Pentru Socialism, iunie 1971 (Anul 21, nr. 5393-5418)

1971-06-11 / nr. 5402

Trecem printr-o pădure de molizi. Ci­neva a lovit cu toporul într-un arbore. Re­­intorși la acest arbore peste o zi-două, obser­văm că copacul și-a a­­coperit întreaga rană cu o mizgă cleioasă alb­­gălbuie. Molidul și-a creat deci acea alifie ca să-i vindece rana și să-l pun­ă la adăpost de ori­ce infecție provenită din afară. Aceasta este ră­șina. Cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, rășina brazilor și moli­zilor a servit multă vreme doar ca mireas­mă, dar astăzi a deve­nit importantă materie primă a industriei far­maceutice. Terebentina, colofoniul cu compușii săi, au devenit de a­­semenea substanțe de neinlocuit in fabricarea săpunului și hirtiei. O­ rintă insă cu necesita­tea colectării de rășină s-a născut și îndeletni­cirea — des inti­lnită prin pădurile Maramu­reșului — de „rășinari“. De remarcat că numai în raza Ocolului silvic Vișeu se colectează a­­nual circa 80 tone de rășină. Munca rășinarilor este legată însă de o seamă de greutăți. O­­mul cu sacul în spate colindă pădurea in lun­gul și latul ei, adună ca o albină citeva gra­me de rășină, pe care o poartă cu el o în­treagă zi. Pădurea are și ea de suferit de pe urma acestui sistem clasic de colectare a rășinii. Cuiburile de unde se extrage rășina devin pentru multi ar­bori niște focare de microbi și dăunători. Dar iată că, începînd din acest an, in multe ocoale silvice din țară, printre care și cel din Vișeu de Sus, s-a tre­cut la o nouă metodă de colectare a denumită „rezina” rășinii or­ganizat Metoda constă intr-un procedeu sim­plu. Arborii de molid sunt răzuiți de coaja lor pe o porțiune de­numită „oglindă". Cu ajutorul trusei cu unel­te speciale se trece a­­poi la efectuarea lu­crării propriu-zise, adi­că la formarea în trunchiul copacului a trei canale de scurge­re a rășinii, care co­munică intre ele în partea de jos a oglin­zii. La capătul celor 3 canale, este așezată o cutie in care se scurge rășina, ba Ște­­vioara și în alte părți, unde s-a trecut la o astfel de metodă (pînă acum au fost formate 4.000 de oglinzi), rezul­tatele sunt mai mult decât promițătoare. To­tuși, la început, pro­cedeul, ca orice lucru nou, a fost privit de mulți cu scepticism și neîncredere. Cu timpul însă rășinarii și-au dat seama că noua meto­dă este spre avantajul lor. Acum ei trec doar o dată la două zile prin rezervație și colectează rășină. Alte argumente ce vin în sprijinul a­­cestei noi metode sunt și acelea că rășina co­lectată pe această cale este de o calitate su­perioară, iar pădurea este ferită de unele de­precieri. Înseși cadre­le de specialitate, prin­tre care și ing. Ion Iu­­ga, șeful ocolului, a­­preciază mult noua me­todă. M. TRIFOI Rășinarii reportaj Vineri 11 iunie 1971 BAIA MARE — Dacia: Face­rea lumii; Minerul: Adio Grana­da (complet. Singur printre pe­licani); Săsar: Șarada (Complet. Mimetism); .1 Mai: Călugărița din Monza (­Complet. Ciocîrlia); BAIA SPRIE:­ Cei cinci din cer (Complet. Piarcul); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Iubiri tăcute (Complet. Flori și insecte); Studio: Balul de sîmbă­­tă seara (Complet. La început a fost atomul); VIȘEU DE SUS: Gaudem mus­igitur (Complet. Slipuri de lut. Orizont științi­fic); BCORȘA: Departe în apus (Complet. Digul); BAIA BORȘA: D-ale carnavalului (Complet. 20 secunde); CAVNIC — Minerul: Popasul (Corrapplet. Comandantul regimentului); Gutinul: Vara de altădată (Complett. Călătorie ae­riană); TG. LAPDȘ: Nu ești sin­gur (Complet. Oamenii și ape­le); ȘOMCUTA MARE; Sezon mort (Complet. Publicul); SEM­I. B.D. intră în acțiune (Complet. Almanah știintific); international tehnico- BAKtlIT; Catalanii (Complet. Singe pentru Adina Daneș); CÎMPULUNG­ER­TILA: Mayerling (Complet. Mari inter­preți ai muzicii la București). televiziune Vineri 11 iunie 197­­ 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România — Iu­goslavia. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. Sport. 20.10 Reflector. 20.25 Panoramic științific. 21.10 Film artistic: „Oglinda cu două fe­te" — o producție a studiouri­lor franceze. In rolurile princi­pale : Michele Morgan și Bour- Vil. 22.45 Filmul documentar „Imagini din Londra". 23:00 Te­lejurnalul de noapte. Opțiunile clasei a VllI-a In școala generală trebuie cău­tat și descoperit germenele încli­nației de viitor a omului ce va in­tra în circuitul social. Aici, diri­gintele trebuie să îmbine dorințe­le elevilor și ale părinților cu ap­titudinile constatate de el împreu­nă cu cadrele didactice care pre­dau la clasă. Diriginte la clasa a Rezultă: Pentru liceele de cultură generală au optat cei­­ mai buni e­­levi. Pentru liceele industriale și de specialitate, elevi cu rezulta­te bune, mediocre și doi cu rezul­tate slabe. Elevi cu rezultate sla­be și mediocre și-au exprimat do­rința de a urma școli profesiona­le. Pentru școli profesionale au VIII-a, fiind, voi consemna citeva din constatările mele. Am dat o lucrare scrisă intitu­lată: „Eu peste zece ani" în care cei cinzeci de elevi, cărora le-am adresat, au scris ce drum vor să-și aleagă în viață, motivînd alege­rea. Această lucrare a fost prece­dată de ore în care îi s-au prezen­tat elevilor o serie de profesii, optat un număr mai mare decît pentru licee: 56 la sută față de 44 la sută. Nici un elev nu și-a exprimat dorința de a urma clasa a IX-a. Paralel cu, discuțiile purtate cu elevii am luat legătura cu părin­ții în cadrul ședințelor pe clase sau cu ocazia vizitelor la domici­subliniind calitățile pe care le so­licită fiecare dintre ele: dragoste față de meseria aleasă, cunoaște­rea ei perfectă, conștiinciozitate, o cultură generală bine dezvoltată. Mulți elevi au dat dovadă de ma­turitate în alegerea profesiei în motivarea ei. Iată tabelul opti­și­unilor­ lii. Din aceste discuții am dedus că între dorințele majorității pă­rinților și cele ale elevilor exis­tă concordantă. In perioada stu­dierii opțiunilor elevilor am con­dus o fișă pentru fiecare elev în care am notat: numele și prenu­mele, mediile din clasele V—VII la obiectele limba română și ma­tematică, dorința părinților și cea a elevilor, recomandarea profeso­rilor de specialitate, recomandarea dirigintelui. Am inclus recoman­darea profesorilor de specialitate deoarece munca de orientare pro­fesionala nu este în exclusivitate­a dirigintelui ci a tuturor profe­sorilor care la obiectele ce le predau observă mai bine înclina­țiile elevilor. Orientarea nu e o muncă numai a clasei a VIII-a. După examene, în discuțiile purtate cu elevii, în special cu aceia care n-au ținut cont de op­țiunea exprimată anterior și care s-au prezentat la alte școli decît cele inițiale, în marea lor majo­ritate ne-au declarat, cu regret, că părinții, alți membri ai fami­liei, sau chiiar prieteni, au exerci­tat o influență asupra alegerii școlii la care să se prezinte pen­tru examene. O parte dintre ei au fost dezorientați și derutați și ca urmare nu au reușit la examen. Dintre cei care n-au dat examen la școala pentru care au optat, și n-au reușit, 9 sunt buni la învă­țătură! Deși școala ar trebui să fie fac­torul principal în orientarea șco­li a întregului curs școlar. Diri­gintelui îi revine rolul de a ar­moniza dorințele părinților și e­­levilor cu recomandările cadrelor didactice și cu observațiile psiho­­pedagogice făcute de diriginte în cei 4 ani de școală. După terminarea anului școlar am urmărit situația la examenul de admitere. Ea se prezintă ast­fel: rară și profesională, recomandări­le ei se izbesc de dorințele, ambi­țiile — de cele mai multe ori — ale unor părinți, fapt cu implica­ții negative asupra viitorului drum de urmat. De aceea, din partea școlii se impune o muncă conti­nuă, susținută începînd din primii ani de școală. Munca educativă în problema orientării școlare și pro­fesionale nu trebuie să aibă un ca­racter de campanie ci permanent. In sprijinul acestei idei trebuie chemați și alti factori educativi: căminul cultural, presa, radioul, televiziunea, organizațiile de pio­nieri și de tineret. Prof. AUREL IVANESCU Sc. gen. Ulmeni Media pe obiecte ______________________ _ . ... Nr .• română N Matematică Denumirea școlii . . -----——--------------------------------------------------------------------------­elevi 10 98765 10 98­765 Licee de cultură generală 6 1­4 1— — — — 5 1 — | _ Licee industriale și de spe­cialitate 16 —18412 — 33442 Din care: pedagogic 16 —14311 — 31411 minier 2 — — 1 1 — — — 1— 1 — — economic 2 — — 1 1 — — — — 1 1 — — construcții 1 — — — — — 1 — — — — 1 — artă 1 — — — — — 1— — — — — 1 Școli profesionale cu profil industrial 13 — — — 2 2­9 — — 1138 Școli profesionale cooperație:......15 — — — 1 5­9 — — —­159 Total: Licee 22 1­5 9 4 1­2 — 8 4 4­4­2 Școli profesionale 28­­— — •— 3 718 — — 128 17 (Mediile pe obiecte reprezintă media aritmetică din clasele V— VIII). Denumirea școlii Opțiunea exprimată Elevi admiși anterior Licee de cultură generală 6 8 Licee industriale și de specialitate 16 10 pedagogic 10 3 industrial 2 3 economic 2 3 construcții 1 — muzică 1 — agricol — 1 Școli profesionale cu profil industrial 13 12 Școli profesionale cooperație 15 2 Urmează clasa a IX-a — 13 Ucenicie la locul de muncă — 1 Rămași în fafa r^școlii^^^^^i_i><i^ii_i_i_i_­ii__ii_­iiiii_a_ii4a_^_^ Anunțuri de familie Profund îndurerată, familia Barna anunță încetarea din via­ță a scumpului lor soț, tată, bunic, străbunic, și socru BARNA MIHAI Ceremonia de înhumare va a­­vea loc la 11 iunie ora 16, în Sighetu Marmației, strada Re­­publicii 61. (467) Profund îndurerata familie Mădăras, din Baia Mare, mul­țumește conducerii Centralei minereurilor neferoase și tutu­ror acelora care au condus pe ultimul său drum, pe iubitul nostru IULIU MADARAS. (468) Cooperativa meșteșugărească „M­A­R­A" SIGHETU MARMAȚIEI angajează gestionar în ramura textile-tricotaje Salarizare avantajoasă: str. Plevnei nr. 12, telefon 1037, Trustul de construcții Hunedoara cu sediul în orașul Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 30, telefon 11960, angajează urgent următoa­rele categorii de muncitori pentru șantierele din Orăștie și Cugir: — zidari; — dulgheri; — pavatori piatră; — muncitori necalificați. Se asigură cazare corespunză­toare, iar masa la cantină contra cost. Informații suplimentare se pot obține de la serviciul organizarea muncii din cadrul trustului. pentru mintmt Vineri 11 iunie 1971 Igiena mintală Noțiunea, în primul rînd, se re­feră la organizarea sănătoasă muncii. Aceasta începe cu alege­a­rea profesiei, operațiune condițio­nată de două aspecte: capacitate fizico-psihică a individului, dar și atracția pentru meseria în cauză. Psihologia muncii a constatat­ că de obicei, nu suprasolicitările cantitative sunt acelea care duc la îmbolnăviri psihice. „Acea mun­că, care se efectuează cu interes, cu pasiune determină o oboseală mult mai mică, decît munca exe­cutată fără interes și cu atît mai mult munca neplăcută, n fi confor­­mă cu aptitudinile și posibilitățile de adaptare ale individului". (Prof. Predescu). Organizarea mediului favorabil la locul de muncă, rela­țiile colegiale sănătoase, atmosfe­ra plăcută au rol important în menținerea igienei mintale. La fel,­ și viața particulară de multe orii condiționează un teren favorabil­ pentru îmbolnăvire: tensiune afec­­­tivă în familie, folosirea abuzivă a excitanților (cafea, nicotină, al­cool). In viața familială unde se de­­­pune baza principiilor conviețui­­­rii pașnice, crearea relațiilor a­­fective sănătoase, înlăturarea e­­gocentrismului, discutarea și re- SFATUL MEDICULUI­ zolvarea în comun a tuturor pro­blemelor previn dereglările psihi­­ce. Odihna de toate zilele și odihna anuală de multe ori sunt folosite cu o­­ înfricoșătoare imprudență. Este deosebit de sănătos să petre­cem timpul de odihnă în mijlocul naturii, unde să folosim toate po­sibilitățile de călire a organismu­lui: aer proaspăt, Soare, apă, efort fizic. Ultimul pentru aceia care duc o viață sedentară­­ este in­dispensabilă. Trebuie căutată for­ma cea mai corespunzătoare mișcărilor fizice, care în tot Cursul a anului să ne fie accesibilă și tot­odată să fie potrivită și cu tem­peramentul fiecăruia. In urma miș­cărilor fizice în aer liber se pro­duce o adevărată reîmprospătare psihică, se menține igiena minta­lă. Pasiunile sănătoase, ca sportul, fotografia artistică, îndeletnicirile tehnice extraprofesionale (care contribuie și la înfrumusețarea lo­cuinței), muzica, literatura, dar în general arta practicată activ sau pasiv dau o permanentă stare de bună dispoziție, de elan psihicí­ Asigurarea somnului este de o importantă indiscutabilă. Dar este­ nefolositoare căutarea obsesivă a­ somnului profund și neapărat de­ 8 ore. Insomnia și somnul normali oscilează și l­a indivizii sănătoși deodată în distanță de săptămîni.­ Igiena mintală trebuie individual alizată. Pentru menținerea sănă­­tății mintale cele de mai sus pot­ fi folosite doar ca principii gene­rale. Dr. ZOLTÁN FÓRIS medic psihiatru 0 întreprindere mai puțin cunoscută: I.P.P.C. BAIA SPRIE REPORTAJ PUBLICITAR înainte de a intra în orașul Baia Sprie, ve­nind dinspre Baia Mare, se află așezată între­prinderea d­e producție, prestări și construcții — pe scurt I.P.P.C. In urmă cu 25 de ani aici se afla o mică secție de timplârie unde lucrau 7 muncitori. Istoria acestei întreprinderi por­nește de la acești 7 timplari. Cu timpul, nu­mărul salariaților a crescut. Pe vremea cind această unitate se numea Comraiprod lucrau 80—100 de salariați. De aproape 20 de ani uni­tatea a aparținut de cooperația de consum și a purtat denumirea de Iprodcoop. In luna mai 1970 întreprinderea a ieșit de sub egida U.J.C.C. — odată cu înființarea centralelor economice — trecind la Centrala de producție, prestări, a­­provizionare și transporturi București — C.P.P.A.T. — iar din luna martie a.c., prin comasarea cu întreprinderea de construcții și proiectări care aparținuse de Centrocoop, a luat noua denumire de I.P.P.C. Aceste elemente in­formative tin doar să precizeze câteva etape din istoria întreprinderii. Azi cei 574 de sala­riați muncesc cu abnegație pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în cea de-a cincea lună din acest an. Și la toate activitățile sarcinile se îndeplinesc cu succes. Colectivul întreprinderii are pentru acest an de realizat 32,2 milioane lei la producția industrială, 400.000 lei la pro­iectare și 5 milioane lei la construcții-montaj. Vorbind de cifre nu putem să nu amintim că în 1966 cei 250 de salariați au realizat o produc­ție marfă în valoare de 15.800.000 lei, iar în 1970 cu un efectiv de 404 salariați s-a realizat o producție marfă în valoare de 30.637.000 lei. Comparativ, în ultimele două cincinale, produc­tivitatea muncii a cunoscut o creștere serioa­să. Dacă în perioada 1961—65 productivitatea realizată în medie pe salariat într-un an era de 41.412 lei, în perioada 1966—70 aceasta s-a cifrat la 71.736 lei. Concomitent au sporit și be­neficiile acumulate : 11.568.000 lei în cincinalul 1961—65 și 25.617.000 lei în cincinalul recent în­cheiat. Toate aceste cifre sunt în mod firesc sinteza efortului fizic și intelectual al întregului colec­tiv de muncă. Totuși, o mențiune aparte prezintă cele 9 studii și 5 analize făcute de­in întreprindere de cadre cu pregătire superioară în acțiunea de organizare științifică a produc­ției și a muncii. Din aceste 14 studii și anali­ze, în realizarea cărora o contribuție substan­țială a adus-o ing. Ion Minică, directorul în­treprinderii, s-au desprins cu necesitate 21 de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la eficiența sintetizată în cifre. Astfel, prin utili­zarea rațională a suprafețelor de producție exis­tente, prin modernizări și construcții noi, supra­fața de producție a crescut cu 820 m.p. față de anul 1966. Pe loc de muncă spațiul de produc­ție a crescut de la 2,7 m.p. la 3,2 m.p. S-au amenajat și modernizat secțiile de producție : lăzi, butoaie fag, timplurie și mecanică-metal, iar ciclurile de producție s-au scurtat, prin organizarea fluxurilor tehnologice și reașezarea utilajelor în flux continuu de la 123 m.l. la 73 m au fost substanțial îmbunătățite condițiile de muncă ale muncitorilor și securitatea lor. Să amintim doar că toate procesele muncii de producție sunt mecanizate, faptul că s-a intro­dus exhaustarea la toate secțiile, transporturile interne au fost mecanizate, iar instalația elec­trică a fost modernizată fiind introdusă tele­comanda utilajelor prin relee proprii. In pre­zent se perfectează încălzirea centrală a sec­țiilor de producție și utilizarea aburului teh­nologic la uscarea materiilor prime. I.P.P.C. are în prezent secții și ateliere de butoaie, lăzi , tîmplărie, mobilier comercial și bunuri de larg consum, secție de producție în localitatea Coștiui unde execută mobilier co­mercial, butoaie de stejar, tîmplărie și bunuri de larg consum, un compartiment de proiec­tare a magazinelor de desfacere din cooperația de consum (se execută aoi și proiectări de construcții proprietate personală) și o secție de construcții-montaj, care execută aceste proiec­te. Producția întreprinderii se compune din unicate, serie mică și mijlocie, lunar realizîn­­du-se aici între 40—80 tipuri de produse. Din­tre acestea evidențiem mobilierul comercial di­vers pentru toate profilele de comerț, chioșcuri, bănci școlare, mobilier pentru laboratoare, biblioteci, trei tipuri de mobilă de bucutărie la prețul de cumpărare de 1.100 lei și 1.680 lei, planșete pentru tăieței, sucitoare, mese de lemn, tabureți etc., etc. Pentru desfacerea produselor sale întreprin­derea menține relații­­ cu direcțiile Comerciale, N­ecoop-urile și chiar cu unele cooperative de consum din aproape toate funcțele țării. Chiar in momentul de față se finalizează o coman­dă pentru Direcția comercială a municipiului București care cuprinde 9 magazine, proiectate și utilate de I.P.P.C. Baia Sprie. Un alt maga­zin de prezentare și desfacere a bunurilor de larg consum și artizanat se execută in­ prezent în București, beneficiarul fiind Centrocoop. In colaborare cu Nfecoop Baia Mare in luna iunie întreprinderea va deschide în orașul Baia Sprie, în locul fostei cofetării, un magazin de prezen­tare și desfacere a produselor executate. In­ general vorbind, toate magazinele cooperației de consum din județul Maramureș și Satu Ma­re sunt utilate cu mobilier de la I.P.P.C. Baia Sprie. Dintre cele mai noi sunt complexul co­mercial din Seini, magazinele din Mocira, Rus, Odoreu etc. Relațiile întreprinderii nu se limitează insă la granițele țării. Dacă în 1970 producția pentru export însuma 1.380.000 lei pentru anul în curs contractele deja încheiate prevăd o producție de 3 milioane lei, avînd perspective de crește­re. Marca I.P.P.C. Baia Sprie însoțește săniuțele tip Davos“ pentru R.F. a Germaniei, supor­turile pentru ziare și reviste expediate în S.U.A. etc. De asemenea, întreprinderea a pri­mit pentru acceptare prototipurile pentru o sea­mă de produse pentru export ca : dulăpior pentru mașina de cusut „Singer“, garnitură de mobilier antieu­rustic, cameră combinată tip „Bonanza“ și pentru 100.000 lăzi pentru citrice, ceea ce dovedește amploarea pe care o va lua producția pentru export începînd chiar cu acest an.Pentru cincinalul­­ prezent I­.P.P.C. Baia Sprie are de realizat o producție marfă in valoare de 184 milioane lei și 44 milioane lei la activi­tatea de construcții-montaj. L-am rugat pe di­rectorul întreprinderii, ing. Ion Minică, să facă o scurtă călătorie în viitorii ani și, cu ajuto­rul concretului și a preconizărilor, sâ prezinte perspectiva întreprinderii pe care o conduce .­­ Sarcinile pe care colectivul de muncă al întreprinderii le are de îndeplinit sunt mari și complexe. Dorința noastră este de a ne achita cu cinste de aceste sarcini și să putem raporta partidului la finele acestui cincinal că am rea­lizat o producție nu doar de 228 milioane lei, ci de 250 milioane lei. Pentru realizarea aces­tei cifre, impresionante in raport cu forțele noastre, ne-am gindit mai întîi la cadresă de muncitori. Vrem să deschidem aici, la Baia Sprie, o școală profesională pe profilul nostru începînd chiar cu acest an. Suntem­ aproape siguri că această școală profesională se va construi aici și va cuprinde în primul an de învățămînt 40—50 de elevi. De asemenea, avem în plan supraetajarea clădirii secției mecanice și înființarea unui atelier de produse din mase plastice: un alt atelier va lua ființă cu scopul de a mări productivitatea la bunurile de larg consum din lemn, metal și mase plastice. Do­rim să extindem compartimentul de proiectare de locuințe proprietate personală prin înființa­rea unui atelier de proiectare și acest lucru cît mai cu­rînd. Prin cooperare cu C.A.P. Tăuți Măgherăuș vom înființa o secție de prefabrica­te din beton pentru satisfacerea nevoilor inter­ne și ale populației, prefabricate care să cu­prindă garduri, grinzi, tuburi diferite și chiar elemente pentru garaje. In localitatea Merișor vrem să minem în valoare produsele de balas­tieră și să înființăm o secție de cărămizi pen­­tru­ populație. Pe strada Oltului la nr. 13 din Baia Mare vom deschide o secție de prestări pentru tinichigerie. t.apiserie, rabotat lăcu­tușerie, iar în localitatea Dragomirești, în colaborare cu organele locale, vrem să înființăm o secție de covoare, ștergeri etc., cu motive maramureșene... Dorim să facem multe. Și sunt convins că dorința noastră va deveni rea­litate. . .. Acum 25 ani 7 tîmplari, lucrind manual, nici nu visau ce metamorfoză va cunoaște ate­lierul lor. Și ca să ne continuăm ideea la sca­ra înfăptuirilor prezente, la sfîrșitul cincinalu­lui actual se preconizează la I.P.P.C. Bâiă Spune un număr mediu scriptic de 1.500 salariați. AL. POIENARU 1

Next