Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)

1971-07-24 / nr. 5439

7 Reîntilnesc mulți veterani ai șantierelor construcțiilor­dustriale din Baia Mare nu­și constat transformările trăite de ei. Pentru că concepția, tehnica, nivelul strucții se schimbă noilor con­continuu. Și oamenii care le înfăptuiesc trebuie să crească o dată cu ele sau poate înaintea lor. Mi-aduc aminte că pe zida­rul Vasile Vanța, dulgherul Ștefan Viland, maistrul Ioan Seling i-am întîlnit cu ani în urmă cînd construiau noua u­­zină de cupru, electroliza, fa­brica de acid sulfuric. S-a pier­dut mult timp, s-au necăjit mulți oameni cînd au plantat stîlpii halei electrolizei de cu­pru, deoarece nu „ieșeau“ în linie dreaptă. Lipsea experien­ța industrializării. Parametrii atinși astăzi la construcțiile industriale sunt incomparabil mai buni, iar ing. Romulus Cauți, șeful șantierului I.M.C., ne vorbește de Ștefan Viland, maistrul Ludovic Irmgaver, sau ing. Alexandru Pop și de ceea ce au realizat cu oamenii, dar evită să facă comparații. Și e explicabil. Saltul cîtorva ani e uimitor. Hala nouă de 3.500 m.p. — etapa a ll-a — de la U.M.M.U.M. a fost „con­turată“ în numai 11 zile. Cei 60 de stîlpi de 13 tone greuta­te fiecare, au fost montați in trei zile. Și dacă cifrele sunt in măsură să demonstreze eforturile și priceperea oame­nilor lui Ștefan Viland, amintim că în acele 11 zile s-au montat pe lingă 60 de stîlpi, 40 de grinzi, aproape 400 chesoane de acoperiș, că sudorii au fost mereu la „înălțime“ și la pro­priu și la figurat — pentru a efectua monolitizarea acestui ansamblu de prefabricate de sute de tone greutate. Pe Vasile Vanța, șeful unei brigăzi de 50 de zidari, l-am întîlnit acum cîțiva ani con­struind una din stațiile de transformare a energiei electri­ce din Baia Mare. Atunci îmi spunea că cea mai grea pe­deapsă care i s-ar putea da ar fi despărțirea de locurile unde se făuresc marii coloși industriali. „Cred că m-aș pră­buși odată cu visurile mele de CARNET DE ȘANTIER a mă înălța mai sus pe trepte de beston și oțel“, îmi spunea. Acum l-am găsit finisind altă mare lucrare la U.M.M.N. o Vanța s-a ținut de cuvînt, de­oarece acest impozant obiec­tiv, care va produce cupru de o puritate neatinsă pină acum în țară, are un „istoric“ al lui deosebit de alte construcții. In primul rînd hala e foarte înal­tă — peste 22 m, lucru mai rar la construcțiile industriale. Dar dificultatea constă în blarea“ celor 800 bucăți „așam­ele­mente de beton armat prefa­bricat. Și din acestea, cei 30 de stîlpi principali aveau greutate de 35 tone și 22 m­­ lungime. — Au fost cei mai lungi stîlpi de beton armat prefabri­cat pe care i-am montat pină acum, ne spune șeful de șan­tier. .. Aflăm despre această opera­ție că e o raritate, că nu puți­ne locuri din țară s-au mon­tat , stîlpi prefabricați de o a­­semenea lungime. — A fost greu?, l-am între­bat pe Valentin Daroiți, șeful brigăzii de dulgheri, care a montat hala amintită. —... 35 de tone fiecare. Dar am avut macarale așa că greutatea n-a puternice, contat. Lungimea stîlpilor, noutatea o­­perației, pretenția de a fi mon­tați „la milimetru“ asemenea coloși — acestea au fost „pro­blemele“ pe care le-am avut de rezolvat. Și ce să zic: hala o vede toată lumea în perfectă stare... Se înțelege că tehnicianul Ștefan Cseh, șeful lotului, și maistrul Ioan Seling, aflați și ei la primul „examen“ de acest fel, au avut emoții. Dar au trecut, așa după cum au tre­cut și pentru Gheorghe Brenciu, macaragiul care se poate nimări că „are“ una din cele mai mari macarale din țară, ce poate ridica aproape 100 tone la o singură mane­vră. .. .Reîntilnesc cu plăcere pe constructorii obiectivelor in­dustriale, iar noutatea întîlni­­rii din acest an mi-a mărit surpriza unor noi cote atinse în munca și viața lor. Deoare­ce odată cu noile cote construcțiilor, cresc și cei ale ce le înalță. T. JUSTIN AU­ CRESCUT CONSTRUCȚIILE, OAMENII... Grupul social al Exploatării miniere Șuior. PENTRU SüMOSM De vorbă cu GLEB PINTILIE, proaspătul campion balcanic La Atena, cum am mai anunțat, Gleb Pintilie a reușit o excelentă performanță, cîștigînd­, cu dezinvoltura unui mare campion, proba de SKEET. Performanță excelentă care-i încununează eforturile a 8 ani de pregătire perseverentă. Din fișierul proaspătului campion al Balcanilor, extragem pentru cititori. In 1863 cucerește primul titlu de campion na­țional al României. Urmează numeroase selecționări in lotul reprezenta­tiv. De profesie: inginer hidroenergetic. Este consilier la Institutul jude­țean de proiectare Maramureș. Performerul nr. 1 al județului nostru este un autodidact perfect. Avînd calificarea de antrenor, pregătește și o grupă de 10 tateriști la secția de tir a Clubului sportiv Baia Mare, echipă care ocupă actualmente torul III în ierarhia echipelor naționale după formațiile Steaua și Olimpia București. E suficientă, credem, creionarea acestei personalități a țintașilor mondiali de elită, care este Gleb Pintilie. Cu prilejul sosirii acasă după recentele campionate balcanice i-am solicitat un scurt interviu. — 1.Mulțumit de performanță? — Pentru mine reprezintă sa­tisfacția unei munci asidue din ultimii patru ani, pentru că nu pot să nu-mi amintesc de condi­țiile vitrege ale debutului. Pină la o dată mai recentă, baza ma­terială a tirului era la pămint. Cei cîțiva trăgători băimăreni, printre care mă număr și eu a­­bia reușeam să tragem la antre­namente 1.000 de cartușe pe an. Acum, odată cu înființarea sec­ției pe lingă C.S. Baia Mare cu sprijinul C.J.E.F.S. și al orga­si­nelor locale, poligonul nostru de antrenament a suferit radicale schimbări rivalizînd chiar cu poligoane, internaționale. Ne­­maivorbind că porția cartușelor a crescut la 10—15 mii pe an de trăgător. — Aveați îndoieli asupra obține­rii performanței de la Atena? — Nu, sunt un sportiv care nu poate fi păcălit, chiar la antre­namentul premergător concursu­lui am spus antrenorului fede­ral J. Lovinescu că mă pot anga­ja la o cifră superioară propriu­lui meu record (191). A început concursul și, după prima zi, rea­lizasem 96, o cifră încurajatoare. A doua zi, cu un moral în creș­tere, am realizat 98, și cu asta, 194 talere doborîte, din 200 po­sibile, performanță care mi-a a­­dus satisfacția locului I ca și cea a realizării pentru a treia oară în­ acest an a normei de maestru al sportului. Locul II a revenit grecului X. Pandeliadis (192), lo­cul III bulgarului A. Manolov (191), iar colegul meu de echi­pă Gh. Sencovici a obținut locul V (188). — Impresiile de la fața locului au fost... — O excelentă organizare, e­­forturile gazdelor copleșin­­du-ne, însă am tras pe un poli­gon greu, cu o orientare spre sud, deci în permanență cu soa­rele în față, pe un fundal splen­did al panoramei orașului dar derutant pentru noi trăgătorii. Delegația română, deși restrin­­să (11 trăgători), a cucerit 5 tro­fee din cele 6 puse în joc. Orga­nizatorii au dat o mare importan­ță acestor întreceri balcanice de­oarece pentru ei simbolizează, în mic, tradiția milenară în a orga­niza jocurile olimpice, ai căror autori, de necontestat, se pretind. Bineînțeles nu s-au lăsat furați de concurs in așa fel ca să nu ne fi dus in timpul liber în excursia organizată la Delfi, templul lui Apollo și la alte vestigii antice ale Greciei. — Făcînd abstracție de concurs, îmi permit să vă pun o întrebare de circulație sportivă. Cum vedeți materializată ideea sportivului — cult? — Sportivul adevărat, în orice ramură ar activa, are conștiința severă a măiestriei sale. Ce anu­me îi dă asta? Neîndoios, cultu­ra pe care a dobindit-o și cu a­­jutorul căreia realizează o armo­nie deplină între idee și expresia ei. Structural, rezistența, forța, iscusința fizică se pot valorifica deplin doar prin cultură, prin a­­cea adîncire a personalității ca­re îl apropie sau ridică pe om la măsura idealului său. A fost vreme cînd se socotea că a fi un o bun sportiv ajunge să ai un fi­zic riguros, o inimă puternică și ceva antrenamente pe deasupra. Cu asta se epuizau exigențele a­­supra unui campion. Mai sunt și astăzi unii, cei drept mai rari, la o asemenea fază primitivă a gin­­dirii. Noroc că numărul lor sca­de cu iuțeala dată de secolul nostru. — Ca in orice sport există și un tu­ rivalitate sportivă, controver­se, discuții ce atestă sau contestă meritele unui campion... —. Da, aveți dreptate. Tocmai de aceea, ori de câte ori am ci­tit s­au am întrezărit vorbe in­diferente la adresa mea, m-am ambiționat. Și aceasta nu pentru că m-am simțit jignit ci mai mult pentru a mă convinge per­sonal despre adevăr. — Un pronostic pentru apropia­tele Campionate europene ? — Ar fi bine dacă. ■. Până a­­tunci sper că toți cei ce­­ s-au îndoit de mine să scrie, să vor­bească măcar o dată frumos. — și dacă n-o să-și calce pe inimă? — Atunci o să fac un așa fel incit să se audă și despre a doua performanță mare. — De ce? — Ca să-mi vestesc debutul. ION MARINESCU Despre fibromul uterin " Marea frecvență a fibromului uterin ne îndeamnă să consa­­crăm citeva rînduri a­­cestui subiect. Se a­­preciază că una din cinci femei suferă de această boală în inter­valul de timp dintre pubertate și meno­pauză. Fibromul este o tu­moră beningnă, deci necanceroasă. Apariția fibromului este extrem de rară sub 30 de ani, frec­vența lui crește între treizeci și patruzeci de ani, ajungând la un maximum de frecven­ță în perioada dinain­tea menopauzei. Odată cu instalarea meno­pauzei, apariția fibro­mului uterin este din ce în ce mai rară. Se pare că anumiți factori ereditari și hormonali ar fi res­ponsabili de apariția fibromului uterin. Se Se știe că uterul es­format în mare parte dintr-un chi. In interiorul mus­a­­cestuia, din motive în­că necunoscute pe de­plin, unele celule mus­culare se multiplică mai intens decit alte­le, formînd nodozități bine anumite unitaze, care prin deli­in­tervenție chirurgicală se pot scoate, fără leza mușchiul din jur.­­ Poate să existe un nod unic, sau noduli mul­tipli, ori procesul fi­­bromatos poate cu­prinde uterul în to­talitate. Nodulii așezați spre interiorul uterului sînt cei ce produc cele mai mai multe neplă­ceri. Cei dezvoltați în grosimea mușchiului, sau spre suprafața ex­ternă, mai ales dacă sînt așezați spre fun­dul uterului, adesea nu produc nici un fel de tulburări, dacă nu ajung la un volum prea mare. Uneori un mic no­dul, cu­ o prună, poa­te provoca dureri sau sîngerări foarte mari sau de durată, pe cînd un fibrom cu­ un cap de copil trece neobser­vat. Semnele prin care se relevă existența unui fibrom sunt durerile lo­cale, tulburările uri­nare și sîngerările a­­desea abundente și prelungite. gi­ Examenul ginecolo­simplu permite diagnosticarea precisă a bolii, rareori fiind nevoie de examenul ra­diologic al uterului sau de examene de la­borator. Dacă fibromul în sine este o boală be­ningnă, nu înseamnă că ea se poate negli­ja. Controlul periodic ginecologic rămîne necesitate. Odată des­­­coperit, fibromul ute­rin nu se și operează, ci este ținut sub ob­servație pentru preve­nirea complicațiilor posibile cum ar fi ră­sucirea (torsionarea) sa, sau necrozarea tu­morii. Se intervine i­­mediat numai în ca­zuri extreme. Degenerarea cance­roasă a unui fibrom uterin este extrem de rară, dar este posibilă coexistența unui fi­brom cu un cancer u­­terin. Sarcinile apărute pe un uter cu fibrom, pot merge spre sau pot apărea avorturi com­plicații în timpul naș­terii. Purtarea pină la sfîrșit a unei este posibilă sub sarcini su­pravegherea compe­tentă a medicului, iar nașterea adesea se fa­ce prin cezariană. Tratamentul fibro­mului uterin este va­labil și depinde de mai mulți factori. Da­că jena nu e mare se prescrie prea un tratament hormonal, sedativ și de stăpini­­re a hemoragiilor. Dacă tulburările sunt mari, se începe trata­mentul chirurgical, ca­re la rîndul său va în­depărta unul sau mai mulți moduli, după si­tuații, sau se va pro­ceda la histenctomie parțială sau totală, du­pă anumite criterii. Toate piesele ce s-au extras la operație se supun unui atent e­xamen microscopic. Un tratament hor­monal condus cu aten­ție, face ca femeia­ o­­perată să nu aibă su­ferințe sau neplăceri deosebite după opera­ție, sau să nu facă re­cidive în acele cazuri unde s-au extras doar nodulii. In concluzie subli­niem din nou gravita­tea redusă a fibromu­lui uterin, dar în ace­lași timp și necesitatea supravegherii și apli­cării tratamentului a­­decvat, în toate ca­zurile. Dr. FL. VELICIU ! SFATUL MEDICULUI I CINEMA Sîmbătă 24 iulie 1971 BAIA MARE — Dacia: Domi­ciliul conjugal: Minerul: Haiducii lui Șaptecai, Zestrea domniței Ralu; 1 Mai: King Kong evadea­ză (Complet: Publicul); BA­IA SPRIE: Călugărița din Mon­za (Complet: Cîntec despre cioburi); SIGHETU ȚIEI — Muncitoresc: MARINA­­Printre colinele verzi (Complet. Arhitec­tură feudală); Studio: Fidelitate (Complet. Palatul Arhangeșkoe); VIȘEU DE SUS: Sechestru de persoană (Complet, Jocul); BOR­­ȘA: Cu dirijabilul spre Polul Nord (Complet. Carnet de călă­torie în Cuba); BAIA BORȘA: Ioana în atac (Complet, Mămico îți scriu din Bulgaria); CAVNIC — Minerul: Tony, d­-ai ieșit din minți (Complet. Un oraș își cau­tă chipul); Gutinul: Castelanii (Complet.* Irigații din zona Cara­­su­ i TG. LAPUȘ: Cei cinci din cer (Complet. Dificultăți); ȘOM­­CUTA MARE: Vin cicliștii (Com­­plet. Profilaxia cancerului). „Cîntece noi" —• muzică popu­lară. 21.15 Primul film serial rea­lizat de Televiziunea română: „Urmărirea". 22.05 Momente co­mice. 22.30 Selecțiuni din Con­cursul național de creație și in­terpretare de muzică ușoară ro­mânească — ediția 1971. 23.15 Telejurnalul de noapte. TELEVIZIUNE Sîmbătă 24 iulie 1971 16.15 Emisiune în limba ger­mană. 18.00 Bună seara, fete! Bu­nă seara, băieți! 19.15 —1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Cetățeni ! Cuscuta, torțelul, rîia trifoiului sau iarba cricelul rea este o plantă parazitară care produce pagube culturilor de trifoi, importante lucernă ghizdei, măzăriche, etc. Combaterea acestei buruieni se face prin stropirea vetrelor atacate cu Dibotox în doză de 2 la sută sau Hortitox în doză de 5 la sută. Stropirea să se execute înainte de înflorirea cu scutel. Materialele de combatere se pot procura de la centrele de protecția plantelor. L Sîmbătă 21 iulie 1971 nas HCaSgC»=--a...­­ ,----- ____ Ca locuitori ai municipiului Baia Mare avem nevoie sau trebuie să facem apel la serviciile unor lu­crători de la chioșcurile de țigări și ziare, de la ghișeele poștei sau I.R.E. etc. Deși orarele unor chioșcuri încep la ora 6 dimineața, iar ale altora la 6,30 de multe ori acestea sunt, la orele respective, Închise. De pildă, in dimi­neața zilei de 20 iulie, in Pia­ța Libertății, chioșcul cu ziare și țigări din fața cofetăriei „Viole­ta“ era închis avind pe geam lipit un anunț : „Sunt la birou“ Era ora 7,10. La care birou era vinzătorul respec­tiv ? Pe strada 17 Octombrie, cul de lingă chioș­Li­ceul nr. 1 era închis avînd lipit pe geam astfel de a­­nunț : „Renovare“ (?) Ce fel de renovare se face la un chioșc și cu­ durează ea ? Nerespectarea orarului sau închiderea unor chioșcuri provoacă nemulțumiri cetățenilor care, mergind la servi­ciu, vor să-și cumpere ziarul de dimineață sau un pachet de țigări. Un alt aspect neplăcut, provocat de orar, se află la serviciul abo­nați al I.R.E. de pe strada G. Coș­­buc nr. 14. Aici orarul precizează că abonații pot achita consumul curentului electric zilnic intre orele 11—17,30 cu excepția unei pauze intre orele 14—14,30. Sîmbătă orarul de funcționare a serviciului este intre orele 10—13,30. S-ar părea că acest orar e bun. Totuși... Dacă gospo­dinele sau acei care lucrează după­­amiază pot merge liniștiți să achite consumul de curent electric, nu același lucru se întîmplă cu ceilalți — și sunt majoritatea — care su­ntei crează pină la orele 15—15,30 sau 16. Pină ajunge omul acasă, pină mănincă se face ora 17, iar pină se deplasează la ghișeul In cauză toc­mai bine si găsește închis. Nu s-ar putea ca acest orar să fie cumva prelungit pina la ora 19 sau chiar 20 ? E bine de studiat acest aspect Un anunț al acestui serviciu zice că în caz de deranjamente electrice abonații să facă apel la telefonul numărul 3051 (!). De mult in Baia Mare numerele telefoanelor sunt cu 5 (cinci) cifre și nu cu 4 (patru). Care este numă­rul de telefon a­­devărat al deran­jamentelor electri­ce ? Abonații tele­fonici au și ei alte surprize. Dacă până nu de mult erau „dirijați“ de la un ghișeu la altul pentru a plăti taxa de abo­nament, acum s-a fixat ghișeul nr. 8 al Oficiului P.T.T.R. nr 1 pentru această activitate. Pe ferestruică insă scrie orarul : 11—14. In dimi­neața zilei de 20 iulie, la ora 7:30 nu era nimeni la ghișeu. Am întrebat la ghișeul nr. 7 despre orar și mi s-a spus că ghișeul abonaților tele­fonici funcționează între 7—14, iar marțea și vinerea și orele de la orele 17—20. Este atît de greu să se afișeze un orar pentru a-I vedea cei interesați ? O.C.L. Produse industriale, con­ducerile I.R.E. și a Oficiului P.T.T.R. nr. 1, e bine să analizeze orarele de funcționare, în special cele vizate în nota de față, și să ia măsurile de rigoare. AL. POIENARU S2î £ Orare contradictorii 1 Șos. Borșului, km 7, oferă spre vînzare din stocuri disponibile pe bază de comandă următoarele materiale: — Oțel inox. H 12­0/140 și H 18­H­T­9­0 160; — Țagle oțel OL 38 și OL 42 150x150 mm; — Bare cupru 80x20 mm; — Cablu oțel aluminiu 0 70 mm; ■— Tuburi și muie lonsă presiune 0 350 mm; — Garnituri cauciuc 150x200x8 mm; — Vinciuri diferite dimensiuni: — Mercur, colofoniu, alcool gras; — Sorb apă 0 100 și 0 200 mm; — Separatori tripolari pt. int. 1 Kw 1000 v 350 A; — Bobine contactor CITA 380 v 50 60 A; — Cablu ADHPRI 1 Kw 3x50 mmp; — Contactor cu relee AC 3­500 v de 100 și 200 A etc. Lista completă se află la serviciul aprovizio­nare, telefon 11746. s­tvouifi vinivo Se aduce la cunoștință publicului din municipiul Baia Mare că Farmacia nr. 1 fiind Închisă pina la 30 septembrie a.c. pentru repa­rații capitale, asistența cu medicamente a populației va fi organi­zată astfel: — Farmacia nr. 2 de pe B-dul București, cu orar permanent, va asigura și garda de noapte. — Farmacia nr. 3 str. Cloșca, orar 7—21, duminica închis. Restul farmaciilor vor funcționa după programul obișnuit. Concurs de admitere la C.F.R La data de 4 august 1971 se va ține examen de admitere la Grupul școlar C.F.R. Cluj, strada Karl Marx nr. 85, pentru funcția de MECANIC AJUTOR LOCOMOTIVĂ. Condiții de admitere: absolvent al liceului de cultură generală sau al liceului industrial cu specialitate mecanică sau electrotehni­că, virsta pînă la 38 ani și stagiul militar satisfăcut, să aibe domi­ciliul stabil la maximum 60 km de unul din depourile Cluj, Oradea, Satu Mare, Dej. Durata școlii este de 6 luni, din care 3 luni cursuri teoretice și 3 luni practică la unul din depourile menționate mai sus. După un stagiu de 18 luni de la terminarea școlii ca meca­nic ajutor în depou, SE POATE CANDIDA LA ȘCOALA DE ME­CANIC LOCOMOTIVA. Examenul de admitere constă din: lucrare scrisă și orală la ma­tematică și fizică (mecanică, căldură, electricitate), la nivelul cla­selor IX—XII. ÎNSCRIERILE SE FAC PERSONAL LA SEDIUL ȘCOLII, PINA LA DATA DE 31 IULIE, 1971, iar dosarele vor cuprinde: cerere (cu avizul șefului de unitate și al organului sindical pentru cei din ca­drele C.F.R.), diploma de absolvire a școlii in original, copie legali­zată de pe certificatul de naștere, rezultatul vizitei medicale efec­­tuat la o policlinică C.F.R., adeverință de serviciu și declarații. RĂS­PUNDERE CA NU A FOST CONDAMNAT, că nu suferă de epi­lepsie și că nu a lucrat la C.F.R. precum și o dovadă că are sta­­giul militar satisfăcut Toate actele se vor prezenta în dosar plic. PE TIMPUL ȘCOLII ELEVII VOR BENEFICIA DE 400 LEI BUR­SĂ, IAR CEI PROVENIȚI DIN CIMPUL MUNCII DE SALARIUL ME­DIU PE ULTIMELE TREI LUNI, GAZARE GRATUITA ȘI MASA CONTRA COST LA CANTINA ȘCOLII. Informații suplimentare la secretariatul școlii, telefon 16060, In­terior 590.

Next