Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)
1971-05-16 / nr. 5380
2 Derbiul campionatului național de juniori (SERIA A XIII-A) Cu începere de la ora 13, pe stadionul „23 August“ se mrîînesc un joc direct, contînd pentru deciderea echipei care va cuceri campionatul seriei a XIII-a, Crișul Oradea și Minerul Baia Mare. Băimărenii, care nu au învins pină acum niciodată formația antrenată de fostul internațional A. Juhász, se vor strădui să rupă șirul de succese al echipei orădene. Discutând cu antrenorul Ștefan Weiss (Minerul), acesta ne-a declarat: „Va fi un joc cu mare miză, în care jucătorii mei vor încerca să frîngă tradiția care datează de foarte multă vreme. Neîndoielnic, jucătorii noștri, vor lupta cu toată ardoarea, animați de dorința ca de astă dată ei să fie cei victorioși și să cîștige dreptul de a participa în finala pe țară a campionatului național. Pentru întîlnirea de astăzi echipa s-a pregătit foarte atent în speranța unei comportări cît mai bune. Noi opunem Crișului o formație talentată și tehnică din care nu vor lipsi A. Boescu, Z. Crișan, I. Toth, L. Matei și Șt. Mihalcic, ultimul în formă ascendentă. Credem în victoria pe care am sperat-o atît de mult!’. VASILE SASARANU Moderna stație de salvare medicală a municipiului Baia Mare Stația cuprinde garaje, numeroase ateliere, camere pentru odihna personalului de serviciu ș.a.m.d. Foto: A. ȘUTH Succesele de început (Urmare din pag. 1) factor de bază nu poate fi nici o clipă, neglijată Fără nutrețuri suficiente și de calitate, cu un conținut bogat de elemente hrănitoare nu poate fi concepută creșterea animalelor și cu atît mai puțin îngrășarea celor 650 bovine. In discuția avută cu tovarășul inginer Vasile Gosma, directorul asociației, acesta ne-a relatat că în timpul ce trecut de la adunaarea împuterniciților consiliul de administrație a întreprins acțiuni susținute menite să contribuie la îmbunătățirea activității economico-organizatorice. In acest context se înscrie pe prim plan sotizarea animalelor pe grupe de greutate. Ca o măsură de cointeresare directă s-a introdus retribuirea în acord a îngrijitorilor în raport direct cu realizările obținute, însoțite de preocupări susținute pentru o mai bună valorificare a furajelor, asigurarea apei în grajduri (la Remeți) măsurile amintite au condus la o creștere a sporului zilnic în greutate. In prezent un lot de 50 animale sunt marcate pentru export. Dintre toa, 30 tăurași acesvor putea fi livrați încă în cursul lunii mai. Acțiuni hotărâte (Urmare din pag. 1) fost revelatoare pentru noi în ce privește Interesul muncitorilor în găsirea formelor și mijloacelor de economisire a materialelor, în cauzele risipei. Maiștrii Gheorghe Belu și Nicolae Oșanu au arătat că sunt nevoiți să folosească materiale de dimensiuni mai mari decît le sunt necesare, deoarece nu li se asigură la dimensiuni normale. Zidarii Andrei Benedek și Gavril Mare au criticat echipele de dulgheri, care în loc să demonteze cofrajele după priză, le... demolează. Alți muncitori au scos în evidență faptul că nu se recepționează materialele la sosirea pe șantier, iar cei care ar trebui s-o facă nu sunt trași la răspundere pentru neglijența lor. — Dacă s-au materializat ideile și propunerile făcute, ce s-a constatat în activitatea practică? — Evident, nu dezbaterea era cea care trebuia să rezolve practic problemele. Tocmai de aceea, începînd chiar din ziua respectivă s-a constatat o altă atitudine față de gospodărirea materialelor la toți cei ce participaseră la dezbatere. Conducerea grupului a întreprins serie de măsuri, care împreună cu eforturile și acțiunile echipelor s-au soldat cu rezultate bune. Aș menționa doar cîteva acțiuni întreprinse: colectarea oțelului-beton răspîndit pe raza șantierelor, selecționarea „muntelui” de așa-zise deșeuri de fier-beton și refolosirea celor ce se puteau utiliza, ca și expedierea celui necorespunzător la centrele de colectare a fierului vechi; desființarea unor magazii răspîndite și nepăzite corespunzător; dulgherii s-au preocupat de sortarea materialului lemnos, centralizarea lui în locuri îngrădite și păzite etc. Pe lîngă acestea am introdus evidența strictă a economiilor de materiale pentru a putea stimula conform legilor pe cei ce economisesc materialele în procesul de producție. De asemenea, s-a lansat întrecerea cu obiectivul „cel mai ordonat loc de muncă". — Cum se asigură continuitatea acestei acțiuni? — Săptămînal se analizează stadiul de îndeplinire a măsurilor preconizate, iar maiștrii urmăresc zilnic consumurile, le discută cu șefii de formații. Am început să afișăm rezultatele obținute. De asemenea, se efectuează zilnic controlul asupra felului cum sunt gospodărite materialele, șefii șantierelor avînd dispoziții în acest sens. Pe lîngă mobilizarea generală a constructorilor efectuată de măsurile amintite mai sus, acțiunea și-a dovedit eficiența. Există astăzi pe șantierele noastre brigăzi și formații care au eliminat aproape complet risipa. La blocul turn din cartierul Săsar unde lucrează betoniștii lui Gavril Mare a dispărut orice risipă de beton și cărămidă, iar în brigada lui Ștefan Ghinal, dulgher, s-a întronat o ordine desăvîrșită. La obiectivul „creșă” construit de oamenii maistrului Ioan Silaghi, practic n-avem ce să le reproșăm. Așadar se poate și așa, iar urmările sunt vizibile prin scăderile accentuate ale consumurilor în ultimele două luni, prin economiile de diferite materiale ce se înregistrează deja în dreptul multor nume de constructori. aa PENTRU SOCIALISM FIRMELE Mi-amintesc de vechile firme din orașul copilăriei mele. Și pentru că au trecut cîteva decenii de cînd am plecat de pe acele meleaguri, iar firmele mi-au rămas în ochi și denumirea prăvăliilor în memorie, înseamnă că ele au avut eficiență. „Roata de aur", „Cornul vtnătorului", „Boul roșu“, „Grădina zînelor“, „Regele pălăriilor“, „Căminul“, „Vadul bun“, iată numai unele dintre ele. Nume solemne, unele fanteziste, azi desuete, altele umoristice, ba chiar intenționat stupide, ele delimitau un anumit magazin, un anumit local, o anumită unitate comercială, un anumit profil. Aceste denumiri s-au născut dintr-o necesitate intimă a comerțului, bazată pe multe secole de experiență. De la hanurile evului mediu și pînă la supermarșeurile zilelor noastre, unităților comerciale li s-au dat denumiri, așa cum atribuim nume unor fiice pe care vrem să le definim și in același timp să le delimităm de alți copii. Nu spunem celui de-al treilea născut al nostru: — „Măi numărul trei, ia de mină pe numărul unu și du-te cu el la numărul doi“. In același timp spunem însă în mod curent că se găsesc foi de tort la numărul 4 sau stafide la numărul 7, au sosit găini la numărul 12, interlocutorul nostru, în aceste cazuri, nepricepînd desigur despre care magazin e vorba. Obișnuim să spunem că mergem să tîrguim la Botorcea, la Szilagyi, la Hepca sau la Dîrlea, acești pricepuți conducători de unități comerciale transpunîndu-se cu numele lor în loc de firmă. Socotinsă că ar fi mai util, mai negustoresc, mai contemporan să dăm nume comerciale magazinelor. Nu e vorba să ne întoarcem la denumirile de altădată, ci să ne inspirăm din experiența comerțului înaintat din zilele noastre, atribuind nume atractive și bine potrivite profilului respectiv. Oare n-ar fi mai bine ca farmaciile noastre, de exemplu, să se numească „Esculap“, „Galenus“, „Hipocrat“, decît număru doi sau șapte sau cum spunem cu toții în mod curent: — „Merg la farmacia nouă de lîngă gara veche“. Dar nu e vorba numai despre farmacii, ci despre toate unitățile de desfacere sau servire ale căror personalitate și marcă individuală să fie consfințite și prin atribuirea unui nume propriu. Sînt convins că se vor găsi nume atractive și ingenioase mai ales dacă „nașii" se vor consulta cu populația, poate printr-un concurs instituit pentru găsirea celor mai potrivite nume de magazine. FL. VELICIU Duminică 16 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Zestrea domniței Ralu (Complet. Singuri printre pelicani); Minerul: Ultimul samurai (Complet. Triunghiul Hunedoara); Săsar: De șapte ori șapte (Complet. Cadoul); 1 Mai: Departe de lumea dezlănțuită (Complet. O zi în Transilvania). BAIA SPRIE: Răzbunarea sfîntului (Complet. Steluța nr. 2); SEINI: Amintiri bucureștene (Complet. Adolescența); BALTA: Codin; SIGHETU MARMAȚIEI — Mi.pitoresc: Ultimul drum (Complet. Metode); VIȘEU DE SUS: King Kong evadează (Complet. Delta necunojs._j.t).. .j.w.U Rebus miraculos (Complet. Film dedicat vizitei președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu în Franța); BAIA BORȘA: Mayerling (Complet. Mari interpreți ai lumii la București); TG. LAPUȘ: Nu fi trist! (Complet. Fluviul și marea); GAVING — I Minerul: Răpirea ! (Complet. încrucișarea fecioarelor spadelor); Gutinul: Genoveva del Brabant (Complet. Mistere în piatră); BÂIUȚ: Vagabondul; I ȘOMCUTA MARE: Ultimul monhican; CÂMPULUNG LA TISA: Jandarmul se însoară (Complet. Intîi copiii....). Luni 17 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Mihai Viteazul, seriile I și a II-a, orele 9, 14, 19; Minerul: Ultima relicvă (Complet. Cuprul); Săsar: De șapte ori șapte (Complet. Cadoul); 1 Mai: Ancheta (Complet. Tînăr căsătorit); BAZA SPRIE: King Kong evadează (Complet. Triptic); SEIII: Nu ești singur (Complet. Oameni de seamă ai agriculturii); BALTA: Război și pace; SIGHETU MARMAȚIEI — Studio: Argoman superdiabolicul (Complet. Arhitectura feudală); Muncitoresc: Mihai Viteazul, seriile I și a II-a. VIȘEU DE SUS: Bela (Complet. Merele); BORȘA: Cu mine nu, madam! TG. LĂPUȘ: Marele semn albastru (Complet. Noi procedee în legumicultură); GAVING — Gutinul: Un elefant numit slowly (Complet. Iubirea cruciatului); Minerul: Nu fi trist (Complet: Gustav și rudele bogate); BÂIUȚ: Bucătăreasa; ȘOMCUTA MARE: Karl. Von Ossietzki (Complet. Secretul Gomanei); CIMPULUNG LA TISA: La porțile pămîntului. Duminică 16 Mai 1971 8.30 Sport și sănătate. O emisiune pentru copii, adulți vîrstnici. 9,30 Matineu duminici cal pentru copii. 10,00 Viața satului. 11,15 Albumul compozitorilor români: Wilhelm Berger. 12,00 De strajă patriei. 12,30 In reluare, la cererea telespectatorilor. „Cadranele din turnuri vechi". 13:00 Emisiune în limba maghiară. 14:30 Postmeridian. — Magazin duminical. Din sumar: „Definiția umorului în cinci minute..." dată de Aurel Baranga. — Bietul Charley — glumă muzical-distractivă. Film. — Hullabaloo. Un program muzical pentru tineret realizat în studiourile A.B.G. din Londra de Ben Churchill. — Caricatura săptămînii. — Teatru scurt: „Horoscopul" de Guy Abecassis Caleidoscop. — Muzică populară în interpretarea Măriei Bădoiu. — Desen animat. — Anton Tiest — un colecționar pasionat. — Moment coregrafic pe muzică de G. Debussy. 17,50 Fotbal — Campionatul european. Cehoslovacia — România — transmisiune directă de la Bratislava. 19,50 1001 de seri. 20.00 Telejurnalul de seară. 20.30 Film artistic: „Operatiunea Cicero". 22.10 Telejurnalul de noapte. — Recital Lola Iovanovici. 23:00 închiderea emisiunii. Luni 17 mai 1971 In jurul orei 11,30 — Transmisiune directă de la Aeroportul Internațional Otopeni. Sosirea în capitală a președintelui Republicii Federale a Germaniei Gustav Heinemann și a doamnei Heinemann, care la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România. 18,00 Scena. 18,30 Muzică populară. 18,45 Stop-cadru. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Film serial: „Cavalerul Furtună" (VII). 21,00 Idei contemporane. 21,40 Aventuri în epoca de piatră — film de desen animat. 22,05 Pentru iubitorii muzicii de operă. 22,35 „O zi la Oslo" — reportaj filmat. 22,55 Telejurnalul de noapte. 23,05 închiderea emisiunii. 99 (Urmare din pag. 1) instruirea lucrătorilor din aceste unități în privința sarcinilor ce le revin în asigurarea unei aprovizionări mai bune a populației cu pîine". INSPECTORATUL SANITAR DE STAT Secția de igienă alimentară a Inspectoratului sanitar de stat al județului Maramureș, sub semnăturile dr. Ernest Palencsar, locțiitor al inspectorului șef județean, și a dr. Gheorghe Dumbrăviceanu, inspector județean, șef de secție, ne-a redactat următorul răspuns: . .Intr-adevăr buletinele noastre de analiză, nu ajung rapid la întreprinderea de panificație, însă intervenția în procesul tehnologic de fabricare a pîinii, în vederea obținerii produselor de panificație de bună calitate, nu se face pe baza analizelor noastre executate prin sondaje în mod periodic la produsul finit, ci pe baza analizelor efectuate zilnic de către laboratorul propriu al întreprinderii, pe diferite faze ale procesului de producție*. Ne cerem scuze pentru intercalare, dar vrem să întrebăm Inspectoratul sanitar județean ce sens au aceste analize dacă rezultatele determinate nu contribuie cu nimic, oportun, la îmbunătățirea procesului tehnologic de fabricație, în speță, la calitatea corespunzătoare a pîinii? Continuăm să înserăm textul răspunsului: „Ne însușim critica în ceea ce privește faptul că nu am aplicat sancțiuni bănești persoanelor responsabile de fabricarea necorespunzătoare a produselor de panificație, în conformitate cu H.C.M. nr. 2506/1969 și ne-am mulțumit doar cu sesizarea conducerii întreprinderii și avertismentele date... Ne luăm angajamentul ca pe viitor să manifestăm o exigență sporită în controlul calității produselor de panificație și să aplicăm sancțiunile legale celor vinovați". INSPECTORATUL COMERCIAL DE STAT Un răspuns mai deosebit am primit din partea Inspectoratului comercial de stat de pe Consiliul popular județean, lîngă răspuns care poartă semnăturile inspectorului șef Ioan Buteanu și a inspectorului principal Colan. Acest răspuns este Victor mai deosebit fiindcă, parțial, respinge critica făcută în ziar. Deși la început se precizează că: „Ancheta dv. a scos în evidență aspecte negative în legătură cu pîinea, constatînd că în unele cazuri întreprinderea de morărit și panificație a livrat în rețeaua de desfacere a comerțului pîine respunzătoare calitativ, sau necocu lipsă la gramaj.. se menționează că afirmația făcută în ziar privind nepreocuparea inspectoratului în trimestrul I a.c. fată de asemenea aspecte „este generală și nu oglindește realitatea”. Pentru exemplificare, ni se scrie că: „organele noastre au controlat în permanență unitățile modul de desfacere și comerciale, calitatea pîinii, iar constatările fiind consemnate în registrele de Inspecție și control comercial". Urmează un șir de date cînd s-au făcut controalele și s-a constatat că există pîine arsă, că lipsesc specialitățile de panificație, că unele pîini sînt deformate, necoapte, învechite. Și ce urmări au avut „constatările consemnate* hîrtii, măsurile de sancționare în informarea întreprinderii și a origanizațiilor comerciale? In ancheta noastră nu ne-am ocupat doar de estetica pîinii, constatînd că e arsă, deformată, ceea ce ar fi putut observa și cel mai profan cumpărător, ci am căutat să pătrundem în esența deficiențelor, a cauzelor care generau și alte aspecte pe care tovarășii de la inspectoratul comercial nu le-au sesizat nici măcar în coloanele ziarului. Tocmai de aceea, în încheiere ne scriu: „Din cele relatate mai sus considerăm că n-a fost o lipsă de preocupare în problema pîinii din partea organelor inspectoratului comercial, mai ales că 2 inspectori și un inspector șef avem de controlat 1.300 unități comerciale din raza județului. Ultima propoziție poate spune mai mult decît tot răspunsul justificativ. Mai puțin interesează numărul de inspectori, raza lor de acțiune, constatările ce le fac, ci ne interesează efectul controalelor, și tocmai acest efect a lipsit. ___________ PUNEA 99 VINZAPI - cum pap ApiBl 53EF DACIA 1100, 30.000 km, de vînzare. Baia Mare, telefon 14626 orele 18—20. (448) I I I I I I Duminică 18 mai 1971 ANUNȚ La sediul întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere București, str. general Budișteanu nr. 11 bis, sectorul VII, se va ține între 7—8 iunie a.c. o sesiune de examen pentru instalatori în gaze lichefiate (aragaz). La acest examen pot participa muncitori calificați, cu cel puțin 5 ani în meseriile: lăcătuș, mecanic, strungar, instalator de apăcanal, pentru CATEGORIA LIMITAȚI și ingineri, subingineri, maiștri care au lucrat cel puțin un an in proiectări instalații gaze, pentru CATEGORIA NELIMITAȚI. Condițiile de admitere la examen și materialul asupra căruia vor fi examinați candidații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare a instalațiilor de gaze lichefiate al M.I.Ch. Pentru lămuriri suplimentare cei interesați se vor adresa întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere Cluj, telefon 12473, interior 21, sau la București telefon 17.42.10 ing. Remus Ioan. Șantierul de montaje și reparații cuptoare din cadrul întreprinderii de morărit și panificație Maramureș angajează PENTRU PUNCTELE DE LUCRU DIN ȚARA ȘI JUDEȚ: — ZIDARI ȘAMOTORI; — ZIDARI ROȘARI; — SUDORI. Condițiile de angajare sunt conform H.C.M. 914/1968. Solicitanții se vor adresa biroului personal al întreprinderii, Baia Mare, str. M. Eminescu nr. 65. Informații la telefon 13412. Grupul de uzine pentru utilaj minier Satu Mare strada Uzinei nr. 35 oferă pentru anul 1972 următoarele utilaje: — TRANSPORTOARE MOBILE DE 6, 8, 10 ȘI 15 METRI, destinate transportului oricărui fel de material; — DUMPERE PITICE CU PLATFORMĂ SAU CUPĂ DE 075 MC, destinate transportului de materiale pe șantiere de construcții sau transport intern în întreprinderi; — SCREPERE DE 6 M.C. destinate lucrărilor de îmbunătățiri funciare; — ÎNCĂRCĂTOARE PIVOTATE, care se adaptează pe tractoare UTOS 26, UTB 27, și U 650, cu set complet de scule, pentru Încărcarea și descărcarea materialelor de vehicule; — TRANSPORTOARE CU LANȚ, pentru cereale sau orice alte materiale cu greutate specifică apropiată. COMENZILE SE PRIMESC PE ADRESA DE MAI SUS, LETRIC SAU TELEGRAFIC (TELEX). Informații suplimentare la telefon 11801. CEI MAI DESTOINIC (Urmare din pag. 1)II III: Ștefan Vlasoci mențiune, electricieni de mină anul I: Ilie Buliban mențiune: lăcătuși de mină anul I: Grigore Dunca locul III; lăcătuși de mină anul III: loan Petrean locul II: Licee industriale miniere, electromecanică anul III: Gheorghe Lucaci locul II: Francisc Moldovan locul III, anul IV: Iosif Derecskely locul I, Alexandru Domo Icoș mențiune, exploatări miniere anul III: Nicolae Bud locul I III, loan Ilieș mențiune, anul IV: Gheorghe Teglaș locul I, Gheorghe Balint mențiune. Un clasament neoficial, alcătuit pe baza premiilor obținute de fiecare școală, prezintă următoarea ierarhie: școli profesionale locul I: Grupul școlar minier Baia Mare, locurile II și III, școlile profesionale „Dr. Petru Groza" și Iacobeni, locurile IV—V Anina și Motru, locurile VIII și IX Barza și Lupeni. La licee primul loc a fost ocupat de Petroșeni, iar al II■ lea de cel băimărean. La încheierea concursului am reținut cîteva aprecieri făcute de tovarășii dr. I. Teich, delegat al M.M.P.G., președintele comisiei, prof. Clara Galov, delegată a C.C. al U.T.C., și prof. Cristian Bărăitaru, delegat al M.I.. Concurenții au fost bine pregătiți și astfel au făcut o bună propagandă meseriilor și școlilor cărora le aparțin. Probele practice sunt cele decisive și elevii tocmai aici au demonstrat cunoștințe bine însușite. Peste 80 la sută din ei au depășit baremul maxim de admisibilitate, ceea ce ne îndreptățește să apreciem că pe viitor ștacheta exigenței poate fi ridicată fără risc. Am dorit mult ca aceasta a IV-a ediție să fie superioară celor anterioare și am avut satisfacția acestui succes. Grupul școlar minier, cu oamenii săi, cu laboratoare și ateliere a fost o gazdă foarte bună a concursului. Elevii vor duce de la Baia Mare imaginea unui centru minier care le-a oferit multe satisfacții profesionale și estetice.