Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)

1971-05-16 / nr. 5380

2 Derbiul campiona­tului național de juniori (SERIA A XIII-A) Cu începere de la ora 13, pe stadionul „23 Au­gust“ se m­rîînesc un joc direct, contînd pentru de­ciderea echipei care va cuceri campionatul seriei a XIII-a, Crișul Oradea și Minerul Baia Mare. Băimă­­renii, care nu au învins pi­­nă acum niciodată forma­­ția antrenată de fostul in­ternațional A. Juhász, se vor strădui să rupă șirul de succese al echipei orădene. Discutând cu antrenorul Ștefan Weiss (Minerul), a­­cesta ne-a declarat: „Va fi un joc cu mare miză, în care jucătorii mei vor în­cerca să frîngă tradiția ca­re datează de foarte multă vreme. Neîndoielnic, jucăto­rii noștri, vor lupta cu toată ardoarea, animați de dorința ca de astă dată ei să fie cei victorioși și să cîștige dreptul de a parti­cipa în finala pe țară a cam­pionatului național. Pentru întîlnirea de astăzi echipa s-a pregătit foarte atent în speranța unei comportări cît mai bune. Noi opunem Crișului o formație talen­tată și tehnică din care nu vor lipsi A. Boescu, Z. Cri­­șan, I. Toth, L. Matei și Șt. Mihalcic, ultimul în for­mă ascendentă. Credem în victoria pe care am spe­rat-o atît de mult!’. VASILE SASARANU Moderna stație de salvare medicală a municipiului Baia Mare Stația cuprinde garaje, numeroase ateliere, camere pentru odihna personalului de serviciu ș.a.m.d. Foto: A. ȘUTH Succesele de început (Urmare din pag. 1) factor de bază nu poate fi nici o clipă, neglijată Fără nutrețuri suficiente și de calitate, cu un conținut bogat de elemente hrănitoare nu poate fi conce­pută creșterea ani­malelor și cu atît mai puțin îngrășa­­rea celor 650 bovi­ne. In discuția avută cu tovarășul inginer Vasile Gosma, di­rectorul asociației, acesta ne-a relatat că în timpul ce trecut de la aduna­a­rea împuterniciților consiliul de ad­ministrație a între­prins acțiuni susți­nute menite să con­tribuie la îmbună­tățirea activității e­­conomico-organiza­­torice. In acest con­text se înscrie pe prim plan sotizarea animalelor pe gru­pe de greutate. Ca o măsură de cointe­resare directă s-a introdus retribuirea în acord a îngriji­torilor în raport di­rect cu realizările obținute, însoțite de preocupări susținu­te pentru o mai bu­nă valorificare a furajelor, asigura­rea apei în grajduri (la Remeți) măsuri­le amintite au con­dus la o creștere a sporului zilnic în greutate. In prezent un lot de 50 animale sunt marcate pentru ex­port. Dintre toa, 30 tăurași aces­vor putea fi livrați în­că în cursul lunii mai. Acțiuni hotărâte (Urmare din pag. 1) fost revelatoare pentru noi în ce privește Interesul muncitorilor în găsirea formelor și mijloace­lor de economisire a materiale­lor, în cauzele risipei. Maiștrii Gheorghe Belu și Nicolae Oșa­­nu au arătat că sunt nevoiți să folosească materiale de dimen­siuni mai mari decît le sunt ne­cesare, deoarece nu li se asi­gură la dimensiuni normale. Zi­darii Andrei Benedek și Gavril Mare au criticat echipele de dulgheri, care în loc să demon­teze cofrajele după priză, le... de­molează. Alți muncitori au scos în evidență faptul că nu se re­cepționează materialele la so­sirea pe șantier, iar cei care ar trebui s-o facă nu sunt­ trași la răspundere pentru neglijența lor. — Dacă s-au materializat i­­deile și propunerile făcute, ce s-a constatat în activitatea prac­tică? — Evident, nu dezbaterea era cea care trebuia să rezolve prac­tic problemele. Tocmai de a­­ceea, începînd chiar din ziua respectivă s-a constatat o altă atitudine față de gospodărirea materialelor la toți cei ce par­ticipaseră la dezbatere. Condu­cerea grupului a întreprins serie de măsuri, care împreună­­ cu eforturile și acțiunile echi­pelor s-au soldat cu rezultate bune. Aș menționa doar cîteva acțiuni întreprinse: colectarea oțelului-beton răspîndit pe raza șantierelor, selecționarea „mun­telui” de așa-zise deșeuri de fier-beton și refolosirea celor ce se puteau utiliza, ca și ex­pedierea celui necorespunzător la centrele de colectare a fie­rului vechi; desființarea unor magazii răspîndite și nepăzite corespunzător; dulgherii s-au preocupat de sortarea materia­lului lemnos, centralizarea lui în locuri îngrădite și păzite etc. Pe lîngă acestea am intro­dus evidența strictă a econo­miilor de materiale pentru a pu­tea stimula conform legilor pe cei ce economisesc materialele în procesul de producție. De a­­semenea, s-a lansat întrecerea cu obiectivul „cel mai ordonat loc de muncă". — Cum se asigură continuita­tea acestei acțiuni? — Săptămînal se analizează stadiul de îndeplinire a măsu­rilor preconizate, iar maiștrii urmăresc zilnic consumurile, le discută cu șefii de formații. Am început să afișăm rezultatele obținute. De asemenea, se e­­fectuează zilnic controlul asu­pra felului cum sunt gospodări­­­te materialele, șefii șantierelor avînd dispoziții în acest sens. Pe lîngă mobilizarea genera­lă a constructorilor efectuată de măsurile amintite mai sus, acțiunea și-a dovedit eficiența. Există astăzi pe șantierele noas­tre brigăzi și formații care au eliminat aproape complet risi­pa. La blocul turn din cartie­rul Săsar unde lucrează beto­­niștii lui Gavril Mare­ a dispă­rut orice risipă de beton și că­rămidă, iar în brigada lui Ște­fan Ghinal, dulgher, s-a întronat o ordine desăvîrșită. La obiecti­vul „creșă” construit de oame­nii maistrului Ioan Silaghi, practic n-avem ce să le repro­șăm. Așadar se poate și așa, iar urmările sunt vizibile prin scă­derile accentuate ale consumuri­lor în ultimele două luni, prin economiile de diferite materia­le ce se înregistrează deja în dreptul multor nume de con­structori. aa PENTRU SOCIALISM FIRMELE Mi-amintesc de vechile firme din orașul copilăriei mele. Și pentru că au trecut cîteva de­cenii de cînd am plecat de pe acele meleaguri, iar firmele mi-au rămas în ochi și denu­mirea prăvăliilor în memorie, înseamnă că ele au avut efi­ciență. „Roata de aur", „Cornul vt­­nătorului", „Boul roșu“, „Gră­dina zînelor“, „Regele pălării­lor“, „Căminul“, „Vadul bun“, iată numai unele dintre ele. Nume solemne, unele fantezis­te, azi desuete, altele umoristi­ce, ba chiar intenționat stupi­de, ele­ delimitau un anumit magazin, un anumit local, o a­­numită unitate comercială, un anumit profil. Aceste denumiri s-au născut dintr-o necesitate intimă a co­merțului, bazată pe multe se­cole de experiență. De la ha­nurile evului mediu și pînă la supermarșeurile zilelor noas­tre, unităților comerciale li s-au dat denumiri, așa cum atribu­im nume unor fiice pe care vrem să le definim și in ace­lași timp să le delimităm de alți copii. Nu spunem celui de-al treilea născut al nostru: — „Măi numărul trei, ia de mină pe numărul unu și du-te cu el la numărul doi“. In același timp spunem însă în mod curent că se găsesc foi de tort la numărul 4 sau stafi­de la numărul 7, au sosit găini la numărul 12, interlocutorul nostru, în aceste cazuri, nepri­cepînd desigur despre care ma­gazin e vorba. Obișnuim să spunem că mer­gem să tîrguim la Botorcea, la Szilagyi, la Hepca­ sau la Dîr­­lea, acești pricepuți conducă­tori de unități comerciale transpunîndu-se cu numele lor în loc de firmă. Socot­insă că ar fi mai util, mai negustoresc, mai contemporan să dăm nume comerciale magazinelor. Nu e vorba să ne întoarcem la de­numirile de altădată, ci să ne inspirăm din experiența co­merțului înaintat din zilele noastre, atribuind nume atrac­tive și bine potrivite profilului respectiv. Oare n-ar fi mai bine ca far­maciile noastre, de exemplu, să se numească „Esculap“, „Ga­­lenus“, „Hipocrat“, decît nu­­măru doi sau șapte sau cum spunem cu toții în mod curent: — „Merg la farmacia nouă de lîngă gara veche“. Dar nu e vorba numai despre farmacii, ci despre toate unită­țile de desfacere sau servire ale căror personalitate și marcă individuală să fie consfințite și prin atribuirea unui nume pro­priu. Sînt convins că se vor găsi nume atractive și ingenioase mai ales dacă „nașii" se vor consulta cu populația, poate printr-un concurs instituit pen­tru găsirea celor mai potrivite nume de magazine. FL. VELICIU Duminică 16 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Zes­trea domniței Ralu (Complet. Singuri printre pelicani); Mine­rul: Ultimul samurai (Complet. Triunghiul Hunedoara); Săsar: De șapte ori șapte (Complet. Cadoul); 1 Mai: Departe de lu­mea dezlănțuită (Complet. O zi în Transilvania). BAIA SPRIE: Răzbunarea sfîntului (Complet. Steluța nr. 2); SEINI: Amintiri bucureștene (Complet. Adolescența); BALTA: Codin; SI­­GHETU MARMAȚIEI — Mi.pi­toresc: Ultimul drum (Complet. Metode); VIȘEU DE SUS: King Kong evadează (Complet. Delta necunojs._j.t).. .j.w.U Rebus mi­raculos (Complet. Film dedicat vizitei președintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu în Franța); BAIA BORȘA: Mayer­ling (Complet. Mari interpreți ai lumii la București); TG. LA­­PUȘ: Nu fi trist! (Complet. Flu­­­­viul și marea); GAVING — I Minerul: Răpirea ! (Complet. încrucișarea fecioarelor spade­lor); Gutinul: Genoveva de­l Brabant (Complet. Mistere în­­ piatră); BÂIUȚ: Vagabondul; I ȘOMCUTA MARE: Ultimul mo­­n­­hican; CÂMPULUNG LA TISA: Jandarmul se însoară (Complet. Intîi copiii....). Luni 17 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Mihai Viteazul, seriile I și a II-a, orele 9, 14, 19; Minerul: Ultima relic­vă (Complet. Cuprul); Săsar: De șapte ori șapte (Complet. Cadoul); 1 Mai: Ancheta (Com­plet. Tînăr căsătorit); BAZA SPRIE: King Kong evadează (Complet. Triptic); SEIII: Nu ești singur (Complet. Oameni de seamă ai agriculturii); BALTA: Război și pace; SIGHE­­TU MARMAȚIEI — Studio: Ar­­goman superdiabolicul (Complet. Arhitectura feudală); Muncito­resc: Mihai Viteazul, seriile I și a II-a. VIȘEU DE SUS: Bela (Complet. Merele); BORȘA: Cu mine nu, madam! TG. LĂPUȘ: Marele semn albastru (Complet. Noi procedee în legumicultură); GAVING — Gutinul: Un ele­fant numit slowly (Complet. Iu­birea cruciatului); Minerul: Nu fi trist (Complet: Gustav și ru­dele bogate); BÂIUȚ: Bucătă­reasa; ȘOMCUTA MARE: Karl. Von Ossietzki (Complet. Secre­tul Gomanei); CIMPULUNG LA TISA: La porțile pămîntului. Duminică 16 Mai 1971 8.30 Sport și sănătate. O emi­siune pentru copii, adulți vîrstnici. 9,30 Matineu dumini­ci cal pentru copii. 10,00 Viața sa­tului. 11,15 Albumul compozito­rilor români: Wilhelm Berger. 12,00 De strajă patriei. 12,30 In reluare, la cererea telespectato­rilor. „Cadranele din turnuri vechi". 13:00 Emisiune în lim­ba maghiară. 14:30 Postmeridi­an. — Magazin duminical. Din sumar: „Definiția umorului în cinci minute..." dată de Aurel Baranga. — Bietul Charley — glumă muzical-distractivă. Film. — Hullabaloo. Un program mu­zical pentru tineret realizat în studiourile A.B.G. din Londra de Ben Churchill. — Caricatura săptămînii. — Teatru scurt: „Ho­roscopul" de Guy Abecassis Caleidoscop. — Muzică popu­lară în interpretarea Măriei Bă­doiu. — Desen animat. — An­ton Tiest — un colecționar pa­sionat. — Moment coregrafic pe muzică de G. Debussy. 17,50 Fotbal — Campionatul euro­pean. Cehoslovacia — Româ­nia — transmisiune directă de la Bratislava. 19,50 1001 de seri. 20.00 Telejurnalul de seară. 20.30 Film artistic: „Operatiu­nea Cicero". 22.10 Telejurnalul de noapte. — Recital Lola Io­­vanovici. 23:00 închiderea emi­siunii. Luni 17 mai 1971 In jurul orei 11,30 — Transmi­siune directă de la Aeroportul Internațional Otopeni. Sosirea în capitală a președintelui Repu­blicii Federale a Germaniei Gustav Heinemann și a doam­nei Heinemann, care la invita­ția președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, vor face o vizită oficială în Repu­blica Socialistă România. 18,00 Scena. 18,30 Muzică populară. 18,45 Stop-cadru. 19,15 Publici­tate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Film serial: „Cavalerul Furtună" (VII). 21,00 Idei contemporane. 21,40 Aventuri în epoca de pia­tră — film de desen animat. 22,05 Pentru iubitorii muzicii de operă. 22,35 „O zi la Oslo" — reportaj filmat. 22,55 Tele­jurnalul de noapte. 23,05 închi­derea emisiunii. 99 (Urmare din pag. 1) instruire­a lucrătorilor din aceste unități în privința sarcinilor ce le revin în asigurarea unei apro­vizionări mai bune a populației cu pîine". INSPECTORATUL SANITAR DE STAT Secția de igienă alimentară a Inspectoratului sanitar de stat al județului Maramureș, sub semnă­turile dr. Ernest Palencsar, loc­țiitor al inspectorului șef județean, și a dr. Gheorghe Dumbrăvicea­­nu, inspector județean, șef de secție, ne-a redactat următorul răspuns: . .Intr-adevăr buletinele noas­tre de analiză, nu ajung rapid la întreprinderea de panificație, în­să intervenția în procesul tehno­logic de fabricare a pîinii, în ve­derea obținerii­­ produselor de pa­nificație de bună calitate, nu se face pe baza analizelor noastre e­­xecutate prin sondaje în mod pe­riodic la produsul finit, ci pe ba­za analizelor efectuate zilnic de către laboratorul propriu al în­treprinderii, pe diferite faze ale procesului de producție*. Ne ce­rem scuze pentru intercalare, dar vrem să întrebăm Inspectoratul sanitar județean ce sens au aces­te analize dacă rezultatele deter­minate nu contribuie cu nimic, oportun, la îmbunătățirea proce­sului tehnologic de fabricație, în speță, la calitatea corespunzătoare a pîinii? Continuăm să înserăm textul răspunsului: „Ne însușim critica în ceea ce privește faptul că nu am aplicat sancțiuni bă­nești persoanelor responsabile de fabricarea necorespunzătoare a pro­duselor de panificație, în confor­mitate cu H.C.M. nr. 2506/1969 și ne-am mulțumit doar cu sesizarea conducerii întreprinderii și aver­tismentele date... Ne luăm an­gajamentul ca pe viitor să mani­festăm o exigență sporită în con­trolul calității produselor de pa­nificație și să aplicăm sancțiunile legale celor vinovați". INSPECTORATUL COMERCIAL DE STAT Un răspuns mai deosebit am primit din partea Inspectoratului comercial de stat de pe Consiliul popular județean, lîngă răs­puns care poartă semnăturile in­spectorului șef Ioan Buteanu și a inspectorului principal Colan. Acest răspuns este Victor mai deosebit fiindcă, parțial, respinge critica făcută în ziar. Deși la în­ceput se precizează că: „Ancheta dv. a scos în evidență aspecte ne­gative în legătură cu pîinea, constatînd că în unele cazuri în­treprinderea de morărit și pani­ficație a livrat în rețeaua de des­facere a comerțului pîine respunzătoare calitativ, sau neco­cu lipsă la gramaj.. se mențio­nează că afirmația făcută în ziar privind nepreocuparea inspecto­ratului în trimestrul I a.c. fată de asemenea aspecte „este generală și nu oglindește realitatea”. Pen­tru exemplificare, ni se scrie că: „organele noastre au controlat în permanență unitățile modul de desfacere și comerciale, calitatea pîinii, iar constatările fiind con­semnate în registrele de Inspec­ție și control comercial". Urmea­ză un șir de date cînd s-au făcut controalele și s-a constatat că e­­xistă pîine arsă, că lipsesc spe­cialitățile de panificație, că une­le pîini sînt deformate, necoapte, învechite. Și ce urmări au avut „constatările consemnate* hîrtii, măsurile de sancționare în informarea întreprinderii și a or­­i­ganizațiilor comerciale? In an­cheta noastră nu ne-am ocupat doar de estetica pîinii, constatînd că e arsă, deformată, ceea ce ar fi putut observa și cel mai pro­fan cumpărător, ci am căutat să pătrundem în esența deficiențe­lor, a cauzelor care generau și alte aspecte pe care tovarășii de la inspectoratul comercial nu le-au sesizat nici măcar în coloa­nele ziarului. Tocmai de aceea, în încheiere ne scriu: „Din cele relatate mai sus considerăm că n-a fost o lipsă de preocupare în problema pîinii din partea orga­nelor inspectoratului comercial, mai ales că 2 inspectori și un in­spector șef avem de controlat 1.300 unități comerciale din raza județului­. Ultima propoziție poa­te spune mai mult decît tot răs­punsul justificativ. Mai puțin in­teresează numărul de inspectori, raza lor de acțiune, constatările ce le fac, ci ne interesează efec­tul controalelor, și tocmai acest efect a lipsit. ___________ PUNEA 99 VINZAPI - cum pap ApiBl 53EF DACIA 1100, 30.000 km, de vînzare. Baia Mare, telefon 14626 orele 18—20. (448) I I I I I I Duminică 18 mai 1971 A­NUNȚ La sediul întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere București, str. general Budișteanu nr. 11 bis, sectorul VII, se va ți­ne între 7—8 iunie a.c. o sesiune de examen pentru instalatori în gaze lichefiate (aragaz). La acest examen pot participa muncitori calificați, cu cel pu­țin 5 ani în meseriile: lăcătuș, mecanic, strungar, instalator de apă­­canal, pentru CATEGORIA LIMITAȚI și ingineri, subingineri, maiștri care au lucrat cel puțin un an in proiectări instalații gaze, pentru CATEGORIA NELIMITAȚI. Condițiile de admitere la examen și materialul asupra căruia vor fi examinați candidații sunt prevăzute în regulamentul de funcționare a instalațiilor de gaze lichefiate al M.I.Ch. Pentru lămuriri suplimentare cei interesați se vor adresa între­prinderii pentru livrarea produselor petroliere Cluj, telefon 12473, interior 21, sau la București telefon 17.42.10 ing. Remus Ioan. Șantierul de montaje și reparații cuptoare din cadrul întreprinderii de morărit și panificație Maramureș angajează PENTRU PUNCTELE DE LUCRU DIN ȚARA ȘI JUDEȚ: — ZIDARI ȘAMOTORI; — ZIDARI ROȘARI; — SUDORI. Condițiile de angajare sunt conform H.C.M. 914/1968. Solicitanții se vor adresa biroului personal al întreprinderii, Baia Mare, str. M. Eminescu nr. 65. Informații la telefon 13412. Grupul de uzine pentru utilaj minier Satu Mare strada Uzinei nr. 35 oferă pentru anul 1972 următoarele utilaje: — TRANSPORTOARE MOBILE DE 6, 8, 10 ȘI 15 METRI, des­tinate transportului oricărui fel de material; — DUMPERE PITICE CU PLATFORMĂ SAU CUPĂ DE 075 MC, destinate transportului de materiale pe șantiere de construcții sau transport intern în întreprinderi; — SCREPERE DE 6 M.C. destinate lucrărilor de îmbunătățiri funciare; — ÎNCĂRCĂTOARE PIVOTATE, care se adaptează pe tractoa­re UTOS 26, UTB 27, și U 650, cu set complet de scule, pentru Încărcarea și descărcarea materialelor de vehicule; — TRANSPORTOARE CU LANȚ, pentru cereale sau orice alte materiale cu greutate specifică apropiată. COMENZILE SE PRIMESC PE ADRESA DE MAI SUS, LETRIC SAU TELEGRAFIC (TELEX). Informații suplimentare la telefon 11801. CEI MAI DESTOINIC (Urmare din pag. 1)­II III: Ștefan Vlasoci mențiune, e­lectricieni de mină anul I: Ilie Buliban mențiune: lăcătuși de mină anul I: Grigore Dunca lo­­cul III; lăcătuși de mină anul III: loan Petrean locul II: Licee industriale miniere, electrome­canică anul III: Gheorghe Lucaci locul II: Francisc Moldovan locul III, anul IV: Iosif Derecs­­kely locul I, Alexandru Domo­ I­coș mențiune, exploatări minie­­­­re anul III: Nicolae Bud locul I III, loan Ilieș mențiune, anul­­ IV: Gheorghe Teglaș locul I,­­ Gheorghe Balint mențiune. Un­­ clasament neoficial, alcătuit pe­­ baza premiilor obținute de fie­­­­care școală, prezintă următoa­­­­­rea ierarhie: școli profesiona­le locul I: Grupul școlar mi­nier Baia Mare, locurile II și III, școlile profesionale „Dr. Petru Groza" și Iacobeni, locu­rile IV—V Anina și Motru, lo­curile VIII și IX Barza și Lu­peni. La licee primul loc a fost ocupat de Petroșeni, iar al II­­■ lea de cel băimărean. La încheierea concursului am reținut cîteva aprecieri făcute de tovarășii dr. I. Teich, dele­gat al M.M.P.G., președintele comisiei, prof. Clara Galov, de­legată a C.C. al U.T.C., și prof. Cristian Bărăitaru, delegat al M.I.. Concurenții au fost bine pregătiți și astfel au făcut o bună propagandă meseriilor și școlilor cărora le aparțin. Pro­bele practice sunt cele decisi­ve și elevii tocmai aici au de­monstrat cunoștințe bine însu­șite. Peste 80 la sută din ei au depășit baremul maxim de ad­misibilitate, ceea ce ne îndrep­tățește să apreciem că pe vii­­tor ștacheta exigenței poate fi ridicată fără risc. Am dorit mult ca aceasta a IV-a ediție să fie superioară celor anterioare și am avut satisfacția acestui succes. Grupul școlar minier, cu oamenii săi, cu laboratoare și ateliere a fost o gazdă foar­te bună a concursului. Elevii vor duce de la Baia Mare i­­maginea unui centru minier ca­re le-a oferit multe satisfacții profesionale și estetice.

Next