Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)
1970-03-28 / nr. 5030
r > T A > t t UB mmnWari om wqarb tari lb, osrtivai ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5030 Sâmbătă 28 martie 1070 4 pagini— 30 de bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internaționale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Ștefan Voitec, a dat Naționale, cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, generallocotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterii, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor și Maria Groza, vicepreședintă Marii Adunări Naționale, viceapreședintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotăriri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung manifesting aprobarea deplină, adeziunea integrală poporului la politica externă a a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) In sprijinul educației patriotice Educarea sentimentului patriotic la copii reprezintă o sarcină de mare pondere și complexitate în cadrul preocupărilor școlii, organizațiilor de pionieri și tineret, familiei. O dată ce sentimentul patriotic devine materializabil, prin altoirea conștientă și sistematică, in osatura personalității copilului, a unui sistem de reprezentări, idei, convingeri și atitudini, se conturează și mai pregnant caracterul procesual de lungă durată al educației patriotice, se desprinde cu și mai mult discernămînt faptul că sentimentul patriotic se naște în conjunctura influențelor exercitate de factorii educativi, mediu social și familial și că inocularea, formarea, întreținerea, adîncirea amplificarea acestui sentiment reșl prezintă un foarte important obiectiv al educației morale, o latură fundamentală a educației comuniste. Fie că este vorba de cultivarea respectului față de tradițiile de luptă ale clasei muncitoare, fie că este vorba de cunoașterea patriei noastre, a realizărilor și frumuseților ei, a trecutului istoric, a unor personalități istorice sau a unor reprezentanți de seamă ai literaturii, a operelor acestora, fie că este vorba de educarea școlarilor în spiritul internaționalismului socialist, asistăm la un proces complex în sfera căruia informaționalul, cognitivul se cere sădit în ogorul atent cultivat al afectivității copiilor, proiectat, comparat și mereu alimentat în plan volitional. Printr-o asemenea optică educația patriotică ni se înfățișează ca un proces cuprinzător în timp, divizibil într-o suită de laturi, realizabile printr-o largă gamă de sarcini, în a căror patronare, coordonare și rezolvare sunt chemați toți factorii educativi. In contextul educației, înțeleasă ca un sistem planificat și conștient, în general, ca și în perimetrul educației patriotice, factorul conducător al educației este școala. In școală, prin procesul intelectualizării, se realizează trecerea de la impresii concrete și izolate la creații emotive și apoi, treptat la adevăratul sentiment de dragoste față de patrie. Alături de școală, la generalizarea principializarea sentimentului pasi triotic, la fundamentarea materialist-dialectică și la integrarea sa în normele moralei comuniste o contribuție însemnată își aduce și Organizația pionierilor. ca pe toate coordonatele patri- MLSÜ&Jb&ÉLASSK* 8ÖKÜBS! rile tuturor factorilor educativi (pionierești) in domeniul educației patriotice a tinerelor vlăstare sporesc continuu, imbrăcînd forme și procedee diverse, diferențiate, atractive, acumulind și integrînd în contemporaneitate pulsul tradițiilor sănătoase, fundamentând și orientînd spiritualitatea copiilor, proaspăta Pe această linie se înscrie includerea în sfera de activitate a tuturor consiliilor pionierești din județul nostru a preocupărilor de găsire a celor mai eficiente forme și mijloace de educare patriotică, de stimulare organizată a inițiativelor proprii prin: dezbaterile din cadrul plenarelor Consiliului județean, prin conținutul unor schimburi de experiența, convorbiri cu cadrele didactice ș.a. Dezbaterile teoretice, entuziasmul cadrelor didactice s-au materializat într-o serie de acțiuni deosebit de eficiente prin larga rezonanță afectivă în rîndul copiilor. In cuprinsul acestui compartiment procesual am urmărit imprimarea unei gradări prin îmbinarea acțiunilor de evocare a trecutului istoric, cu cele ,.ancorate" în contemporaneitate, iar pe de altă parte, fundamentarea conștiinței patriotice, în conduită și afectivitate, prin cunoaștere și trăiri legate de locurile natale și prin lărgirea sferei, incluzînd cunoașterea celor mai semnificative aspecte ale frumuseților și bogățiilor tării. Exemplificative în acest sens revin preocupările școlilor din Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus, Moisei, Rohia, Tg. Lăpuș, școli în care are loc antrenarea copiilor la îngrijirea monumentelor istorice, în organizarea de Intîlniri cu foști combatanți din cele două războaie mondiale. Acestora li se pot alătura numeroasele acțiuni evocative ale actului Unirii, antrenarea copiilor în adunarea de documente scrise și orale, depuneri de coroane la monumentele ostașului român, întîlniri cu ofițeri și soldați, cu grăniceri (cercul tenii grănicerilor") O serie de Prternități au urmărit, reconstituirea itinerarelor mișcării partizanilor maramureșeni în cel de al lI-lea război mondial, acțiune care s-a încheiat cu bogate programe cultural-artistice, orientate tematic în acest sens (Moisei, Borșa Vișeul de Sus, Dragomirești, Berbești etc.) La acestea se adaugă numărul mare de întîlniri cu activiști de partid și de stat, vizionarea spec- Prof. AUGUSTIN BOTIȘ ifojțîi^ajf ls pag, a 3 z In paginile 2 — 3 DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Uzinele metalurgice de metale neferoase din Baia Mare. Aspect din sfecla de de plumb, foto, ion deag hotărîrea Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbatînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internațională desfășurată de Republica Socialistă România in anul 1969. HOTĂRĂȘTE: Aprobă linia politică externă și internațională a Republicii Socialiste activitatea România desfășurată in anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova și în viitor, in politica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială — pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominația colonială și lărgirea relațiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solidarității cu forțele antiimperialiste ale contemporaneității, însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. FOLOSIM EFICIENT ÎNLOCUITORII LA ABATAJ $1 SUITORI ? Mineritul este, prin specificul său, unul din importanții consumatori de lemn, evident în scopuri puțin economice, dar necesare. Reducerea consumului de lemn — materie primă cu mare valoare în prelucrarea industriala — constituie una din sarcinile de bază pe care Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 le aduce în fața specialiștilor și colectivelor de muncă din această ramură economică, în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Consumul de lemn la unitățile C.M.M.N. Baia Mare, de circa 12 mcilO0O tone în 1969, se situează la nivelul minelor de minereuri neferoase cantonate în roci eruptive sau sedimentare vechi. Faptul că acest consum afectează doar 1,6 la sută din prețul de cost al producției miniere ar atribui din acest punct de vedere o importanță redusă diminuării sale, dar la nivelul intereselor economiei naționale economisirea lemnului în minerit, în special, reprezintă o problemă de cea mai stringentă actualitate și solicită preocuparea deopotrivă a specialiștilor și a cercetătorilor științifici în găsirea modalităților optime de rezolvare în condițiile păstrării neștirbite a securității oamenilor și a zăcămintelor. Statisticile atestă că atare preocupare multilaterală există și se concretizează mai pregnant de la an la an. Spre exemplu, în ultimii 6 ani (1964— 1969) la minele maramureșene producția realizată cu metode de exploatare care solicită consum de lemn a crescut cu 43 la sută, in timp ce consumul specific de lemn a fost aproximativ același: 12,20 m c/1000 tone minereu extras. Deși ponderea metodelor de exploatare cu consum mare de lemn a crescut, menținerea liniară a consumului specific este urmarea efectivă a extinderii folosirii înlocuitorilor lemnului, a metodelor cu transport gravitațional, a aplicării studiilor științifice elaborate. Producția abatajelor gravitaționale s-a dublat în această perioadă, consumul de lemn fiind în genere de 4,21—5,20 m.c.TODO tone. In același timp susținerea cu ancore și toneret, cu bolțari și armături metalice în galerii a afectat, numai în 1969 peste 19,4 km galerie. In momentul de față, dacă la exploatările miniere Cavnic, Baia Sprie, Săsar, Nistru, Herja și Băiuț consumul specific total la lemn de mină oscilează între 4,18—11,48 m.c/1000 tone, deci substanțial mai mic chiar decit sarcina pe 1970 a C.M.M.N., în schimb la Baia Borșa, Șuior și Jiba, din cauza condițiilor specifice, acesta este mult mai mare. De aici și concluzia că una din direcțiile principale ale preocupărilor specialiștilor cercetătorilor mineri o constitituie determinarea și aplicarea largă a tuturor posibilităților de micșorare a consumului de lemn la aceste exploatări, concomitent cu perfecționarea tehnologiilor de susținere și exploatare la toate unitățile miniere. Ne aflăm acum în faza de pregătire a producției viitorului cincinal. In sensul diminuării continue a consumului de lemn de mină, la C.M.M.N. Baia Mare se estimează că sporul de producție minieră în perioada REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINĂ 1970—1975 nu va afecta o creștere a consumului specific la lemn de mină, acesta reducîndu-se chiar față de realizările din 1969, pînă la 11,1 m.c/1000 tone, din care în 1970 se va realiza un consum mediu de cel mult 11,70 m.c/1000 tone. Diminuarea consumului de lemn este proporțională cu eforturile pentru concentrarea producției, pentru extinderea metodelor de exploatare pe lemn, extinderea folosesc puțin înlocuitorilor la susținerea lucrărilor miniere. In perspectivă ca și în preocupările actuale se impun cîteva orientări de fond: îmbunătățirea folosirii înlocuitorilor la abataje, preabataje și suituri (pînă în ultimii ani studiile aplicate au avut în vedere aproape exclusiv galeriile, rostogolurile), instaurarea căii active de economisire a lemnului prin prevenirea efectelor presiunii miniere, dirijarea acesteia. Ce măsuri considerăm că trebuie avute în vedere? Ne vom opri asupra cîtorva mai importante. Susținerea galeriilor cu înlocuitori se poate socoti drept rezolvată tehnic, dar încă nu și economic. Sistemele practicate — bolțari, beton, ancore, toreret, armături metalice — par uneori mai costisitoare față de cele ce folosesc lemnul. Dacă ținem seama de durata de serviciu, atunci economicitatea față de lemn este evidentă. Desigur, sunt încă în suspensie o seamă de probleme legate de aprovizionarea materială, de asigurarea dotării tehnice adecvate, de creșterea specializării efectivelor. Dată fiind situația de pînă acum, considerăm că aportul cercetării științifice în continuare este mai mult decit necesar, precum și îmbunătățirea tipo-dimensiunilor la lucrările miniere. Cu privește reducerea consumului de lemn la preabataje, estimăm o diminuare cu peste 50 la sută în condițiile extinderii susținerii cu ancore betonate în pereți și grindă TH cu bride, sau cu grindă de lemn montată în pilugi metalice — fapt deja aplicat in extenso la C.M.M.N. S-au conturat căi de diminuare a consumului de lemn și pentru guri de rostogol, suitoare îndeosebi pe seama folosirii metalului. Problema centrală o constituie abatajele, care absorb circa 67,4 la sută din lemnul folosit în total. Pentru mina Șuior și viitoarea mină Gura Băii sunt, în studiu cu rezultate promițătoare metode de exploatare îmbunătățite sub aspectul consumului de lemn. In rest, generalizarea și extinderea metodelor de exploatare gravitaționale experimentate— cu fîșii verticale, cu subetaje etc. —■ pot duce la o economie apreciabilă la lemnul de mină. Am vrea să insistăm asupra unui aspect de prim ordin, la orice metodă s-ar ajunge, fără o disciplină in execuția lucrărilor, fără o organizare perfectă a producției și a muncii, fără o aplicare creatoare a gîndirii tehnice rezultatele dobîndite nu vor avea valoarea scontată. De aici, necesitatea stringentă a preocupării active a fiecărui miner, maistru, tehnician pentru gospodărirea și utilizarea economică a lemnului de mină. In acest domeniu , ca și in întreaga activitate minieră, interferența cercetării științifice cu practica producției, unirea tuturor preocupărilor constituie elementul cel mai important pentru realizarea scopului propus: micșorarea continuă a consumului de lemn în mină, fără știrbirea securității personalului sau zăcămîntului. Doctorand ing. CONSTANTIN CLIRPAN, director adjunct științific al I.C.P.M.M.N. Baia Mare O scrisoare. Elena Berényi din Baia Mare, strada George Coșbuc nr. 28/20, ne roagă s-o ajutăm să-și recîștige liniștea absolut necesară în orele după-amiezii și în cursul nopții. Ce se întîmplase? Un lucru mărunt în aparență. Familia inginerului Alexandru Varga, din apartamentul 24, etajul I, locuiește deasupra apartamentului în cauză. Numai că soții Varga, oameni tineri, organizează prea des petreceri și intîlniri prietenești. Cu asemenea ocazii, se bea și se dansează pină noaptea tîrziu. Vă puteți închipui ce se întîmplă atunci înparlamentele vecine: oamenii nu se pot odihni și dimineața sunt nevoiți să meargă la lucru obosiți. Dar copiii? Cum le respectăm somnul? A locui într-un bloc, unde-și au casa zeci și sute de familii, presupune o conduită plină de respect și înțelegere față de vecini. Aici orice petrecere mai antrenantă, zgomotoasă pune în situații dificile pe ceilalți locatari. Blocul, se știe, nu-i o casă , izolată, unde stă o singură familie și petrecerile nu deranjează. Suntem, deci, vecini, ne cunoaștem, ne salutăm, iar la nevoie sărim în ajutorul unuia sau altuia. Așa e normal, e bine, e civilizat. Cu aceste gînduri am bătut într-o seară la ușa familiei Varga. . Eram convins că lucrurile se vor aplana. Dar... soții Varga n-au voit să înțeleagă... — Așa?... Deci ne-au dat și la ziar. — Nu, familia Berényi nu cere să publicăm nimic, ci doar să stăruim pe lingă dv., să o înțelegeți. Au doi copii mici. Unul e suferind. Și soția lui Berényi e cam bolnavă. — Știm noi ce vor! Sunt supărați că am primit apartamentul de la etajul I. Voiau să se mute ei aici. — De ce? Doar stau bine la parter. — Ei, ce mai, vor să ne comande ce să facem in casa noastră. N-au dreptul să se amestece. Suntem tineri și vrem să ne distrăm. Ce suntem noi de vină că lor nu le place? Și, mă rog, de ce nu s-au sesizat familiile din apartamentele alăturate? Oare intr-adevăr numai familia Berényi face caz de petrecerile nocturne? Silvia Neaga, începem să ne obișnuim. Adesea, în acele ore, mă plimb prin cameră. Firește că zgomotul din vecini se aude. N-am intervenit pentru că... Ștefania Pintilie. Sunt profesoară. Seara, am nevoie de liniște pentru lectură și pregătirea lecțiilor de a doua zi. O spun deschis: soții Varga sunt cam petrecăreți. In bloc nu poți dansa medison, rok sau alt dans modern. Dar. .. pînă acum și noi am tăcut. Speram că va trece. Paul Tărțan, secretarul asociației de locatari nr. 15, ne spune: Toți vecinii din blocul nostru se respectă și înțeleg că trăiesc de fapt într-o colectivitate. Cu soții Varga e altă situație. Ce să zic: sînt tineri, primesc vizite, pot să se distreze, dar să nu conturbe liniștea colocatarilor. Am auzit și eu zgomotele. Am vorbit cu Varga. E însă încăpățînat. Am discutat și cu Ioan Rațiu, președintele asociației de locatari, care a examinat cazul, întreb: — Soții Varga susțin că Zoltán Berényi e prea sensibil și le face șicane?... — Nu-i adevărat. Familia Berényi, de cînd stă aici, s-a dovedit liniștită. Sînt oameni așezați. Numai cînd se petrece la etaj se cam supără. E și normal. Apoi mai e ceva. Berényi e și bun gospodar, a amenajat ronduri de flori, a ajutat la nivelarea terenului de fotbal, unde să se joace copiii. In cursul investigațiilor au reieșit și alte mici neînțelegeri. Nu le vom mai aminti. Cert e un singur lucru. Vecinii trebuie să se înțeleagă! Cel care dorește societate, petreceri, dans, o poate face, dar nu în dauna liniștei și nervilor altora. Iar dacă greșești, măr car să ai curajul de a recunoaște și a-țî cere scuze. Așa... ca între vecini, IQASI NAN VECINII M.1