Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)
1971-04-08 / nr. 5347
4 a > 4 t K 16\ 8 aprilie Tozt Primul trimestru de muncă mammmmmmmmmmmmmmmammmmmmemmaassmmammmmmmmmm Dovadă de hărnicie După cum s-a mai anunțat, județul Maramureș s-a înscris printre județele țării care au îndeplinit Înainte de termen sarcinile economice pentru primul trimestru al acestui an de început al cincinalului 1971—1975. Succesele noastre sunt dovada materializată a oamenilor hărniciei muncii de pe aceste meleaguri, perseverența cu care, mobilizați și conduși de organele și organizațiile de partid, desfășoară pe front tot mai larg întrecerea socialistă în întîmpinarea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Statisticile confirmă că în acest prim pătrar al anului 1971, în industria județului la producția globală, valoarea produselor livrate suplimentar sarcinilor trimestriale depășește 67 milioane lei. La productivitatea muncii sarcina a fost îndeplinită în proporție de 102,9 la sută, pe această bază obținîndu-se o bună parte din sporul de producție industrială. Și în ce privește activitatea de construcții-investiții, în primul trimestru planul a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută la total, 117,8 la sută la construcții-montaje. S-a realizat astfel 19,8 la sută din planul anual de investiții, 22,4 la sută din planul de construcții și montaje. Realizări mai bune au dobindit constructorii grupurilor de șantiere nr. 1 și 2 Baia Mare, cei de la T.C.M.M. Baia Mare. In această perioadă au fost realizate și un însemnat predate număr apartamente din fonduri de stat sau ale populației. Rezultatele în îndeplinirea sarcinilor economice ale primului trimestru din 1971 demonstrează prin mărimea și amploarea lor hotărîrea nestrămutată a colectivelor de muncă de a îndeplini exemplar planul acestui an, angajamentele asumate în întrecerea socialistă în cinstea semicentenarului partidului. Baia Mare, cartierul Săsar Urcușuri spre final. Foto: FS7.ABO I PENTRU SQCrOISM 3 Este bine cunoscută amploarea exploatării minereurilor neferoase din județul nostru în ultimii ani. Dictată de interesele majore ale economiei naționale, exploatarea cunoaște parametri tot mai buni cantitativi și calitativi. Cu toate că în 1970, spre exemplu, volumul de extracție a depășit cu peste 40 la sută nivelul din 1965, volumul de rezerve miniere aflate în diferite stadii de cunoaștere a crescut, în aceeași perioadă, cu peste 11 milioane tone. Dacă avem însă în vedere că, lucru absolut normal, calitatea minereurilor, conținutul acestora în metale neferoase este în acest cincinal cu circa 20 la sută mai slabă decit în perioada 1966—1970, apare în adevărata sa importanță atenția ce trebuie acordată creșterii volumului de rezerve miniere și gospodăririi acestora cu foarte mare chibzuință. Această problemă, vitală pentru dezvoltarea în perspectivă a mineritului nostru a făcut, în decursul ultimilor trei ani, obiectul unor ample analize din partea organelor de partid și de stat județene. S-a cerut, încă din 1968, ca mineritul să întocmească un plan unic de cercetare geologică a teritoriului județului nostru. Cu toate că acest plan-program nu s-a realizat încă (se vorbește de îndeplinirea lui abia prin semestrul I 1972) unele acțiuni la exploatările miniere și de explorare dovedesc preocuparea comitetelor de direcție, a organizațiilor de partid. Au fost date în exploatare noi zăcăminte de minereuri neferoase la Gura Băii — Baia Borșa, Valea Colbului — Jilia, altele se află în stadiu avansat de cercetare geologică. In unitățile miniere s-a reușit să se realizeze un echilibru mai bun între extracție și lucrările de deschidere a noilor capacități de anul trecut planul la producție, lucrări geologice a fost depășit pe ansamblul sectorului minier cu 6,8 la sută, investiția specifică a scăzut în medie cu 2,1 lei/tonă rezervă. Pași însemnați spre o promovare de rezerve mai raționale, inițiați și controlați de organizațiile de partid s-au făcut la multe exploatări miniere (Baia Sprie, Herja, Băiuț etc.). In general pe sectorul minier gradul de normalitate s-a îmbunătățit substanțial. La o seamă de exploatări miniere (Herja, Băiuț, Nistru) sunt evidente eforturile pentru concentrarea producției miniere, pentru exploatarea pînă la epuizare rezervei de materii prime miniere. Perspectiva pune în fața mineritului nostru problema gospodăririi și valorificării pe un plan superior a rezervelor miniere din perimetrele aflate actual în exploatare sau adiacente. Or, din acest punct de vedere, cu toate progresele făcute, lucrurile comportă o substanțială îmbunătățire. La unele unități (Nistru, I.P.E.G. șantierul miniere Vișeu-Vaser) investiția specifică este exagerat de mare. De asemenea, datorită unor încetineli în execuția lucrărilor miniere, gradul de normalitate nu peste tot este la nivelul necesar. Spre exemplu, la E. M. liria neîndeplinirea planului pe 1970 la lucrări geologice a afectat asigurarea cu rezerve pregătite. Din păcate, nici acum nu s-au întreprins aici măsuri destul de energice pentru a recupera rămînerea în urmă. La sectorul I spre exemplu, din totalul de 119 oameni doar 26 lucrează în galerii și suitoare. Cu toate că la Săsar, Băiuț și în alte părți s-a trecut pe front larg la extracția panourilor izolate, a resturilor de panouri și pilierilor, volumul de rezerve imobilizate și în general cu conținuturi mai bune decît panourile în exploatare, se menține mare. Numai la Cavnic, imobilizările afectează o cantitate de minereuri ce depășește cu aproape 20 la sută extracția planificată pe acest an. Fără a mai analiza și alte aspecte pe linia gospodăririi bazei de materii prime miniere (existența unui mare volum de goluri miniere depășirea diluziei nerambleiate, volumetrice, exploatarea de panouri insuficient pregătite, probate și cunoscute etc.), ne vom referi la eficiența cercetării geologice. Statul a făcut și face eforturi financiare deosebite pentru extinderea bazei de materii prime miniere. Se cere deci ca volumul de rezerve evidențiat să se obțină cu cheltuieli cît mai scăzute. In acest scop ar trebui mai bine gospodărit și timpul de lucru al geologilor, ocuparea acestora cu lucrări de birou, cu întocmirea de statistici nu dintre cele mai utile atrag după sine scumpirea cercetării geologice, scumpirea în ultimă instanță a producției marfă minieră. Sunt încă prea puțin folosite în mineritul nostru procedeele moderne de cercetare geologică, cele geochimice, geofizice, cu ajutorul cărora mineritul ar putea lărgi gama sortimentelor sale cu alte substanțe minerale și roci utile. Dinamica ascendentă a producției de metale în sectorul minier solicită măsuri salutare, operative și eficiente pentru așezarea cercetării geologice la nivelul exploatărilor în cadrul preocupărilor de primă mărime, pe același plan cu cele acordate extracției curente, Ing. GH. DUMITRESCU DEZVOLTAREA ȘI VALORIFICAREA BAZEI DE MATERII PRIME - PROBLEMA VITALĂ A MINERITULUI Cifrele globale și situația unor șantiere Primul trimestru al anului i-a favorizat pe constructori. Acest cadru a permis o organizare mai bună a lucrărilor în special la obiectivele nou începute cum sunt: Filatura de fire pieptănate, Fabrica de cărămizi Crăciunești, dezvoltarea Fabricii „Agrofruct", locuințele și altele. Prin organizarea mai bună trebuie înțeles în primul rînd concentrarea efectivelor în locuri mai puține, dar bine puse la punct, asigurarea continuității lucrărilor prin formații specializate și materialele necesare, folosirea bună a mijloacelor mecanizate, mai Acestea au fost elementele care au hotărît un ritm intens la locuințele de pe bulevardul București din Baia -Mare, microraionul nr. 1 Gara nouă, la Filatura de fire pieptănate. Același lucru se poate spune despre montajul prefabricatelor, ca și de producția acestora. Toate elementele enumerate mai sus sunt succint sintetizate în depășirea planului de către T. C. Maramureș au 10,5 la sută în îndeplinirea indicatorilor de productivitate, iar ca urmare a ritmului mai bun, din martie, pe trimestru, s-a realizat 22,6 la sută din planul anual. Datorită apariției unor lucrări cu caracter urgent, T.C.M. va mai trebui să execute suplimentar lucrări în valoare de 32 milioane lei. Acest fapt, ca și necesitatea dării în funcțiune a unor importante obiective, face ca lucrurile bune să le considerăm ca un cîștig de experiență, ca o dovadă a posibilităților de care dispun constructorii și să ne axăm pe problemele nerezolvate în activitatea transportului, la necesitatea perfecționării și îmbunătățirii activității mai ales în ce privește eficiența economică, relațiile cu beneficiarii, a La T. C. M. doptarea unor noi forme de organizare, întărirea disciplinei, lichidarea risipei de materiale etc. Pe prim plan se pune problema concentrării în continuare, îndreptării atenției spre obiectivele ca termene de dare în funcțiune apropiate. Printre acestea sunt lucrările de Fabrica „Agrofruct", Fabrica de cărarămidă Crăciunești, un mare număr de locuințe, Spitalul din Sighetu Marmației, hala industrială de la „Iza" Vișeu de Sus și altele. Pentru a se asigura eficiența investițiilor, nu-i suficient să se stea bine la global cu lucrările, ci trebuie rezolvate favorabil problemele ce condiționează intrarea în funcțiune. La Fabrica de cărămidă Crăciunești, problema cheie e calea de transport a argilei, lucrare care pînă acum a fost neglijată de șantierul local al T.C.M. La Fabrica „Agrofruct" se lucrează în pas de melc la, montarea chesoanelor și în plus nu este asigurat cablul necesar instalațiilor. In chip ciudat Spitalul din Sighetu Marmatiei e planificat să fie predat în trimestrul IV, deși durata normală și contractul prevăd luna septembrie. Rezultatele bune pe ansamblul trustului nu justifică trecerea cu vederea a unor situații cu totul nemulțumitoare în care se află unele șantiere. Nici unul din obiectivele construite de șantierul din Borșa, de pildă, nu se încadrează în termenul planificat. Continuă, de asemenea, o acută reținere față de aplicarea unor forme organizatorice avansate, cum ar fi acordul global și executarea unor lucrări pe bază de contract. Deși conducerea trustului și-a propus să extindă această formă, pînă acum nu s-a ajuns decît la un procent de.. . 20 la sută. Chiar puținele formații de lucru in care se aplică acordul global sînt neglijate, nu li se asigură condiții corespunzătoare îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan. Nu putem încheia aceste rînduri fără a semnala lipsurile existente în domeniul economico-financiar, în gospodărirea materialelor pe șantiere. Conducerea trustului ar trebui să manifeste o preocupare mult sporită nu numai fată de dare în folosință la timp și de bună calitate a construcțiilor, dar și fată de gospodărirea mijloacelor materiale și bănești pentru continua reducere a cheltuielilor. T. TOHATAN Valorificarea completă, cu maximă exigență a fiecărei bucăți de lemn este una din sarcinile principale ale lucrătorilor din industria lemnului, o condiție pentru eficiența activității lor economice. Și în ce privește exploatarea și industrializarea masei lemnoase din județul nostru lucrurile atestă că din partea C.E.I.L. Sighetu Marmației, a comitetelor de direcție ale C.E.I.L.-urilor și a organizațiilor de partid respective se depun eforturi, există o preocupare activă. O demonstrează înseși faptele. La U.E.I.L. Vișeu Sui, spre exemplu, anul tredecut dintr-un metru cub de masă lemnoasă s-au obținut produse vandabile la o valoare mai mare cu 54 la sută decît în 1965. Nu însă despre aceste aspecte ale valorificării ne propunem să scriem ci despre aspectele primare, de la care începe Creșterea eficienței economice în industria lemnu-JSB5L: Gospodărirea judicioasă a fondului forestier acțiunea vastă de valorificare a lemnului, de la modul cum este gospodărită pădurea, baza de materii prime, fondul forestier. Datele statistice, oglinda cifrică realității, arată că în acest domeniu lucrurile nu stau pe același plan cu exploatarea sau industrializarea. Legislația silvică impune ca exploatarea unui parchet să se facă în timpul stabilit prin actele de punere în valoare, complet, să fie predate în termen organelor silvice pentru lucrările de regenerare. Iată însă că la U.E.I.L.-urile noastre acest elementar lucru nu este abordat cu atenția cuvenită. Anul trecut au rămas nepredate la timp nu mai puțin de 63 de parchete însumînd peste 540 ha pădure. Și dacă la U.E.I.L. Baia Mare situația s-a îmbunătățit întrucîtva, la U.E.I.L. Sighetu Marmației care a rămas dator silviculturii și în 1969 cu 17 parchete nelichidate, anul trecut „datoria“ a crescut la 28 de parchete. Ca să facem o apreciere cantitativă asupra acestor restanțe este de ajuns să arătăm că numai din producția forestieră a anului trecut, imobilizările de masă lemnoasă ca urmare a nelichidării la timp a unor parchete se ridică la frumoasa cantitate de 167,7 mii metri cubi, din care peste 45 la sută lemn „pe picior“ deci încă netăiat. Desigur în pădure sunt zone mai greu accesibile, unde cheltuielile de exploatare sunt ceva mai mari. Defrișarea însă trebuie să cuprindă întreaga zonă, pentru a permite apoi plantarea și regenerarea în masă. Or, lăsînd parchetele mai „grele“ neexploatate la timp sau exploatate doar în parte, pentru revenirea obligatorie la ele sînt necesare alte lucrări de acces, de întreținere, de pază, care la un loc grevează și nu ușor, costurile producției totale. La U.E.S.S. Baia Mare nu s-a prezentat un calcul al cheltuielilor suplimentare pentru lichidarea parchetelor neterminate la timp. Rezultă nici mai mult, nici mai puțin, că numai la un singur parchet de mărime medie se suportă lunar cheltuieli cu totul neproductive valorînd peste 7.000 lei, fără să mai considerăm faptul că o masă lemnoasă la un parchet de 8—12.000 m.c. întîrzie să intre în circuitul economic, că o parte din lemnul doborît dar nescos intră în depreciere calitativă, fără a mai vorbi de impedimentele puse arbitrar în calea regenerării pădurii. Valoarea acestor cheltuieli pe C.E.I.L. Sighetu Marmației s-a ridicat la nivelul anului trecut la peste 510.000 lei, dacă avem în vedere și penalizările aplicate pentru necurățirea parchetelor, nerespectarea regulilor de exploatare forestieră. Acum a început campania de împăduriri. Anul acesta, din cele peste 1.700 ha prevăzute, se vor împăduri în primăvară peste 1.400 ha. Este bine, socotim, ca în atenția comitetelor de direcție ale unităților forestiere respectarea regulilor silvice, evitarea unor cheltuieli inutile de felul celor subliniate mai sus să constituie obiectul unor preocupări mai active. D. GHEORGHE I NOTE Nucleu de cercetare uzinală La Uzina de preparare a E. M. Baia Sprie se află în funcțiune un microlaborator pentru cercetări în domeniul preparabilității sorturilor de minereuri supuse prelucrării. Realizat din resursele uzinei, bucurîndu-se de contribuția unui grup de lăcătuși-mecanici, microlaboratorul dispune de celule de dotare miniaturale, de o moară, de aparatura științifică necesară. Aici, inginerii și tehnicienii uzinei au condiții pentru ca în timpul serviciului sau în orele libere, să studieze „în mic" procesele de preparare din uzină, să stabilească operativ rețetele tehnologice adecvate compoziției minereurilor furnizate. Cercetarea uzinală la Baia Sprie a contribuit din plin la realizările dobîndite, la creșterea substanțială a randamentelor de extracție, la calitatea concentratelor livrate. Să menționăm doar că, pe baza cercetărilor uzinale, la trei mori se utilizează cu succes bare de lemn, înlocuindu-se parțial barele de otel manganos. Hotelul „Neglijenta” Așa am putea denumi ceea ce cu ani în urmă avea o firmă onorabilă, „Hotelul Vișeu de Sus". De fapt azi, după mai bine de un an de cînd s-a pornit „marea operă" de refacere a acestei unități, denumirea de hotele cu totul improprie. De cîteva luni, liniștea zidurilor sparte n-a fost tulburată nici de constructorii lotului local al șantierului T.C.M. Borșa, nici de prea grăbiții de odinioară, beneficiarii — .O.C.L. Mixt Vișeu de Sus. Deși după angajamentele contractuale, modernizarea hotelului vișeuan trebuia să fie gata încă în decembrie 1970, acum ea arată aproape ca și la început: ziduri sparte, uși scoase, urme ale constructorilor. De ce se neglijează realizarea acestui hotel? Iată o întrebare atît pentru părțile contractante, cît și pentru Consiliul popular orășenesc Vișeu de Sus! M. T. ZAVOIANU Competiție pentru recolte bogate In adunarea lor generală, cooperatorii din Ariniș au hotărît să adopte sistemul de retribuție pe bază de acord global. Cointeresarea directă în obținerea unor producții superioare a devenit de pe acum factorul mobilizator pentru o largă acțiune de fertilizare a solului. La această lucrare au luat parte sute de cooperatori din cele trei sate. Rezultatele eforturilor depuse sunt edificatoare. Pînă ieri, așa cum ne-a informat Ioan Covaci, inginerul șef al unității, numai pentru cultura porumbului au fost fertilizate 150 ha. La aceste realizări contribuit și faptul că majoritatea cooperatorilor au oferit îngrășămintele naturale aflate în gospodăria lor personală. In această competiție pentru recolte bogate s-au evidențiat în mod deosebit brigăzile din satul Tămășești.