Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-08 / nr. 5347

4 a > 4 t K 16\ 8 aprilie Tozt Primul trimestru de muncă mammmmmmmmmmmmmmmammmmmmemmaassm­mammmmmmmmm Dovadă de hărnicie După cum s-a mai anunțat, ju­dețul Maramureș s-a înscris printre județele țării care au îndeplinit Îna­inte de termen sarcinile economi­ce pentru primul trimestru al aces­tui an de început al cincinalului 1971—1975. Succe­sele noastre sunt dovada materiali­zată a oamenilor hărniciei muncii de pe aceste me­leaguri, perseve­rența cu care, mo­bilizați și conduși de organele și or­ganizațiile de partid, desfășoară pe front tot mai larg întrecerea so­cialistă în întîm­­pinarea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Statisticile con­firmă că în acest prim pătrar al a­nului 1971, în in­dustria județului la producția glo­bală, valoarea pro­duselor livrate su­plimentar sarcini­lor trimestriale de­pășește 67 milioa­ne lei. La pro­ductivitatea mun­cii sarcina a fost îndeplinită în pro­porție de 102,9 la sută, pe această bază obținîndu-se o bună parte din sporul de produc­ție industrială. Și în ce privește ac­tivitatea de con­­strucții-investiții, în primul trimes­tru planul a fost îndeplinit în pro­porție de 101,9 la sută la total, 117,8 la sută la construcții-montaje. S-a realizat astfel 19,8 la sută din planul anual de investiții, 22,4 la sută din planul de construcții și montaje. Reali­zări mai bu­ne au dobindit constructorii gru­purilor de șantie­re nr. 1 și 2 Baia Mare, cei de la T.C.M.M. Baia Ma­re. In această pe­rioadă au fost rea­lizate și un însemnat predate nu­măr apartamente din fonduri de stat sau ale popu­lației. Rezultatele în îndeplinirea sar­cinilor economice ale primului tri­mestru din 1971 demonstrează prin mărimea și am­ploarea lor hotă­­rîrea nestrămutată a colectivelor de muncă de a înde­plini exemplar pla­nul acestui an, an­gajamentele asu­mate în întrecerea socialistă în cins­tea semicentena­rului partidului. Baia Mare, cartierul Săsar Urcușuri spre final. Foto: F­S7.ABO I PENTRU SQCrOISM 3 Este bine cunoscută amploarea exploatării minereurilor nefe­roase din județul nostru în ul­timii ani. Dictată de interesele majore ale economiei naționale, exploatarea cunoaște parametri tot mai buni cantitativi și cali­tativi. Cu toate că în 1970, spre exemplu, volumul de extracție a depășit cu peste 40 la sută ni­velul din 1965, volumul de re­zerve miniere aflate în diferite stadii de cunoaștere a crescut, în aceeași perioadă, cu peste 11 milioane tone. Dacă avem însă în vedere că, lucru absolut nor­mal, calitatea minereurilor, con­ținutul acestora în metale ne­feroase este în acest cincinal cu circa 20 la sută mai slabă de­cit în perioada 1966—1970, apa­re în adevărata sa importanță atenția ce trebuie acordată creșterii volumului de rezerve miniere și gospodăririi acestora cu foarte mare chibzuință. A­­ceastă problemă, vitală pentru dezvoltarea în perspectivă a mineritului nostru a făcut, în decursul ultimilor trei ani, o­­biectul unor ample analize din partea organelor de partid și de stat județene. S-a cerut, încă din 1968, ca mineritul să întoc­mească un plan unic de cerce­tare geologică a teritoriului ju­dețului nostru. Cu toate că a­­cest plan-program nu s-a reali­zat încă (se vorbește de înde­plinirea lui abia prin semestrul I 1972­) unele acțiuni la exploa­tările miniere și de explorare dovedesc preocuparea comitete­lor de direcție, a organizațiilor de partid. Au fost date în ex­ploatare noi zăcăminte de mi­nereuri neferoase la Gura Băii — Baia Borșa, Valea­ Colbu­­lui — Jilia, altele se află în sta­diu avansat de cercetare geolo­gică. In unitățile miniere s-a reușit să se realizeze un echi­libru mai bun între extracție și lucrările de deschidere a noilor capacități de anul trecut planul la producție, lucrări geologice a fost depășit pe an­samblul sectorului minier cu 6,8 la sută, investiția specifică a scăzut în medie cu 2,1 lei/to­­nă rezervă. Pași însemnați spre o promovare de rezerve mai ra­ționale, inițiați și controlați de organizațiile de partid s-au fă­cut la multe exploatări miniere (Baia Sprie, Herja, Băiuț etc.). In general pe sectorul minier gradul de normalitate s-a îmbu­nătățit substanțial. La o seamă de exploatări miniere (Herja, Băiuț, Nistru) sunt evidente e­­forturile pentru concentrarea producției miniere, pentru ex­ploatarea pînă la epuizare rezervei de materii prime mi­­­niere. Perspectiva pune în fața mi­neritului nostru problema gos­podăririi și valorificării pe un plan superior a rezervelor mi­niere din perimetrele aflate ac­tual în exploatare sau adiacente. Or, din acest punct de vedere, cu toate progresele făcute, lucruri­le comportă o substanțială îm­bunătățire. La unele unități (Nistru, I.P.E.G. șantierul miniere Vi­­șeu-Vaser) investiția specifică este exagerat de mare. De ase­menea, datorită unor încetineli în execuția lucrărilor miniere, gradul de normalitate nu peste tot este la nivelul necesar. Spre exemplu, la E. M. liria ne­­îndeplinirea planului pe 1970 la lucrări geologice a afectat asi­gurarea cu rezerve pregătite. Din păcate, nici acum nu s-au întreprins aici măsuri destul de energice pentru a recupera ră­­mînerea în urmă. La sectorul I spre exemplu, din totalul de 119 oameni doar 26 lucrează în galerii și suitoare. Cu toate că la Săsar, Băiuț și în alte părți s-a trecut pe front larg la extracția panourilor i­­zolate, a resturilor de panouri și pilierilor, volumul de rezerve imobilizate și în general cu conținuturi mai bune decît pa­nourile în exploatare, se men­ține mare. Numai la Cavnic, imobilizările afectează o canti­tate de minereuri ce depășește cu aproape 20 la sută extrac­ția planificată pe acest an. Fără a mai analiza și alte as­pecte pe linia gospodăririi ba­zei de materii prime miniere (existența unui mare volum de goluri miniere depășirea diluziei nerambleiate, volumetrice, exploatarea de panouri insufi­cient pregătite, probate și cu­noscute etc.), ne vom referi la eficiența cercetării geologice. Statul a făcut și face eforturi financiare deosebite pentru ex­tinderea bazei de materii prime miniere. Se cere deci ca volu­mul de rezerve evidențiat să se obțină cu cheltuieli cît mai scă­zute. In acest scop ar trebui mai bine gospodărit și timpul de lucru al geologilor, ocupa­­rea acestora cu lucrări de bi­rou, cu întocmirea de statistici nu dintre cele mai utile atrag după sine scumpirea cercetării geologice, scumpirea în ultimă instanță a producției marfă mi­nieră. Sunt încă prea puțin fo­losite în mineritul nostru pro­cedeele moderne de cercetare geologică, cele geochimice, geo­fizice, cu ajutorul cărora mine­ritul ar putea lărgi gama sorti­mentelor sale cu alte substanțe minerale și roci utile. Dinamica ascendentă a pro­ducției de metale în sectorul minier solicită măsuri salutare, operative și eficiente pentru a­­șezarea cercetării geologice la nivelul exploatărilor în cadrul preocupărilor de primă mărime, pe același plan cu cele acorda­te extracției curente, Ing. GH. DUMITRESCU DEZVOLTAREA ȘI VALORIFICAREA BAZEI DE MATERII PRIME - PROBLEMA VITALĂ A MINERITULUI Cifrele globale și situația unor șantiere Primul trimestru al anului i-a fa­vorizat pe constructori. Acest cadru a permis o organizare mai bună a lucrărilor în special la obiectivele nou începute cum sunt: Filatura de fire pieptănate­, Fabrica de cărămizi Crăciunești, dezvoltarea Fabricii „A­­grofruct", locuințele și altele. Prin organizarea mai bună trebuie înțeles în primul rînd concentrarea efective­lor în locuri mai puține, dar bine pu­se la punct, asigurarea continuității lucrărilor prin formații specializate și materialele necesare, folosirea bună a mijloacelor mecanizate, mai A­­cestea au fost elementele care au hotărît un ritm intens la locuințele de pe bulevardul București din Ba­ia -Mare, microraionul nr. 1 Gara nouă, la Filatura de fire pieptănate. Același lucru se poate spune despre montajul prefabricatelor, ca și de producția acestora. Toate elemente­le enumerate mai sus sunt succint sintetizate în depășirea planului de către T. C. Maramureș au 10,5 la sută în îndeplinirea indicatorilor de pro­ductivitate, iar ca urmare a ritmului mai bun, din martie, pe trimestru, s-a realizat 22,6 la sută din planul anual. Datorită apariției unor lucrări cu caracter urgent, T.C.M. va mai tre­bui să execute suplimentar lucrări în valoare de 32 milioane lei. Acest fapt, ca și necesitatea dării în func­țiune a unor importante obiective, face ca lucrurile bune să le conside­răm ca un cîștig de experiență, ca o dovadă a posibilităților de care dis­pun constructorii și să ne axăm pe problemele nerezolvate în activitatea transportului, la necesitatea perfec­ționării și îmbunătățirii activității mai ales în ce privește eficiența e­­conomică, relațiile cu beneficiarii, a­ La T. C. M.­ doptarea unor noi forme de organiza­re, întărirea disciplinei, lichidarea ri­sipei de materiale etc. Pe prim plan se pune problema concentrării în continuare, îndreptă­rii atenției spre obiectivele ca ter­mene de dare în funcțiune apropiate. Printre acestea sunt lucrările de Fabrica „Agrofruct", Fabrica de că­ra­rămidă Crăciunești, un mare nu­măr de locuințe, Spitalul din Sighe­tu Marmației, hala industrială de la „Iza" Vișeu de Sus și altele. Pentru a se asigura eficiența investițiilor, nu-i suficient să se stea bine la glo­bal cu lucrările, ci trebuie rezolvate favorabil problemele ce condiționea­ză intrarea în funcțiune. La Fabrica­­ de cărămidă Crăciunești, problema cheie e calea de transport a argilei, lucrare care pînă acum a fost ne­glijată de șantierul local al T.C.M. La Fabrica „Agrofruct" se lucrează în pas de melc la­, montarea chesoane­­lor și în plus nu este asigurat ca­blul necesar instalațiilor. In chip ciu­dat Spitalul din Sighetu Ma­rmatiei e planificat să fie predat în trimestrul IV, deși durata normală și contrac­tul prevăd luna septembrie. Rezultatele bune pe ansamblul trustului nu justifică trecerea cu ve­derea a unor situații cu totul ne­­mulțumitoare în care se află unele șantiere. Nici unul din obiectivele construite de șantierul din Borșa, de pildă, nu se încadrează în termenul planificat. Continuă, de asemenea, o acută reținere față de aplicarea unor for­me organizatorice avansate, cum ar fi acordul global și executarea unor lucrări pe bază de contract. Deși conducerea trustului și-a propus să extindă această formă, pînă a­­cum nu s-a ajuns decît la un procent de.. . 20 la sută. Chiar puținele for­mații de lucru in care se aplică a­­cordul global sînt neglijate, nu li se asigură condiții corespunzătoare în­deplinirii exemplare a sarcinilor de plan. Nu putem încheia aceste rînduri fără a semnala lipsurile existente în domeniul economico-financiar, în gospodărirea materialelor pe șantie­re. Conducerea trustului ar trebui să manifeste o preocupare mult sporită nu numai fată de dare în folosință la timp și de bună calitate a con­strucțiilor, dar și fată de gospodări­rea mijloacelor materiale și bănești pentru continua reducere a cheltuie­lilor. T. TOHATAN Valorificarea completă, cu maximă exigență a fiecărei bucăți de lemn este una din sarcinile principale ale lucrătorilor din industria lemnului, o condiție pentru eficiența activității lor eco­nomice. Și în ce privește ex­ploatarea și industrializarea masei lemnoase din județul nostru lucrurile atestă că din partea C.E.I.L. Sighetu Marmației, a comitetelor de direcție ale C.E.I.L.-urilor și a organizațiilor de partid respective se depun eforturi, există o preocupare activă. O demonstrează înseși fap­tele. La U.E.I.L. Vișeu Sui, spre exemplu, anul tre­de­cut dintr-un metru cub de masă lemnoasă s-au obținut produse vandabile la o va­loare mai mare cu 54 la su­tă decît în 1965. Nu însă despre aceste aspecte ale va­lorificării ne propunem să scriem ci despre aspectele primare, de la care începe Creșterea eficienței economice în industria lemnu-JSB5L: Gospodărirea judicioasă a fondului forestier acțiunea vastă de valorifi­care a lemnului, de la mo­dul cum este gospodărită pă­durea, baza de materii pri­me, fondul forestier. Datele statistice, oglinda cifrică realității, arată că în acest­­ domeniu lucrurile nu stau pe același plan cu exploatarea sau industrializarea. Legislația silvică impune ca exploatarea unui parchet să se facă în timpul stabilit prin actele de punere în va­loare, complet, să fie predate în termen organelor silvice pentru lucrările de regene­rare. Iată însă că la U.E.I.L.-urile noastre acest elementar lucru nu este a­­bordat cu atenția cuvenită. Anul trecut au rămas nepre­date la timp nu mai puțin de 63 de parchete însumînd peste 540 ha pădure. Și da­că la U.E.I.L. Baia Mare si­tuația s-a îmbunătățit întru­­cîtva, la U.E.I.L. Sighetu Marmației care a rămas da­tor silviculturii și în 1969 cu 17 parchete nelichidate, anul trecut „datoria“ a cres­cut la 28 de parchete. Ca să facem o apreciere cantita­tivă asupra acestor restanțe este de ajuns să arătăm că numai din producția fores­tieră a anului trecut, imobi­lizările de masă lemnoasă ca urmare a nelichidării la timp a unor parchete se ridică la frumoasa cantitate de 167,7 mii metri cubi, din care pes­te 45 la sută lemn „pe pi­cior“ deci încă netăiat. De­sigur în pădure sunt zone mai greu accesibile, unde cheltuielile de exploatare sunt ceva mai mari. Defrișa­rea însă trebuie să cuprindă întreaga zonă, pentru a per­mite apoi plantarea și rege­nerarea în masă. Or, lăsînd parchetele mai „grele“ neex­ploatate la timp sau ex­ploatate doar în parte, pen­tru revenirea obligatorie la ele sînt necesare alte lu­crări de acces, de întreține­re, de pază, care la un loc grevează și nu ușor, costu­rile producției totale. La U.E.S.S. Baia Mare nu s-a prezentat un calcul al chel­tuielilor suplimentare pentru lichidarea parchetelor ne­terminate la timp. Rezultă nici mai mult, nici mai pu­țin, că numai la un­ singur parchet de mărime medie se suportă lunar cheltuieli cu totul neproductive valorînd peste 7.000 lei, fără să mai considerăm faptul că o ma­să lemnoasă la un parchet de 8—12.000 m.c. întîrzie să intre în circuitul econo­mic, că o parte din lemnul doborît dar nescos intră în depreciere calitativă, fără a mai vorbi de impedimentele puse arbitrar în calea rege­nerării pădurii. Valoarea acestor cheltuieli pe C.E.I.L. Sighetu Marmației s-a ridi­cat la nivelul anului trecut la peste 510.000 lei, dacă a­­vem în vedere și penalizări­le aplicate pentru necurăți­­rea parchetelor, nerespecta­­rea regulilor de exploatare forestieră. Acum a început campania de împăduriri. Anul acesta, din cele peste 1.700 ha pre­văzute, se vor împăduri în primăvară peste 1.400 ha. Este bine, socotim, ca în a­­tenția comitetelor de direc­ție ale unităților forestiere respectarea regulilor silvice, evitarea unor cheltuieli inu­tile de felul celor subliniate mai sus să constituie obiec­tul unor preocupări mai ac­tive. D. GHEORGHE I NOTE Nucleu de cercetare uzinală La Uzina de preparare a E. M. Baia Sprie se află în funcțiune un micro­­laborator pen­tru cercetări în domeniul preparabilității sorturilor de minereuri supuse prelucrării. Realizat din resur­sele uzinei, bucurîndu-se de contribuția unui grup de lăcătuși-mecanici, micro­­laboratorul dispune de celule de dota­re miniaturale, de o moară, de aparatu­ra științifică necesară. Aici, inginerii și tehnicienii uzinei au condiții pentru ca în timpul serviciului sau în orele libe­re, să studieze „în mic" procesele de preparare din uzină, să stabilească ope­rativ rețetele tehnologice adecvate com­poziției minereurilor furnizate. Cerce­tarea uzinală la Baia Sprie a contribuit din plin la realizările dobîndite, la creș­terea substanțială a randamentelor de extracție, la calitatea concentratelor li­vrate. Să menționăm doar că, pe baza cercetărilor uzinale, la trei mori se u­­tilizează cu succes bare de lemn, înlo­­cuindu-se parțial barele de otel man­­ganos. Hotelul „Neglijenta” Așa am putea denumi ceea ce cu ani în urmă avea o firmă onorabilă, „Hote­­lul Vișeu de Sus". De fapt azi, după mai bine de un an de cînd s-a pornit „ma­rea operă" de refacere a acestei unități, denumirea de hotel­e cu totul impro­prie. De cîteva luni, liniștea zidurilor sparte n-a fost tulburată nici de con­structorii lotului local al șantierului T.C.M. Borșa, nici de prea­ grăbiții de odinioară, beneficiarii — .O.C.L. Mixt Vișeu de Sus. Deși după angajamente­le contractuale, modernizarea hotelului vișeuan trebuia să fie gata încă în de­cembrie 1970, acum ea arată aproape ca și la început: ziduri sparte, uși scoase, urme ale constructorilor. De ce se ne­glijează realizarea acestui hotel? Iată o întrebare atît pentru părțile contrac­tante, cît și pentru Consiliul popular o­­rășenesc Vișeu de Sus! M. T. ZAVOIANU Competiție pentru recolte bogate In adunarea lor generală, cooperatorii din Ariniș au hotărît să adopte siste­mul de retribuție pe bază de acord glo­bal. Cointeresarea directă în obținerea unor producții superioare a devenit de pe acum factorul mobilizator pentru o largă acțiune de fertilizare a solului. La această lucrare au luat parte sute de cooperatori din cele trei sate. Rezulta­tele eforturilor depuse sunt edificatoare. Pînă ieri, așa cum ne-a informat Ioan Covaci, inginerul șef al unității, numai pentru cultura porumbului au fost fer­tilizate 150 ha. La aceste realizări contribuit și faptul că majoritatea coo­­­peratorilor au oferit îngrășămintele na­turale aflate în gospodăria lor persona­lă. In această competiție pentru recol­te bogate s-au evidențiat în mod deose­bit brigăzile din satul Tămășești.

Next