Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)

1971-05-08 / nr. 5373

♦ •4 r %r " ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR:"JUDEȚEAN nul XXI nr. 5373 Slmbătă $ mai 1971 8 pagini — 30 de bani TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMĂN CONDUCĂTORUL ÎNCERCAT AL POPORULUI NOSTRU PE DRUMUL SOCIALISMULUI! TOT CE AM REALIZAT IN ACEASTĂ SCURTĂ DAR BOGATĂ PERIOADA A Istoriei româniei este rodul muncii eroice,­al uriașei forțe de creație a ÎNTREGULUI POPOR, A TUTUROR CELOR CE MUNCESC DE LA ORAȘE ȘI SA­­­­TE - ROMÂNI, MAGHIARI, GERMANI, SÎRBI ȘI DE ALTE NAȚIONALITĂȚI - CĂRO­­RA ORINDUIREA SOCIALISTĂ LE-A DESCHIS PENTRU PRIMA OARĂ UN CiMP NE­­LIMITAT DE AFIRMARE SOCIALĂ, O PERSPECTIVĂ CLARĂ DE PROGRES ȘI PROS­PERITATE, UN VIITOR LUMINOS. LA TOATE SUCCESELE OBȚINUTE DE POPORUL ROMÂN IN LUPTA PEN­TRU ELIBERARE NAȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ, PENTRU FĂURIREA NOII ORINDUIRI, O CONTRIBUȚIE DEOSEBITĂ AU ADUS COMUNIȘTII, ZECILE DE MII DE ACTIVIȘTI DE PARTID SI DE STAT, CARE IN CONDIȚII GRELE AU MUNCIT NEOBOSIT, CU DĂRUI­RE SI DEVOTAMENT N­ETARM­U­RIT, NEPRECUPĂTIND NIMIC PENTRU TRANS­­PUNEREA IN VIAȚĂ A POLITICII PARTIDULUI. PENTRU SLUJIREA POPORULUI, NICOLAE CEAUȘESCU Adunarea solemnă din Capitală consacrată împlinirii a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român Cea de-a I0-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importan­ță epocală în istoria mișcării muncitorești din țara noastră, în viața poporului român, a fost sărbătorită, vineri dimineața, în Capitală, în cadrul unei adunări solemne organizate în sala Pa­latului Republicii Socialiste Ro­mânia. Marea sala are un aspect fes­tiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile drapelelor partidu­lui și statului, se văd stema Partidului Comunist Român, ci­fra jubiliară „50" și datele ju­biliare: „192!—1971". La ora 10 dimineața, o furtu­nă de aplauze și urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului și statului; în prezidiu iau ioc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu­-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Il­ie Ver­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănalache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu,­­Ștefan Voitec, Iosif Banc, Con­stantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Carol Király, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Teiescu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum și participanți la crearea partidului și alți vete­­rani ai mișcării muncitorești din țara noastră — Gheorghe Cristescu, primul secretar gene­ral al Partidului Comunist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Niculi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Petre Con­­stantinescu-Iași, Wanda Nicol­schi, Constantin Tiulescu, Con­stanța Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfăleanu, Ion Popescu- Puțuri, Sanda Rangheț, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, Lajos Csogor, József Méliusz, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Rusu, Mihai Roșianu și Vida Geza - fruntași în muncă din industrie și agricultură — eroi ai muncii socialiste — conducă­tori ai organizațiilor obștești, generali, oameni de știință, artă și cultură. Se aflau în sala membrii C.C. al P.C.R . ai Consiliului de Stat și ai guvernului, ai Consiliului Național al Frontului Unității So­­cialiste, activiști de partid și de stat, numeroși membri de par­tid din ilegalitate veniți din toate județele țării, primii secre­tari ai comitetelor județene ale P.C.R , conducători ai instituții­lor centrale și organizațiilor ob­ștești, muncitori si țărani, frun­tași în producție, militari ai For­țelor noastre Armate, savanți, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenți la adunarea solemnă ofereau ima­ginea simbolică a însăși is­toriei partidului. Alături de participanți la primul con­gres de constituire a P.C.R., de vechi militanți care în a­­nii negri ai ilegalității au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă or­ganizate și conduse de comu­niști pentru libertatea și in­dependența patriei, pentru fe­ricirea poporului, alături de cei care și-au adus contribu­ția la victoria insurecției de la 23 August, instaurarea re­gimului democrat, la înfăp­tuirea revoluției populare, se aflau reprezentanții tu­(Consemnare în pag. a 6 a) Stimați tovarăși și prieteni. Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, e­­veniment de însemnătate isto­rică epocală în­­ viața poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteți-mi să vă adresez dum­neavoastră, tuturor comuniștilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări și un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socia­liste România. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Această aniversare prilejuiește o retrospectivă a drumului par­curs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toți oame­nii muncii din patria noastră pentru dreptate și libertate so­cială și naționala, pentru răs­turnarea regimului burghezo­­moșieresc, pentru cucerirea pu­terii politice și făurirea cu suc­ces a socialismului în România. Drumul străbătut nu a fost ne­ted : au trebuit învinse multe greutăți, trecute mari obstacole — dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile și nici­­ chiar moartea nu i-au putut abate pe comuniști din calea lor. Comu­niștii au ținut întotdeauna sus steagul luptei sociale și naționa­le, acționând ca organizatori și conducători încercați ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puter­nice, prelungite). Ceea ce i-a însu­flețit permanent pe comuniști în lupta­ lor a fost încrederea nestră­mutată în învățătura atotbiruitoa­re marxist-leninistă, devotamentul nemărginit față de năzuințele de libertate națională și drep­tate socială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulți acti­viști din anii ilegalității care și-au îndeplinit cu înalt devota­ment nețărmurit sarcinile­­ încre­dințate de partid, aducîndu-și contribuția la toate marile suc­cese obținute de partidul și po­porul nostru. Partidul îi prețu­iește în cel mai înalt grad pe activiștii din anii ilegalității. In numele Comitetului Central, se adresez tuturor calde felicitări Stimali tovarăși. Istoria partidului nostru este istoria luptelor sociale și națio­nale ale clasei muncitoare, ță­rănimii, intelectualității, ale tu­turor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, este istoria nașterii și dezvoltării mișcării muncitorești și revolu­ționare din România. Noi, co­muniștii, sîntem­ continuatorii tradițiilor progresiste ale poporu­și mulțumiri comuniste­ (Aplauze Îndelungate). Mulți din cei care au luat parte la înființarea partidului în 1921 și care au activat în rîndurile sale nu mai sînt prin­liți. Cinstim pe toți acei ca­re au stat în fruntea luptei îm­potriva asupririi străine, pentru neatîrnarea poporului, formarea statului național pentru ro­mân. Greul luptelor l-au dus întotdeauna masele largi popu­lare, le adresăm recunoștința noastră fierbinte și ne plecăm cu smerenie în fața jertfelor grele pe care le-au dat în a­­ceste lupte, tre noi. In semn de adine o­­magiu, propun să păstrăm un mo­ment de reculegere. (Asistența se ridică pentru câteva clipe în pi­cioare, cinstind memoria celor dispăruți). Secolul al XIX-lea s-a carac­terizat prin mari mișcări pentru eliberarea națională și socială. Răscoala din 1821, revoluția din 1848, Unirea Principatelor în 1859, războiul pentru inde­pendență din 1877 sunt momen­te cruciale în istoria Țării noas­tre. Aceste evenimente au mar­cat totodată intrarea țării pe calea dezvoltării capitaliste, precum și apariția pe scena is­toriei, o dată cu burghezia, a clasei muncitoare. In a doua jumătate a secolului trecut, în­deosebi după formarea statului național român în 1859, Româ­nia a cunoscut o puternică dez­voltare capitalistă. Situația spe­cifică, determinată de depen­dența față de imperiul otoman și de pătrundere în economia țării, încă din acea perioadă, a capitalului străin, a creat, oa­menilor muncii condiții deosebit de grele. In acest cadru, încă în perioada 1860—1870, începe crearea organizațiilor muncito­arebuie să menționez că forma­rea primelor cercuri muncitorești, începutul răspîndirii ideilor so­cialiste în România au fost sti­mulate de legăturile militanților români cu făuritorii lui științific­i Marx și socialismu­Engels. Intr-o scrisoare trimisă militantu­lui socialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că încearcă o mare (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA NICOLAE TOVARĂȘULUI CEAUȘESCU Mărețe tradiții revoluționare de luptă pentru eliberarea socială și națională a poporului, pentru socialism veșii.

Next