernii. La 16 februarie, 84 m.p. răsadnițe au fost înfrămîntati cu varză timpurie și gultoare. In citeva zile va fi terminat însamîntatul ardeilor grași, al vinetelor și al celorlalte culturi. Asemenea preocupări există și la Mireșu Mare, unde varza timpurie s-a insămințat în răsadnițe dinainte pregătite pe întreaga suprafață de 90 m.p. In același timp însă cind la Ardusat varza timpurie a început să răsară, la C.A.P. Săsar semințele acestei culturi erau încă în magazie, iar paturile „calde” au fost .. .reci. Cauza, după cum am aflat, rezidă din niște simple erori tehnice. Platformele de îngrășăminte pentru preîncălzire seamănă mai degrabă aici cu niște șire lungi și înguste, prin care vîntul și curenții de aer rece circulă în voie. După stadiul în care s-au găsit pregătirile la Săsar se pare că consiliul de conducere nu a tras suficiente învățăminte din lipsurile grave și consecințele anilor trecuți. Ceva mai bine, dar... nu ideal, stăteau cu pregătirile și cooperatorii din Lăpușel. După spusele brigadierului Mihai Mociran, 60 m.p. răsadnițe sunt gata pentru a primi sămînța. Le-am văzut și noi. Sunt intr-adevăr gata. Numai că în loc de rogojini erau acoperite cu un strat destul de gros de zăpadă. — Nu se găsește sfoară potrivită pentru împletitul rogojinilor, se scuză președintele Vasile Stan. Făcînd abstracție de faptul că asemenea materiale puteau fi de mult procurate, nu credem că răsadurile se vor „încălzi" cu astfel de „scuze". Din cele relatate și din multe alte fapte constatate reiese clar că pregătirile în legumicultura sînt întîrziate în multe unități și N. SZÖBÉL (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA ASTRONAUȚILOR AMERICANI LA BUCUREȘTI Astronauti americani Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean, membrii echipajului navei spațiale „Apollo- 12”, împreună cu soțiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeții Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauții în turneul pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa a aterizat la ora 13.15 pe Aeroportul Internațional Otopeni, sărbătorește pavoazal cu drapelele de stat ale României și Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroși cetățeni veniți să-i salute cu tradiționala, ospitalitate românească pe temerari, astronauți care au străbătut itinerariul Pămînt-Lună-Pămînt pe nava spațială „Apollo 12”. In întîmpinarea oaspeților au venit prof. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea (Continuare în pag. a 4-a) PROLETAR) DW TOAWB TARLB, MBIȚI-VAI Anul X\ nr. 5006 Duminică 1 martie 1070 4 pagini — 30 bani T> C“» r—imm rrs crs eramoc=.R * s=r* DE MĂRȚIȘOR După obiceiul pămîntului, ți-am pregătit azi, mama, un dar. Tipul, abia auzit, am să mă apropii de tine și, rugindu-te să închizi doar pentru ochii, ți-l voi prinde clipă pe piept și ți voi săruta miinile. Și am să-ți spun i gîndurile mele curate, dorința mea ca multe, încă multe primăveri să împreună poarta deschideri primăverii. Soție iubitoare, darul meu din ziua asta ție un semn al respectului, al fii, al încrederii că prețuldupă orice iarnă se naște-o primăvară, care plămădește-n creangă muguri și anunță bogăția toamnelor ce vin iar ție, surioară, ce să-ți spun acum, cînd iți caut pe rever un loc și pentru mărțișorul meu? Să iubești primăvara, să-ți clădești viața pe bucuriile ei. . . .Primul semn al primăverii, al anotimpului reînnoirilor, e arborat in această dimineață pe reverele celor dragi. E ziua mărțișoarelor, ziua prieteniilor, iubirii, prețuirii și respectului — simboluri ale încrederii în viață, ale optimismului. Optimismului ce-și are obirșia în nețărmurita dragoste față de lumină, față de soare, a unui popor drept, bun, generos și iubitor. GH. MOLDOVAN SUPLIMENTUL „MARAMUREȘ în scopul îmbogățirii tematicii și lărgirii ariei de cuprindere a următorului număr al suplimentului „MARAMUREȘ“, rugăm cititorii și colaboratorii noștri să ne trimită pînă la data de 20 martie a.c. sugestiile, propunerile și materialele lor pe următoarea adresă: Redacția ziarului „Pentru socialism“ Baia Mare, b-dul București nr. 25, cu mențiunea „Pentru suplimentul Maramureș“. Seara s-a așternut liniștită și numai bătăile ritmice ale „inimilor de otel" argumentau că ritmul producției, aici la Baia Borșa, se desfășoară normal. In mina Toroioaga cei din schibul II terminaseră încă un ciclu de producție și tocmai începuseră pregătirea fronturilor pentru pușcare. O „mină" nevăzută a acționat instantaneu, făcînd să se schimbe brusc firul normal al lucrurilor. La ora 21 în ambele mine curentul electric, s-a întrerupt brusc, iar o dată cu aceasta ventilatoarele, mașinile, de extracție, compresoarele și perforatoarele au amuțit. La acea oră, locuitorii centrului minier au trăit cîteva secunde de spaimă și incertitudine dezlănțuite de ecoul exploziei surde și de vuietul ce cobora din înălțimi pe firul Văii Secu. Cîteva secunde mai tirziu, telefoanele anunțau alarma generală, iar după cîteva minute s-a dat comanda decuplării de la rețea a celor două linii electrice de înaltă tensiune ce alimentau mina Toroioaga și Gura Băii, deoarece ambele fuseseră avariate. O echipă de electricieni a pornit in noapte să vadă ce se întîmplase. Răspunsul a venit prompt: pe valea pîrîului Secu o avalanșă pornită de pe versantul sting al muntelui a antrenat copaci, blocuri uriașe de piatră și cca. 60.000 m.c. zăpadă, distrugând stâlpii și rupînd cele două linii de înaltă tensiune. In cursul nopții conducerea Exploatării a hotărit planul de remediere a deranjamentului produs de calamitate, incredințînd misiunea ing. Anton Vodnar, energeticianul șef, și oamenilor săi... .. .Era încă întuneric cînd oamenii maistrului electrician Emeric Melega de la mina Toroioaga, împreună cu Vasile Șandru, Dumitru Timiș (bandas), la care li s-a adăugat echipa de electricieni de la atelierul mecanici compusă din Tiberiu Pete (șef de echipă), Sabin Grand, Vasile Cosma, Eugen Sarcadi și alții au pornit la acțiune. Intervențiile lor au au fost prompte. Văzînd că linia ce ducea la mina Gura Băii era distrusă pe cca. 250 m, avînd stîlpii rupți, s-a acționat la cealaltă linie, mai puțin deteriorata. O parte din oameni au ridicat și replantat stîlpii răsturnați. Alții au acționat la strîngerea cablurilor distruse, la înlocuirea și remedierea lor. In acest timp, conform planului de bătaie, mai jos cu 2 km, cîțiva oameni, sub îndrumarea specialiștilor, au efectuat legătura peste vale între cele două linii, în acest fel energia necesara putînd fi condusă spre ambele mine pe linia urgent refăcută. .. .La Toroioaga și Gura Băii, perforatoarele și-au reluat din nou concertul, după o tăcere scurtă; în numai șase ore electricienii au reușit să refacă una din linii, prin care ambele mine au fost readuse la normal. Către acești oameni, curajoși și hotărîți, gîndurile noastre se îndreaptă cu respect și venerație. T. TOHATANI A VALANȘA EXPUNERE In prezenta activiștilor comitetelor județean și municipal de partid Baia Mare, a lectorilor și propagandiștilor, a profesorilor de științe sociale și istorie și a altor categorii de participanți,tovarășul conf. dr. Marin Voiculescu, lector al C.C. al P.C.R., a prezentat la Baia Mare expunerea „Curente și orientări social-politice cu privire la dezvoltarea societății contemporane". Aceeași expunere a fost prezentată joi, 26 februarie la Sighetul Marmației. CLUB La Băiuț a fost inaugurat recent un nou obiectiv social-cultural: clubul comunal. Instalat într-o clădire complet renovată, clubul, amenajat cu sprijinul voluntar al cetățenilor din localitate, constituie un plăcut punct de atracție. El este frecventat de un mare număr de iubitori ai muzicii, teatrului și filmului, care vin aici pentru a lua parte la audiții muzicale sau să vizioneze programele transmise de televiziune. VIZITA ȘCOLARĂ Conducerea Școlii generale din Dănești, comuna Șișești, urmărind să orienteze pe viitorii absolvenți ai acestei unități școlare spre sectoarele productive ale economiei naționale, organizează pentru ei acțiuni în sprijinul orientării profesionale. Pe linia acestei preocupări, duminica trecută un grup de elevii din clasele a VII-a și a VIII-a au făcut o excursie în comuna Livada, județul Satu Mare. Acolo ei au vizitat Liceul agricol și Stațiunea agricolă, au fost informați despre condițiile de școlarizare și pregătire a viitorilor tehnicieni agricoli. Intre elevii de la Liceul din Livada și cei de la Școala generală din Dănești, s-au închegat prietenii. In curând, elevi și cadre didactice de la Liceul agricol din Livada vor vizita Dăneștiul. „Vom fi gazde primitoare" î-a asigurat directorul școlii din Dănești, Lucian Bodea. 1 Acum cîteva zile s-a prezentat la redacție Elisabeta Popovici din Baia Mare (strada Păunului nr. 5?a). Are 22 de ani. Vîrsta de aur a tinereții. Dar de ea nu se bucură. De ce? E infirmă, nu poate munci, n-are din ce să trăiască. Aceasta ca urmare a unui accident de circulație petrecut la 13 martie 1969. Gîndul ne duce la „cazul Babici" despre am scris în două rînduri oare în ziarul nostru. Ne vedem deci nevoiți să redeschidem ancheta. ...In luna mai 1969, procesul lui Ioan Babici, maistru miner la E.M. Herța, care comisese un grav accident de circulație, era pe rol la Judecătoria din Baia Mare. In accidentul amintit și-a pierdut viața Eva Schmutzer în vîrstă de 19 ani, a suferit grave leziuni corporale Elisabeta Popovici și leziuni ușoare Grigore Chirilă. Cauza accidentului? I. Babici, împreună cu niște prieteni, consumase băuturi alcoolice conducea mașina proprie cu vișiteză excesivă. Toți martorii declarau în instanță că accidentul putea fi evitat: bună, șoseaua largă, vizibilitatea posibilitate de ocolire a pietonilor, însuși I. Babici recunoaște faptele. Numai că... atunci voia să scape de răspundere ! Avocatul și familia inculpatului recurg la diverse manevre „de culise". Apoi peste tot se spunea că î. Babici e un om de treabă, serios, care merită „să fie salvat", adică să nu fie condamnat de către justiție. Argumentele invocate. Babici regretă sincer cele întâmplate, și-a recunoscut vina, s-a străduit să repare materialicește suferințele victimelor. Se oferise benevol să plătească toate pretențiile și cheltuielile accidentaților. Și, în parte, manevrele șese. Instanța de judecată reaacordă circumstanțe atenuante. Avocatul inculpatului, pe nume Ilie Iliescu, face totul spre a-și salva clientul. Gum s-au desfășurat manevrele și scopul lor se constată din cele ce urmează: Avocatul găsește un mijloc ca victimele să nu se constituie parte civilă în proces. Gum? Simplu: Victimile dau declamații scrise că le-au fost satisfăcute pretențiile. El, împreună cu Iulian Trifu, socrul lui I. Babici, promit marea și sarea. Prin această tranzacție, tina din victime, adică E. P., și-a semnat de fapt propria condamnare la foame! Cităm din declarație: „Subsemnata PE. declar că sunt de acord ca, pe viitor și anume pe perioada în care voi fi în incapacitate fizică de a munci, datorită leziunilor provocate mie prin accidentul de circulație sus-menționat situație justificată prin certificat medical, eu să primesc de la familia inculpatului Babici Ioan i o sumă de 600 de lei lunar. In această situație subsemnata declar că nu mai am nici un fel de pretenții împotriva inculpatului B. I., în procesul mentionat mai sus, și ca atare eu renunț la calitatea mea de parte vătămată și de parte civilă in acest proces. Semnez prin punere de deget, neputîndu-mi scrie numele din cauza infirmității". E clar: Victima a fost trasă pe sfoară de o veche manieră avocățească. Asta sare în oci de la o poștă chiar și unul neavizat. Să analizăm, așadar, succint conținutul declarației:1. Actul este unilateral, consemnând doar consimțămîntul părții vătămate, fără a se spune o vorbă despre obligațiile inculpatului. Ea, P. E. acceptă 600 de lei lunar, dar nicăieri nu se stabilește că I. Babici ori altă persoană se obligă să-i plătească. Și, în consecință, I. Babici scapă cu fata curată, fără să-și asume nici un fel de obligație. 2. Actul spune: „să primesc de la familia Babici"! Bine, dar în familie există bunici, părinți, frați, surori, cumnați, verișori, copii și, dacă vreți, și strănepoți! Care anume persoană fizică va onora pretenția vicitimei ? Nici o vorbuliță! Pe cine poți urmări în asemenea situaație ? Pe nimeni! Și, desigur, știindu-se la adăpostul unor înscrise legale, declarația smulsă cu abilitate de către avocat, declarație de care ia act și instanța, familia Babici refuză să mai plătească vreun leu lui E.P. încă din luna iulie 1969. Și astfel n-are din ce să trăiască. De pensie de stat nu poate fi vorba dată fiind tinerețea victimei, care n-a avut calitate de angajată, ci a prestat la „Agrofrupt" munci ocazionale, avînd perspectivă de angajată la Fabrica de pîine la data accidentului. Acum, cu mina dreaptă paralizată, nu poate să lucreze ! Iată ce nenorocire s-a abătut asupra E.P. Și vinovatul, I. Babici, ridică din umeri, refuză să plătească suma de întreținere, la care consimțise doar de formă, adică verbal. Stăm de vorbă cu avocatul Ilie Iliescu: — Vă rugăm să ne spuneți cum ați putut întocmi un act care prejudiciază victima ? — Eu mi-am apărat clientul. Trebuia să-l ajut pe I. Babici! — Cu orice mijloace ? — N-am spus asta. Atunci era important să dovedesc inculpatului și strădaniile căința sale de a repara daunele aduse victimelor. — Declarația însă, dimpotrivă, consemnează un fapt inuman, nejust, împiedicind pe E.P. să-și primească întreținerea cuvenită. v — Repet. Atunci nu m-am gîndit că așa vor ieși lucrurile. Și, de fapt, E. Popovici poate să-l IOAN CHIȘ președintele Judecătoriei Baia Mare. ION NAN (Continuare în pag. a 2-a) SOCIALE „Generozitatea“ familiei Babici și implicațiile unui proces penal Căința inculpatului a fost de scurtă durată Manevrele avocatului I. Iliescu Victima rămîne fără sprijin Dreptatea înainte de toate J * s *\