Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-08 / nr. 5347

Anul XXI nr. 5347 Joi $ aprilie 1971 4 pagini — 30 de bani a însămînțări 0 zi pierdută se recuperează cu greu ^ CINE SE ȘCOALA TÎRZIU... SĂMÎNȚA DE TRIFOI SUB... 7 SACĂTE ^ TOATA LUMEA ÎN POMICULTURĂ! NU SÎNT DE VINA DOAR MECANIZATORII ^ CEI PATRU AU FOST DOAR... UNU Insâmîntârile de primăvară s-au înscris la sate ca o sarcină de stringentă actualitate. Cooperatorii, tractoriștii desfășoară o vie activi­tate pentru a pune bază solidă re­coltei din acest an. Așa se întîm­­plă în majoritatea unităților agri­cole. Ca urmare, rezultatele se materializează zilnic prin extinde­rea suprafețelor însămînțate cu culturi din prima urgență. Din pă­cate mai sînt și excepții. La Călinești, însămînțările au Început cu destulă întîrziere (abia în 3 aprilie), dar și atunci, cu un efectiv redus. Președintele, tova­rășul Ioan Duma, nou ales în a­­ceastă funcție, se plînge că meca­nizatorii din secție nu s-au înca­drat încă în cadența impusă de timpul înaintat. De obicei ies la muncă, pe la orele 10—11. Bineîn­țeles, cine­­ se scoală tîrziu... nu poate ajunge prea departe. Ba mai mult, în prima zi de campa­nile, tractoriștii Gheorghe Horea și Iosif Poenaru repartizați la bri­­igada I și respectiv la a IV-a au fost lipsă la apel, transported ba­liastul pentru cetățeni (cu forme le­gale). Duminică, zi cu timp fru­mos, mecanizatorii ocupați cu transportul îngrășămintelor natu­­r­ale pe cîmp, au lucrat efectiv de la ora 11 pină la ora 14. Puțin. In mod normal — așa cum sus­ține președintele, semănatul ovă­zului trebuia terminat. In ciuda a­­­cestui fapt, pină în seara zilei de 5 aprilie din cele 40 ha planifica­te, doar pe 6 ha sămînța a ajuns în sol. In aceeași seară, președin­tele, brigadierii aveau o scurtă consfătuire de lucru, pentru a sta­bili sarcinile operative la însămîn­­țări. Dar Ioan Pop, șeful secției de mecanizare nu și-a făcut pre­zența. A fost căutat, vroiam și noi să stăm de vorbă cu dinsul. N-a fost găsit. De unde să știe atunci mecanizatorii, ce au de făcut a doua zi? Evident, însuși șeful secției pare a fi certat cu discipli­na. O atare situație reclamă din partea S­.M.A. Sighetu Marinației măsuri energice. Cooperatorii din Călinești și-au propus să însămînțeze primăvara și niște trifoi. Din 40 kg sămânță solicitată au primit numai jumăta­te. Dar și această cantitate adusă de două săptămîni de la Satu Ma­re este „bine păzită" sub lacăt, în vreme ce locul ei ar fi de mult în tarlalele de grîu sub cultură pro­tectoare. Să ne fie cu iertare, în acest caz nu mai sunt de vină trac­toriștii. O neglijență deloc scuza­bilă. Cu ceva mai avansat, dar totuși nesatisfăcător se prezintă mersul lucrărilor de primăvară la G.A.P. Gîmpulung la Tisa. Pe jumătate N. SOARE (Continuare în pag. a 2-a) Nu, nu se poate să nu fi remarcat și dumnea­voastră, stimați cititori, a­­bundența de produse magazinele de legume din și fructe ale Băii Mari și ale centrelor muncitorești din împrejurimi. Cartofii, ceapa, murăturile, zarzavaturile, usturoiul, mazărea, merele, prunele uscate, conservele de legume, compoturile, UȘI ,l­ ouăle, peștele etc., au fost și sunt și acuma prezente din belșug în rafturile ma­gazinelor. De mai bine de o săptămînă, în vitrinele u­­nor unități ca cele cu nr. 21 — 23 — 3 — 9 — 36 — 1 — 30 și ale altora au apărut, etalate îmbietor, le­gumele timpurii produse în sere în alte județe ale țării sau în grădinile cooperati­velor agricole de producție Mireșu Mare, Satulung de la alți grădinarii castra­și veți, ardei iuți, salată, cea­pă verde, spanac, roșii. Desigur că aui observat și un alt amănunt semnifi­cativ, de aproape­­ majoritatea legumelor luni, și fructelor sînt prezentate și vîndute preambalate. — Procentul mărfurilor care se vînd în prezent am­balate sau preambalate, în magazinele noastre, ne-a spus tovarășul Victor Pop, șeful Centrului de legume și fructe Baia Mare, este de aproape 80 la sută. La cea­pă, cartofi și fasole acest procent trece de 90 la sută. Cumpărătorii sunt acum mai bine deserviți, mai civi­lizat. In consecință a cres­cut și volumul desfacerilor. In magazinele C.S.F. Baia Mare, de pildă, în trimes­trul I a.c. au fost desfăcu­te cu 3.000.000 lei mai mul­te produse ca în aceeași pe­rioadă a anului trecut. Apreciind eforturile con­ducerii întreprinderii de producere și valorificare a legumelor Maramureș, ale lucrătorilor din unitățile de legume și fructe, ră­­mînem încredințați că­zultatele obținute pînă re­a­­cum sînt de bun augur și că pe linia aprovizionării și deservirii populației la toa­te unitățile din județ se vor înregistra în continuare pe întregul an 1971 succese și mai frumoase. I. PETRIA 1 MANIFESTĂRI ÎNCHINATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . In sala Teatrului dramatic din Baia Mare a avut loc un spectacol omagial închinat aniversării semicentenarului P.C.R., la reușita acestuia au contribuit ansamblurile folclorice de pe lân­gă casele de cultură din Sighetu Marmației, Tirgu Lăpuș și Vi­­șeu de Sus. • Din Baia Mare s-a dat ieri startul în competiția cicloturui „Floarea prieteniei", la care iau parte 70 de echipaje pionierești din școlile județului. După ce timp de patru zile acestea vor par­curge ruta Baia Mare — Gîrdani — Cehu Silvaniei — Ulmeni — Șomcuta Mare — Remetea Chioarului — Baia Mare, va fi de­semnat echipajul care va reprezenta județul Maramureș la faza pe țară a concursului de ciclism ce face parte din seria mani­festărilor consacrate aniversării semicentenarului P.C.R­. Tinerii din comuna Moisei au prezentat pe scena căminu­lui cultural din localitate un reușit program cultural-artistic închinat celei de-a 50-a aniversări a P.C.R. Un program cultural­­artistic închinat aceluiași eveniment a fost prezentat și pe scena căminului cultural din Coaș. • Clubul Exploatării miniere Baia Sprie a găzduit recent con­cursul istorico-literar „50 de ani de luptă și victorii". Publicul prezent la această manifestare a avut prilejul de a asista la o succintă trecere in revistă a celor mai importante momente din istoria P.C.R. • In comuna Săliștea de Sus a avut loc un festival al tine­retului, la caie aiu luat parte și tineri din comuna Dragomirești. Tot în comuna Săliștea de Sus cercul literar „Semnal" a închi­nat aniversării partidului o seară de poezie.­­ La căminul cultural din Remeți a fost ținută expunerea „50 de ani de la crearea P.C.R.", iar în comuna Săcel s-a organizat un concurs intitulat „Momente din istoria P.C.R.". La Casa de cul­tură a sindicatelor din Baia Mare profesorul Ioniță Iuga a pre­zentat expunerea „Momente din istoria poporului român — Ro­mânia între anii 1934—1940. Intr-o altă instituție culturală băi­­măreană — Clubul E.M. Săsar — a fost organizată o călătorie i­­maginară pe hartă. Intitulată „Prin muzeul de istorie a partidu­lui" aceasta a evocat momente mai importante din lupta parti­dului în ilegalitate. 9 Pentru îmbogățirea repertoriului formațiilor de artiști ama­tori sindicale, zilele acestea în cuprinsul județului a fost difuzată culegerea „Sub stindardul glorios al partidului", editată de Uni­unea Generală a Sindicatelor din România. Culegerea cuprinde 25 de cintece pentru muzică corală închinate partidului. ”1 Triajul E.M. Săsar. Pe aici, trec zilnic tonele de minereu, rodul muncii avîntate din subteran. „Știință-tehnică-productivitate - 1971“ Cadru propice propagandei tehnice Devenită tradițională, acțiunea largă de promovare a progres­­ului tehnic pe calea formelor de propagandă de masă,­­ inițiată și condusă de organe sindicale, sub­­ denumirea „Știință — tehnică — productivitate", se află acum la cea de a treia ediție a sa. Avînd la bază consultarea unui larg cerc de specialiști, membrii ai comisiilor inginerilor și tehnici­enilor, programul acțiunii din a­­cest an cuprinde un însemnat nu­măr de manifestări de propagan­dă tehnico-economică diferenția­te pe ramuri industriale, profe­sii și categorii de pregătire. In condițiile creșterii calitative a activității e­­conomice­­— caracteristica de ba­ză a planului cincinal 1971—1975 — sporește considerabil rolul mobilizator activ al organelor și organizațiilor sindicale în antre­narea maselor de oameni muncii la promovarea progresu­ai­lui tehnic, la perfecționarea cu­noștințelor lor profesionale. S-a subliniat că toată această acti­vitate sindicală trebuie nemijlo­cit subordonată preocupărilor și sarcinilor economice de mare strigență. Este de altfel și ele­mentul care „respiră" din prog­ramul acțiunii „Știință — tehnici — productivitate — 1971". Așa spre exemlu, la manifes­tările ce au avut loc pînă acum, luna aceasta s­e va­ adăuga o se­siune de comunicări și referate pe tema „Creșterea productivi­tății muncii și a gradului de va­lorificare a metalelor" în care specialiști de prestigiu din ca­drul C.M.M.N. Baia Mare vor pune în dezbatere aspecte actu­ale și de perspectivă în aceste domenii deosebit de importante pentru mineritul și metalurgia ne­feroasă din județul nostru. Sunt de asemenea prevăzute o seamă de manifestări cultural-educative, expuneri, simpozioane, mese ro­tunde care, realizate de Casa de cultură din Baia Mare sau clu­burile din județ, vor aborda as­pecte diverse din preocupările vi­­zînd folosirea tehnicii din dota­re, experiența în îndeplinirea ...................................................­­sarcinilor economice,, consacra­te celei de a 50-a aniversări creării P.C.R. O gamă variată de a manifestări teh­n­ico-științifice abordează complexe probleme a­­le industriei lemnului (valorifica­rea, reducerea consumurilor, me­canizarea), precum și din con­­strucții­ montaje. Reținem din pro­gramul pe 1971 al acțiunii „Știin­ță — tehnică — productivitate" manifestări preconizate a se des­fășura direct în mijlocul colecti­velor de oameni ai muncii, de­dicate deosebit dezbaterii unor probleme specifice privind pro­tecția muncii, prevenirea îmbol­năvirilor profesionale. . Așa cum se arată la recenta ple­nară extraordinară lărgită a Con­siliului județean al sindicatelor acestea au datoria să adop­te în întreaga lor ac­tivitate, inclusiv cea de promova­re a noului în tehnică, metode și stiluri de muncă mai bune, care să atragă masa de oameni ai muncii, să le canalizeze preocu­pările, munca de creație pe fă­gașul îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice. Sub acest aspect, am reliefat că însăși programul pe­ 1971 al acț­­iunii de masă „Știință tehni­că — productivitate" prezintă m­aleabilitate, dă posibilitatea or­ganelor și organizațiilor sindica­le de a-și desfășura propaganda­ tehnică fără „tutelă măruntă", pe problemele specifice de cea mai mai mare importantă in viata col­­ectivelor de muncă. Este astfel creat cadrul propice pentru ca propaganda tehnică, latură deo­sebită a activității sindicale, să fie mult mai „la obiect", să ai­bă eficiență cit mai bună. ... Sala de ședința a Judecătoriei Sighetu Marmației,. Pe rol •— un dosar, o verigă dintr-un lanț de procese­ Cine­­ sunt cei care se judecă? Ioan Mihai din str. Tisei nr. 58, conductor de tren, l-a chemat în fața instan­ței pe Alexandru Zboly­­an, pensionar, domici­liat în aceeași stradă, la nr. 41. Pentru ce? Pen­tru pretenții... materia­le! Despre ce este vorba? Era în vara anului 1969. Un uliu ducea în gheare u­n porumbel. Huiduit, uliul a scăpat­ porumbe­lul. Ioan Mihai l-a ridi­cat, l-a dus acasă și i­-a oblojit rănile. După cîte­­va zile, I.M. se înțelege cu A.Z­, porumbar pasio­nat, să-i împrumute o porumbiță, pentru a în­temeia o „familie de po­rumbei". Cei doi s-au o­­bligat ca „produsul" — adică puii rezultați — să fie împărțiți în mod egal. Mare i-a fost bucuria lui I.M. cînd a găsit în cui­bar două ouă. Dar, nu peste mult, aceasta i-a fost umbrită de faptul că din cele două ouă n-a ieșit decit... un pui. Mai mult, porumbelul salvat, împreună cu puiul, și-au luat zborul și nu s-au mai întors „acasă" nicio­dată. De aici a început vrajba între „partene­ri". I.M. l-a acuzat pe A.Z­ că­ i-a furat, porum­belul și puiul. Și, din a­cest motiv, pînă acum au avut loc nu mai puțin de 6 dezbateri, reclamatul pretinzînd despăgubiri în valoare de... 25 lei! Mai mulți judecători și procurori, care au par­ticipat la aceste dezba­teri, apreciază că, în is­toria judecătoriei, n-a e­­xistat o pricină mai ne­serioasă, prin motive și proporții, ca cea dintre I.M. și A.Z. Comporta­rea lui I.M. a stîrnit, pur și simplu, indignare în rîndul oamenilor de pe strada unde locuiește. I.M., prin comportarea sa, prin atitudinea sa — ne spunea tovarășul Am­brozie Darău, deputat In n­Io in aceasta circumscripție — e un „exemplu" de • ceea ce nu trebuie să fie un vecin, un cetățean, u locatar, viciind climatul de înțelegere între oa­meni". Argumente. I-M. și-a găsit încă un „partener", pe măsura lui, în persoa­na lui Mihai Țiplea, tot din str. Tisei nr. 52. Cei doi procesomani „confruntat" — nici s-au ei nu mai știu precis de cite ori — la comisia de ju­decată, la judecătorie, la Tribunalul­ județean, pentru insulte, calomnii și altele. Reținem, pentru cititori, cîteva din „fapte­le" pentru care s-au ju­decat. M.T. pretinde de la I.M. 300 lei drept pagu­be produse de clinele său în grădina de zarzava­turi. M.I. N­­­ cheamă pe, M.T. în fața instanței pentru insultă. M.T. nu se lasă mai prejos, cheamă și el pe I.M. în îl judecată tot pentru in­sultă. — Desigur, instanța de judecată­ ne spunea tovarășul Aurel Pop, pre­ședintele judecătoriei locale, — apără interese­­­­le, drepturile legitime a­­le cetățenilor. Dar „moti­vele" pentru care se judecă unii oameni, ni se par de-a dreptul ciudate. Multe din pricinile a­­junse la comisiile de ju­decată, în fața instanței ar putea fi evitate, pre­­întîmpinate, sau soluțio­nate, prin înțelegere, în­tre împricinați. Pentru că a „pune în mișcare" angrenajul justiționar pentru niște fapte, neîn­țelegeri atît de mărunte, numai dintr-o meschină, dintr-o ambiție opti­că limitată, cum este și căzul relatat mai sus, nu este altceva decit un a­­buz. Am mai adăuga faptul că Ioan Mihai este anga­jatul unei instituții cu o severă disciplină (Gara C.F.R.). Poate colectivul de aici ar avea ceva de spus despre apucăturile „procesomanești" ale a­­cestuia? VASILE OANȚA UN UHU, UN PORUMBEL ȘI VECINII PROCESOMANI 1 PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Marți, a avut loc la Baia Ma­re plenara Comitetului județean Maramureș al Uniunii Tineretu­lui Comunist. La lucrările ple­narei au luat parte membrii și membrii­ supleanți ai Comitetu­lui județean U.T.G., secretari ai comitetelor comunale U.T.G., invitați din partea unor organe județene, președinți ai asocia­țiilor sportive de la sate, profe­sori de educație fizică din li­cee și școli generale. La plenară au participat tova­rășii Iuliu Feteș, membru suple­ant al G.G. al P.G.R., membru al Biroului C.C. al U.T.G., Mihai Marina, secretar al Co­­i­mitetului județean Maramureș al P.C.R. Pe ordinea de zi a plenarei au fost Înscrise următoarele puncte: 1) Raportul Biroului Comite­tului județean U.T.C. cu privi­re la preocuparea organelor și organizațiilor U.T.C. de la sate și din școli pentru organizarea și desfășurarea activității spor­tive de masă; 2) Planul de măsuri privind completarea hotărîrilor adopta­te de Conferința județeană U.T.C. cu noi obiective, reieșire­a din documentele Congresului­­ al IX-lea al U.T.C.; 3) Măsuri organizatorice pri­vind aplicarea hotărîrilor Con­gresului al IX-lea al U.T.C. la Conform unei reguli stabilite, începutul ședinței plenare tovarășul Gheorghe Sas, prim­­secretar al Comitetului jude­țean U.T.C., a prezentat o in­formare asupra modului de în­deplinire de către organele și organizațiile U.T.C. a sarcinilor stabilite de recentul Congres al U.T.C., precum și asupra înfăp­tuirii planului de acțiuni dedi­cate semicentenarului partidu­lui. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvîntul to­varășii: Augustin Cînta, prim­­secretar al Comitetului munici­pal Baia Mare al U.T.C., Nico­­lae Bura, secretar al Comitetu­lui comunal U.T.C. Sarasău,­ A­­driana Bognerac, secretară Comitetului U.T.G. de la Liceul­­ din Cavnic, Vasile Chiș, preșe­­­dintele Asociației sportive din Sălsig, Gheorghe Andreica, se­cretar al Comitetului orășenesc U.T.C. Vișeu, Alexandru Dormi­ță, profesor la Liceul din Baia Sprie, Adrian Trif, prim-secretar al Comitetului orășenesc U.T.G. Borșa, Cornel Coteț, secretar al Comitetului comunal U.T.G. Sa­tulung, Liviu Iva, elev la Li­ceul din Seini, loan Chioreanu, vicepreședinte al U.J.G.AJ P., loan Pop, președintele G.J.E.I P.S. și Ioan Chiorean, vicepreșiadin­­te al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In lumina hotărîrilor Con­gresului al IX-lea al U.T.G., plenara a operat unele modifi­cări în structura organizatorică a Comitetului județean­ U.T.G. Astfel, s-au constituit consiliile și comisiile pe domenii de ac­tivitate, iar numărul membrilor Biroului Comitetului județean U.T.G. a fost mărit de la­ 13 plus 4 supleanți, la 15 plus 6 suple­anți. Tovarășii Mihai Cerbănic și Ovidiu Pintea au fost pro­movați în rîndul membrilor bi­roului, iar tovarășii Gavril Ro­­baș, Dorel Breban și Ioan Ilieș au fost cooptați în rîndul mem­brilor supleanți ai biroului. Se­cretariatul Comitetului județean U.T.C. are acum următoarea componență: prim-secretar — Gheorghe Sas, secretar cu pro­bleme organizatorice — Cornel Hoban, secretar cu probleme de propagandă — Ioan Dîrjan, se­cretar cu probleme de sport, tu­rism și pregătire militară — Vasile Ardeleanu, președintele Consiliului pentru munca în rîndul elevilor — Clara Gallov, președintele Consiliului tinere­tului muncitoresc — Petru Hozan, președintele Consiliului tine­retului sătesc — Ovidiu Pintea. Plenara a eliberat din rîndul membrilor Comitetului județean U.T.C. pe tovarășul Victor Tur­da, plecat în alt județ, și a coo­ptat în comitet pe tovarășul Ioan Cozma, iar în rîndul mem­brilor supleanți ai comitetului pe tovarășul Cornel Sină. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Mih­ai Marina, secretar al Comitetului județean de partid, care s-a re­ferit pe larg la sarcinile ce re­vin organizației județene de ti­neret în contextul eforturilor generale de perfecționare a so­cietății noastre pe care parti­dul le polarizează în jurul de­săvârșirii ființei umane și va­lorificării potențialului său crea­tor. JL

Next