Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-04 / nr. 5138
/ i > m J A A PRÖléTari offlfÖÄTBTÄMtE, tffflȚhVAt ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX ar# 5138 * Mărți 4 august 1970 * 4 pagini — 30 bani DECALAJUL ÎNTRE SECERIȘ ȘI TREIERIȘ NU SUPORTĂ NICI O EXPLICAȚIE Strângerea recoltei de cereale se desfășoară cu eforturi maxime în multe unități agricole din județul nostru. Zi de zi crește numărul cooperativelor agricole care ne anunță terminarea secerișului. Pînă la data de 2 august această lucrare s-a încheiat pe o suprafață de 8.940 ha (78 la sută), înseamnă că mai sunt încă unități unde se muncește cu încetinitorul, rezultatele fiind în aceeași măsură nesatisfăcătoare. In timp ce la Robia grîul se găsește în întregime în clăi, la Vălenii Lăpușului nici 50 la sută din grîu nu era încă secerat. Este un lucru îndeobște cunoscut că secerișul este doar prima etapă a recoltării cerealelor, că acțiunea se consideră încheiată abia atunci cînd grîul a ajuns ln hambare. Un exemplu pozitiv ni-1 oferă cooperatorii din Groși, Baia Mare, care au terminat în timp record treierișul la grîu. Ferind recolta de pierderi ei au obținut o producție medie de 1.440 kg grîu/ha. Și la Vălenii Șomcutei se treieră din plin. Consiliul de conducere a luat măsuri eficiente ca paralel cu secerișul să se treacă la transportul snopilor la arie. concomitent a pornit și batoza. Astfel, jumătate din griul secerat se află acum în magazie. La Coruia, în schimb, s-a așteptat, terminarea secerișului ca abia apoi sa se treacă încet la transportul snopilor la arie. încă la data de 23 iulie batoza a fost supusă aici la probe tehnologice în mers. Totuși la 2 august la treierat încă nu s-a luat startul. La Coaș prima fază a strîngerii recoltei s-a terminat de mult. Tovarășii de aici au insistat să primească și a doua batoză. Au primit-o, dar aceasta n-a fost pornită pînă ieri din lipsă de... oameni. Timpul excelent creează condiții deosebit de favorabile pentru strîngerea recoltei. Rezultatele slabe din multe unități se pot atribui numai și numai carențelor în organizarea muncii, în mobilizarea forțelor la acțiune. Nici unele organizații de partid nu acționează cu destulă fermitate în această direcție. Nu se combate rutina, tendința de tărăgănare a lucrărilor, mai ales la amenajarea ariilor, la transportul snopilor și pornirea batozelor. Așa se întîmplă că în multe cooperative agricole din zona Lăpușului (Boiereni, Drăghia, Dumbrava, Libotin, Rogoz etc.), secerișul este terminat, însă faza a doua a lucrării — treierișul — n-a început încă. Credem că nici organele agricole județene nu pot fi satisfăcute cu faptul că pînă la data de 2 august doar 16 la sută din recoltă a fost treierată. Consecințele sînt clare, iar rămînerea în urmă reclamă măsuri energice pentru: 1) Terminarea cit mai grabnică a secerișului la grîu, secară pe toate suprafețele existente. 2) Intensificarea transportului snopilor la arie cu toate mijloacele de care dispun cooperativele agricole. 3) Pornirea neîntîrziată a tuturor batozelor și funcționarea lor din plin. Treieratul staționar cu combinele, care au terminat secerișul. 4) Executarea arăturilor de vară, pe terenurile eliberate și însămînțarea culturilor succesive la nivelul planului stabilit în fiecare unitate. 5) Livrarea în întregime a produselor cuvenite statului, direct pe înbatore la bazele de recepție. AUR. Foto: ION DEACONESCU în pagina a 5-a BRUNA DE MARAMUREȘ— rasa cu calități și valori incontestabile ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTĂ DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMÂNEȘTI Prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. In această zi, toate navele militare și civile au arborat, însemne de zile, mari . Marele pavoaz, încă de cu zori, nave flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianță sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutura, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă numeroși invitați de onoare. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalullocotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Viceamiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică, începe serbarea marinărească... Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă. Incepînd cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor și străfundurilor de ape, și pînă la plinul de umor — joc — concurs al prinderii rafelor, totul a respirat imaginație, voioșie și în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mînuită de lopătari bărboși, de la Liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pînă la navele purtătoare de rachete ce au încheiat majestos și concludent parada deschisă de vedetele grănicerești, navigația pe apele române și construcția românească de nave au parcurs un drum lung și glorios. Astăzi România dispune de o puternică flotă fluvială și de una și mai puternică maritimă. Navele românești, încărcate cu produse ale industriei și agriculturii țării, străbat în lung și în lat mările și oceanele Pămîntului, stabilind punți trainice de legături cu lumea, ducînd departe mesajul genaiului constructiv, pașnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale între România și alte tari ale lumii. Pulsul activității organizației U.T.C. din comuna Șomcuta Mare se poate constata cu ușurință și intr-un mod atrăgător din rubricile acestei interesante gazete de stradă a uteciștilor, care atrage privirile trecătorilor prin formele ingenioase pe care le-a luat lemnul sub impulsul daltei. Acțiunile patriotice de înfrumusețare a localității de uteciști, desfășurate succesele cultural-sportive obținute de formațiile din comună — printre care se disting artiștii amatori de la Cooperativa „Viitorii", precum și sportivii liceului — izbînzile profesionale ale tinerilor din sectoarele agricol și zootehnic, dar mai ales evidențierea climatului muncii politico-educative, căreia îi comitetul comunal U.T.C. acordă regim de prioritate, își găsesc reflectarea permanentă în această gazetă ce străjuiește centrul Șomcutei Mari. La propunerea comitetului comunal U.T.C., tîmplarul Alexandru Frențiu, cu migala specifică adevăratului artizan, a dat forme materiale de aleasă ținută artistică unei imaginații creatoare pe care am dori-o mereu mai fertilă. Printre portretele de fruntași pe care chenarele rubricii permanente le adăpostesc, un loc i se cuvine cu prisosință și autorului acestei opere care a știut să supună fibra de stejar. Poate că într-o zi înmlădierea lemnului la rigorile fanteziei și artei va constitui sensul vreunui cerc al tinerilor de prin partea locului, la a cărui consacrare îndemnul lui Alexandru Frentiu va fi binevenit GHEORGHE SUSA Autoportret în lemn... VULNERABILITATEA UNUI FALS CERTIFICAT DE ABSOLVIRE Era prin 1957 cînd, fără dificultăți, Emil Filip dobîndește postul de șef al biroului contabilității în cadrul Direcției poștelor Cluj. Se simțea în al șaptelea cer. Un singur lucru însă îl obseda. Se simțea dezarmat, gîndindu-se la neputința consolidării postului pe viitor datorită lipsei de studii. La urma urmei, situația era simplă, putea să-și consolideze situația din moment ce statul nostru a creat condiții optime la îndemîna tuturor celor dornici de a-și completa studiile. Trebuia doar să învețe. Atâ și nimic mai mult Emil Filip, însă, alege calea necinstei. Dăduse peste un „prieten", cum nu întîlnești la tot pasul. Printre alte „calități", prietenul pe nume — Vasile Condu — poseda una rarisimă. Era specialist în procurarea și măsluirea unor certificate. Condu își dotează prietenul cu un fals certificat de absolvire, care trebuia să joace pentru el rolul calului năzdrăvan. Intrat in posesia falsului certificat de absolvire care purta nr. 642 din 20 septembrie 1967, eliberat chipurile de Școala medie de băieți nr. 4 Cluj, Filip devine uns cu studii medii fără să învețe, fără să urmeze școala. O copie legalizată Însemna pentru el ștergerea unor urme și... avansarea in postul de contabil șef. Cariera începe să prindă contur, pretențiile cresc. Mai liniștit acum, omul iși exercita „profesia" fără a fi trezit bănuieli, trecînd doar o singură dată printr-o perioadă critică. Este perioada cînd falsificatorul este prins, ocazie cu care este nevoit să-și divulge clienții. Condu in P. BILT G. FAUR (Continuare in pag. a 2-a) O nouă șarjă de cupru intră la rafinare (aspect de la U.M.M.N. Baia Mare). Locuitorii orașului s-au obișnuit într-atît cu clincit nici nu-l mai observă. Doar cei aflați în trecere prin Baia Mare. se remarcă imediat. Are o denumire cu totul nepotrivită cu situația lui prezentă, dar pentru că orice obiect trebuie să aibă un nume e cunoscut sub titulatura de ,,teatru de vară" Cînd a fost construit se prevestea un „falnic viitor", i uitîndu-se totuși cîteva elemente esențiale. Pentru spectacolele în aer liber scena era relativ mică, prost utilată și fără amenajările necesare. Se uitase apoi de numeroasele ploi care cad vara asupra orașului. CITADINE „TEATRU DE VARĂ“ PENTRU CE ANOTIMP ? Dar o dată construcția existînd — se pune problema utilității, a rentabilității ei. Cu ani in urmă se mai desfășurau unele spectacole ale formațiilor de amatori, aveau loc spectacole ale unor trupe de estradă aflate in turneu, sau proiecții de filme, dar în ultimul timp — anul acesta — absolut nimic. Acest „impunător monument’’ (multiplicat odinioară în mii de ilustrate, fără a-i spori însă intr-un fel valoarea, utilitatea sau frumusețea1) zace azi în paragină. Clădirea se degradează, băncile se distrug, iarba încolțește între dalele de piatră, singur, imperturbabil paznicul își face rondul cotidian. In această situație, totuși, ce se poate face? Credem că Întreprinderea cinematografică județeană, în serile călduroase, ar putea programa aici unele spectacole cu filme în reluare și astfel ar înviora cîtuși de puțin atmosfera acestui „singuratic fort” al orașului. Apoi și consiliul sindicatelor ar avea aici ceva de zis. Duminicile în această parte a orașului se bucură de o mare afluență de public. Este o formație artistică programată să evolueze pe acesta scenă, fără îndoială, s-ar bucura de mult succes de public. Altfel, această impunătoare construcție riscă să rămînă un ..monument" al inutilului. MIRCEA MARIAN fa „ Floarea de mină“ pentru cel mai bun sols al „De la noi din Maramureș“ ifff „Triumf pentru Triumph“ . In cadrul manifestărilor organizate în cinstea Zilei minerului, sîmbătă a avut loc, la clubul E. M. Săsar din Baia Mare, faza municipală a concursului de muzică populară dotat cu premiul „Floarea de mină’’. Dintre participanți remarcăm calitățile vocale și interpretative ale soliștilor Maria Pop-Varga, Florica Rusu, Maria Groza, Nicolae Isa ș.a. Faza județeană a acestui concurs, care s-a desfășurat în prealabil în Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus și Baia Borșa, va avea loc în ziua de 8 august la Clubul „Săsar". • Tot in cinstea Zilei minerului, formația de muzică populară a clubului E.M. Săsar și Uzinei de preparare a prezentat în localitățile de domiciliu ale minerilor — sat Săsar, Lăpușel Șominta Mare — spectași col” folcloric . De la noi din Maramureș". 0 Formația vocal-instrumentală „Triumph" de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, alcătuită din tineri a căror medie de vîrstă nu depășește 19 ani, se pregătește zilele acestea intens în vederea participării la Festivalul de muzică de dans, organizat de către Comitetul municipal U.T.C. Odorheiul Secuiesc, județul Harghita, în scopul popularizării compozitorilor, orchestrelor și interpreților tineri. Le dorim ... triumf! ” Pionierii din județul Mureș, aflați în tabără la Cavnic, au prezentat sîmbătă un bogat program cultural-artistic — coruri, recitări, dansuri momente vesele — în fațalinei numeroase astenie formate din coleg de la Școala generală din localitate.