Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)
1971-07-31 / nr. 5445
f PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5445 Sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini — 30 de bani DISCIPLINA TREBUIE RIDICATĂ PE SOCLU DE GRANIT Darea de seamă asupra activității și rezultatelor obținute în semestrul I a.c. prezentată de ing. Vasile Feneșan, director al Grupului nr. 2 al T.G.M., a fost fără îndoială o sinteză a felului cum a muncit colectivul, a realizărilor obținute , planul de producție îndeplinit în proporție de 107 la sută, productivitatea depășită cu 13 la sută, economii la prețul de cost de peste 100.000 lei etc. Dar oamenii șantierelor s-au referit mai puțin la succesele lor, cu toate că și-au predat la timp lucrările cuprinse în plan ; ei au dezbătut cu oritate o problemă priesențială, care în darea de seamă a fost marcată sintetic prin câteva cifre : 1651 om-zile absente nemotivate în șase luni; 93,5 la sută Indicele de utilizare a timpului de lucru, ceea ce a dus la pierderi de producție de 2,5 milioane lei, iar productivitatea muncii la șantierele nr. 2 și 3 a fost îndeplinită doar în proporție de 90 la sută. — Aceste cifre spun totuși puțin față de adevărata față a indisciplinei, spunea șeful de brigadă Traian Moța. Am pus „sub lupă" un grup de muncitori care au multe absențe de la lucru și am constatat că din rîndul acestora sînt cei ce se accidentează, dintre ei sunt cei care se sustrag de la lucru, iar restul muncitorilor trebuie să lucreze pentru ei. Eu zic să ne ocupăm mai concret de educație, dar totodată să purificăm atmosfera șantierelor noastre de asemenea oameni; lizările brigăzii vor reași mai mari, vom munci noi în lipsa lor, dar nu ne vor crea greutăți. Evident, au fost vorbe spuse răspicat, ele evidențiind o stare de fapt de pe șantiere. Și în continuare nu a fost vorbitor care să nu scoată la iveală noi fațete ale indisciplinei și urmărilor ei. — Constat că în luna iulie a crescut numărul absentelor de la lucru, a completat șeful șantierului nr. 2, tov. Mihai Leahu. Cred că sîntem singura unitate în care toleram oameni cu 10— 12 și chiar 15 absente nemotivate. De ce ? De asemenea, abaterile de la tehnologia de lucru, încălcarea normelor privind calitatea lucrărilor (numai la obiectivele din Baia Sprie valoarea remedierilor depășește suma de 10.000 lei) sunt tot aspecte ale indisciplinei în muncă. „Se înțelege, remarcatov Mihai Pop, secretarul organizației de bază de la șantierul nr. 1, că sarcinile mari din semestrul II și mai des cele ce ne revin în 1972 nu pot fi înfăptuite dacă nu vom așeza disciplina la locul ce i se cuvine. Și aceasta nu o putem înfăptui decît prin crearea cadrului organizatoric necesar, dovedind intransigentă și mai ales să ne preocupăm așa cum se cuvine de educarea masei de muncitori. In acest sens aș menționa că organizația noastră de partid s-a bazat mai mult pe niște forme administrative în munca cu oamenii, lipsind metodele și formele vii...’’ Socotim drept bit de importante deosebele spuse de vorbitor, deoarece dacă privim sarcinile de perspectivă ne dăm seama că în activitatea grupului trebuie să se realizeze un salt cantitativ și calitativ esențial, ceea ce presupune mai întîi lichidarea carențelor în disciplina de producție, de plan. Cu atît mai mult cu cit în semestrul I s-a realizat mai puțin de 50 la sută din planul anual, au rămas de executat în acest an lucrări în valoare de aproape 40 milioane lei, de predat o serie de obiective și început obiectivele anului 1972. Mai mulți vorbitori — șefii de șantier Almos Kiskos, și Árpád Kocsis, Aurelian Brîndău, inginer șef adjunct al T.C.M. — s-au preocupat de aspectele importante zării muncii, ale organipregătirii producției anului viitor. Se desprinde cu acuitate necesitatea acordării atenției studierii documentației noilor lui T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Adunarea reprezentanților salariaților Grupului de șantiere nr. 2 al T.C.M. In pagina a 2-a Q5] Rîul Lăpuș — un loc de agrement care necesită ameliorări CD Punctări {5} Igiena unităților comerciale Secvență de pe un șantier băimărean. Pagina /Literatura 3-3 artă ^ ■ SIMION IUGA: Blestemul șarpelui ■ POP SIMION: „Ploaia bleu" M SFETCU ADONIS: Amintirile pămintului / Cadran plastic La doborîtul arborilor într-unul din parchetele de exploatare de la U.E.I.S. Vișeu de Sus. I Uzina metalurgică de metale neferoase Baia Mare. Un nou lot de produse finite ale secției oxizi de plumb se pregătește pentru livrare. Toate batozele să lucreze din plin In unitățile agricole din județ, secerișul este pe terminate. Acesta constituie însă doar prima fază a strîngerii recoltei. De aici și pînă la finalizarea acțiunii au mai rămas de efectuat transportul grînelor în arii și treierișul, lucrări care în multe cooperative agricole se află în faza de început. ... La cooperativa agricolă din Copalnic Mănăștur secerișul nu a fost încă în întregime terminat. Din discuția avută cu inginerul Alexandru Silaghi, a reieșit că agricultorii de aici ar mai avea de secerat griul și secara de pe 10 ha, dar că pentru terminare se lucrează deosebit de intens. Puținele lanuri care au mai rămas pe „picioare", anumita din ele reflectă din plin acest fapt. Cosașii, secerătorii legătorii sunt la lucșiru. Concomitent cu secerișul a început să se desfășoare susținut și transportul snopilor la arie. La brigada din Rușor, de exemplu, sunt angajate la această treabă trei atelaje și un camion. In brigăzile din Mănăștur și Vad lucrează la transport 11 atelaje și astfel ariile de treier amorin 0 contur. Secvențe similare de preocupări și strădanii pentru urgentărea transportului grînelor în arii și declanșarea treierișului, am surprins și la cooperativele agricole din Cernești și Berința, unități unde pentru efectuarea transportului au fost mobilizate pe lingă atelajele proprii și remorcile de la S.M.A. Ca să nu mai pom«nim apoi de modul deosebit în care se efectuează transportul snopilor în arii la cooperativele agricole din Coltău, Săcălășeni și Coaș, unități agricole unde ariile de treier sunt Pe deplin închegate și Locul cerealelor — în magazii treierișul se desfășoară din plin. Ceea ce se constată însă în aceste locuri, nu poate fi încă generalizat.. La nivelul județului, între seceriș și treieriș există un inadmisibil decalaj datorită in primul rînd modului defectuos de organizare a muncii, a ritmului lent cu care se acționează la transportul grînelor in arii. ... La cooperativa agricolă din Cărbunari, de exemplu, secerișul celor 56 ha cu grîu și secară s-a terminat de aproape o săptămînă. Transportul snopilor la erio însă a început mult mai tîrziu și ca atare alaltăieri pe la amiază, la așa-zisa arie de treier de lingă ferma zootehnică existau ceva snopi, dar nu prea mulți. De asemenea, aici, la Cărbunari, nici batoza nu funcționa. Motivul? Treierișul a fost organizat doar teoretic, nu și practic. Spunînd aceasta ne referim la faptul că echipa de deservire a batozei a fost constituită pe hîrtie dar oamenii n-au fost anunțați să se prezinte la lucru cu o zi înainte și astfel, alaltăieri, membrii consiliului de conducere cutreierau satu după cooperatori pentru a face proba da tozei. Dar exemplul de la Cărbunari nu este singurul. La ora actuală în numeroase alte cooperative agricole transportu snopilor la arie și mai ales treierișul sínt în afara atenției specialiștilor, a celorlalti factori de răspundere. In unitățile agricole vizitate, data de 29 iulie, nic la măcar o batoză n-am găsit functionînd. Ba mai mult, unele dintre ele nici măcar n-au fost duse in aici. Cu toate condițiile de timp existente și în vădit contrași cu rezultatele bune obținute la seceriș, treierișul se desfășoară în momentul de fată cu totul nesatisfăcător. Din 10254 ha cu grîu și secară recoltate, pînă seri dimineața doar de pe 2573 ha cerealele au ajuns în magazii. Aceasta situație impune luarea unor măsuri concrete și energice, mai multă inițiativă și preocupări pentru impulsionarea treierișului, pentru folosirea la maximum a întregii capacități de muncă a utilajelor existente în unităti Batozele mai ales trebuie să lucreze de acum din plin și b. schimburi prelungite. MIRCEA POP I------------In municipiul Baia Mare există peste 15.000 de elevi. In perioada aceasta, o parte sunt ■ plecați în tabere, excursii, părinți, la bunici etc. Dar d la ■ bună parte (de ordinul miilor) își petrec vacanțele aici. Zileile trecute am vizitat citeva școli spre a vedea ce le oferă . a elevilor. Consemnăm: Liceul „Gheorghe Șincai". In ■ afara unei excursii pentru un număr restrîns de elevi (apro■ximativ 50) nimic nu vine să salveze ambarcațiunea de va■ cântă a școlii, scufundată in inactivitate și plictis. Sala des■tinată sporturilor este bine ză■vorită. Două mese pentru tenis dormitează, în magazie, sub cheie. Baza sportivă din curte este și ea păzită cu o strășnicie: unui grup de studenți aflați în practică în ora■șul nostru le-a fost refuzat accesul. Nici elevii nu prea îndrăznesc să-i tulbure liniștea îndelungată și agresivă. Pe un perete atîrnă stingher și nostalgic un afiș al Clubului tineretului, care-i invită pe elevi I la excursii rămase simple in■ tenth. Tovarășii de la liceu se scuză, nu vin elevii... In peisajul acesta monoton, îndrăznim o întrebare: La ce să vină, ■ tovarăși? Liceul nr. 3. O atmosferă mai vioaie. Elevii din clasele mici fac antrenament la gimnastică. Cei din clasele mari, în faptul serii, se întîlnesc pe frumosul teren de baschet. Cincizeci de elevi se pregătesc pentru o excursie la Constanța. De la secția sportivă, atleții au sosit dintr-o tabără centrală (Câmpulung Moldovenesc), alții sunt în tabăra de gimnastică de la Brașov. La sectorul de aruncări, Tiberiu Hitler, cl. a XI-a, Liceul Baia Sprie, face antrenament. Vine de trei ori pe săptămînă. Există un fond de materiale sportive puse la dispoziția doritorilor. Și aici, însă, masa pentru tenis este în afara circuitului de folosire, iar sala de festivități este abandonată curățeniei (chiar toată vara?) și unei identități improvizate: depozitarea băncilor. , Școala generală nr. 14. In sala profesorală, un plan pentru vacanță, cu delimitări confuze de date. Răspunsurile despre ceea ce s-a făcut și nu s-a făcut sunt vagi, ezitante. Materialele sportive sunt sub aceleași binefăcătoare chei. O întrebăm pe profesoara care ține locul, directorului. Dacă în una din zile, un grup de elevi ai dv. -ar veni și v-ar spune că s-au plictisit să tot stea acasă, cerîndu-vă să le oferiți ceva în aceste zile de vacanță, le-ați putea satisface dorința? Răspunsul vine prompt: Nu prea... In curte, pe terenul asfaltat, cîțiva elevi se joacă cu mingea. La întrebarea: ce faceți în timpul vacantei? V. Fogaș (a IV-a B) și M. Nucă (a VI-a A), elevi de la Școala generală nr. 11, ne răspund: jucăm fotbal și cărți. Omonimia cuvîntului „carte" nu ne induce în eroare... I. Potcoavă (a V-a B, Șc. generală nr. 14) ne spune că n-a făcut nimic în această vacanță. Dialogul ne este suprimat. M. Chiș, îngrijitoare de serviciu, îi invită pe elevi afară din curte, deoarece „programul" s-a terminat. .. Școala generală nr. 11. Pentru tabăra de la Năvodari sunt pregătiți 28 elevi. Echipajul patrulei de circulație s-a întors de la finala pe țară. Lotul fotbaliștilor, medaliați cu bronz la finala pe țară, s-a întors și el de curînd. La excursia în Apuseni au participat 40 elevi. Două echipaje au participat la expediția „Pe cărările Gutîiului". Altul se găsește, acum, la Terasa Gutinii. In curte, grupuri de elevi joacă fotbal, tenis de masă. Ne uităm peste acțiunile prevăzute pentru Baia Mare și împrejurimi. Multe din ele n-au văzut lumina înfăptuirii. Două mese pentru tenis,stau și ele închise deși cele din curte, din beton, nu satisfac. Ne-a surprins, la școlile vizitate, absența aproape totală a unei structurări organizate a acțiunilor la sediu. La licee s-au făcut foarte multe referiri la Clubul tineretului, ca și cum acesta și-ar fi asumat responsabilitatea plinirii integrale a școlilor sipe perioada vacanței. Am vizitat și clubul. Sîmbătă seara. Dans. Tineri (printre care multi elevi), în ținută destul de neglijentă. Nimic sărbătoresc. Unul își pierde sandala, devenită ad-hoc minge, pasată, în timpul dansului, de la unul la altul. Haz îndoielnic și vulgar. Multe eleve sunt de o vîrstă la care ar putea încă să se joace cu păpușa sau să asculte povești spuse de bunici. (Nu-i înțelegem pe părinții care-și lasă slobozi copiii atît de timpuriu spre vîltorile erotice). Miercuri dimineața. La acela f ■iași club. Mesele de tenis sunt ■ suprasolicitate de către elevi, în timp ce la școli ele... S.F. și I. P., elevi de liceu, fumează cu toată dezinvoltura posibilă! Iuliu Petki, elev al unei școli apartinătoare de A.C.E.C.O.M. , practicant la unitatea de mare- chinărie de pe str. Baia Sprie, " nici măcar nu se sfiește. .,Părinții îmi dau voie. . .", se scuză cu impertinentă. î Nu sunt cazuri izolate. Salariatul clubului nu-i poate supraveghea. Cadrele didactice aflate la post (aproximativ 100) trec rar pe aici. (Singur profesorul Mihai Inceu, Liceul nr. 3, 1 a venit mai frecvent). Din aceasta cauză (și din altele) , multe acțiuni prevăzute pentru I elevi au eșuat: pentru învățarea tenisului de cîmp s-au in- 1 scris 2, pentru excursii Brașov 1, pentru ciclocros 3 la ■ ! In coloanele ziarului nostru 1 am consemnat aspecte de la actiunile izbutite ale acestei vacante. Insă, la capitolul identittați la fiecare școală în perimetrul propriu al organizării de acțiuni există prea multe goluri. I Cum se spune, un iz de repaos domnește în atmosferă... ION P. POPI PETE ALBE PE HARTA VACANTEI I «mȘ I ACTUALITATEA I Ui INTERNAȚIONALĂ! •X-WX-X-X-K-X-JX-f-X-XX-X-X-X-X-X ★ „Războiul secret din Laos" • Schimbări dramatice în evoluția economiei americane ★ Mesajul președintelui Alvarado . Formarea noului guvern Iugoslavic Caleidoscop •k Informații diverse „RĂZBOIUL SECRET DIN LAOS” Sub acest titlu, agenția Associated Press a difuzat vineri, sub semnătura corespondentului său, Donald Rothberg, un comentariu al cărui text îl reproducem mai jos: ce „Pe zi ce trece și pe măsură unele informații confidențiale sunt dezvăluite, războiul secret din Laos devine din ce în ce mai greu de ascuns. Succesiv, administrațiile S.U.A., democrate și republicane, au refuzat să discute despre extinderea implicării S.U.A. în Laos. Problema nu consta în a ști dacă Statele Unite acordă asistența militară și economică guvernului de la Vientiane, Din presa străină fapt public și necontestat, din aceea dacă ele sunt sau nu intr-adevăr angajate în luptele civile din această țară. Răspunsul oficial, așa cum a fost enunțat de președintele Nixon la o întrebare pusă în cadrul conferinței sale de presă de la 26 septembrie 1969 in legătură cu implicarea americană în război, este: „Nu există nici un fel de forte americane combatante în Laos". Luna următoare, presat de un membru al unei subcomisii senatoriale, William Silluvan, adjunct al asistentului secretarului de stat și fost ambasador în Laos, a răspuns: „Există acolo civili americani care au o pregătire militară? Există, intr-adevăr. După definiția mea, trupele sunt constituite din oameni care sunt membri ai forțelor armate regulate ale Statelor Unite ale Americii. Presupun că acesta este răspunsul pe care îl aștepta". m" Un an mai tîrziu, o telegratransmisă de Associated Press din Saigon cita o sursă militară care declara că pierderile suferite lunar în Laos de forțele speciale ale S.U.A. constau în unul sau doi uciși și trei pînă la zece răniți. întrebat despre exactitatea acestor date, un purtător de cuvînt al Comandamentului S.U.A. de la Saigon a afirmat: „Nu există nici un fet de trupe combatante în Laos". Treptat, pe parcursul unei serii lungi de audieri, Comisia Senatorială pentru problemele externe a obținut date concludente despre implicarea S.U.A. în Laos. Alte informații au fost furnizate de surse ca documentele secrete ale Pentagonului, indiscreții ale unor foste actu(Continuare în pag a 4-a)