Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)

1971-07-31 / nr. 5445

f PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5445 Sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini — 30 de bani DISCIPLINA TREBUIE RIDICATĂ PE SOCLU DE GRANIT Darea de seamă asu­pra activității și rezulta­telor obținute în semes­trul I a.c. prezentată de ing. Vasile Feneșan, di­rector al Grupului nr. 2 al T.G.M., a fost fără în­doială o sinteză a felu­lui cum a muncit colec­tivul, a realizărilor ob­ținute , planul de pro­ducție îndeplinit în proporție de 107 la sută, productivi­tatea depășită cu 13 la sută, economii la prețul de cost de peste 100.000 lei etc. Dar oa­menii șantierelor s-au referit mai puțin la suc­cesele lor, cu toate că­­ și-au predat la timp lu­crările cuprinse în plan ; ei au dezbătut cu oritate o problemă pri­e­­sențială, care în darea de seamă a fost marcată sintetic prin câteva ci­fre : 1651 om-zile ab­sente nemotivate în șase luni; 93,5 la sută Indicele de utilizare a timpului de lucru, ceea ce a dus la pierderi de producție de 2,5 milioane lei, iar productivitatea muncii la șantierele nr. 2 și 3 a fost îndeplinită doar în proporție de 90 la sută. — Aceste cifre spun totuși puțin față de ade­vărata față a indiscipli­nei, spunea șeful de brigadă Traian Moța. Am pus „sub lupă" un grup de muncitori care au multe absențe de la lucru și am constatat că din rîndul acestora sînt cei ce se accidentează, dintre ei sunt cei care se sustrag de la lucru, iar restul muncitorilor trebuie să lucreze pen­tru ei. Eu zic să ne o­cupăm mai concret de educație, dar totodată să purificăm atmosfera șantierelor noastre de asemenea oameni; lizările brigăzii vor rea­și mai mari, vom munci noi în lipsa lor, dar nu ne vor crea greutăți. Evident, au fost vorbe spuse răspicat, ele evi­dențiind o stare de fapt de pe șantiere. Și în continuare nu a fost vorbitor care să nu scoată la iveală noi fa­țete ale indisciplinei și urmărilor ei. — Constat că în luna iulie a crescut numărul absentelor de la lucru, a completat șeful șan­tierului nr. 2, tov. Mihai Leahu. Cred că sîntem singura unitate în care toleram oameni cu 10— 12 și chiar 15 absente nemotivate. De ce ? De asemenea, abaterile de la tehnologia de lucru, încălcarea normelor pri­vind calitatea lucrărilor (numai la obiectivele din Baia Sprie valoarea remedierilor depășește suma de 10.000 lei) sunt tot aspecte ale indisci­plinei în muncă. „Se înțelege, remarca­tov Mihai Pop, secretarul organizației de bază de la șantierul nr. 1, că sarcinile mari din se­mestrul II și mai des cele ce ne revin în 1972 nu pot fi înfăp­tuite dacă nu vom așeza disciplina la locul ce i se cuvine. Și aceasta nu o putem înfăptui decît prin crearea ca­drului organizatoric ne­cesar, dovedind intran­sigentă și mai ales să ne preocupăm așa cum se cuvine de educarea masei de muncitori. In acest sens aș menționa că organizația noastră de partid s-a bazat mai mult pe niște forme ad­ministrative în munca cu oamenii, lipsind me­todele și formele vii...’’ Socotim drept bit de importante deose­bele spuse de vorbitor, de­oarece dacă privim sar­cinile de perspectivă ne dăm seama că în activi­tatea grupului trebuie să se realizeze un salt cantitativ și calitativ e­­sențial, ceea ce presu­pune mai întîi lichida­rea carențelor în disci­plina de producție, de plan. Cu atît mai mult cu cit în semestrul I s-a realizat mai puțin de 50 la sută din planul anual, au rămas de executat în acest an lucrări în valoare de aproape 40 milioane lei, de predat o serie de obiective și început obiectivele a­­nului 1972. Mai mulți vorbitori —­ șefii de șantier Almos Kiskos, și Árpád Kocsis, Aurelian Brîndău, inginer șef ad­junct al T.C.M. — s-au preocupat de aspectele importante zării muncii, ale organi­pregătirii producției anului viitor. Se desprinde cu acui­tate necesitatea acordă­rii atenției studierii do­cumentației noilor lui T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Adunarea reprezentanților salariaților Grupului de șantiere nr. 2 al T.C.M. In pagina a 2-a Q5] Rîul Lăpuș — un loc de agrement care necesită ameliorări CD Punctări {5} Igiena unităților comerciale Secvență de pe un șantier băi­­mărean. Pagina /Literatur­a 3-3 artă ^ ■ SIMION IUGA: Blestemul șarpelui ■ POP SIMION: „Ploaia bleu" M SFETCU ADONIS: Amintirile pămintului / Cadran plastic La doborîtul arborilor într-unul din parchete­le de exploatare de la U.E.I.S. Vișeu de Sus. I Uzina metalurgică de metale neferoase Baia Mare. Un nou lot de produse finite ale secției oxizi de plumb se pregătește pen­tru livrare. Toate batozele să lucreze din plin In unitățile agrico­­le din județ, seceri­șul este pe termina­te. Acesta constituie însă doar prima fază a strîngerii recoltei. De aici și pînă la fi­nalizarea acțiunii au mai rămas de efectu­­at transportul grîne­­lor în arii și treieri­­șul, lucrări care în multe cooperative a­­gricole se află în fa­za de început. ... La cooperativa­­ agricolă din Copalnic Mănăștur secerișul nu a fost încă în între­gime terminat. Din discuția avută cu in­ginerul Alexandru Silaghi, a reieșit că agricultorii de aici ar mai avea de sece­­­rat griul și secara de pe 10 ha, dar că pen­tru terminare se lu­crează deosebit de in­tens. Puținele lanuri care au mai rămas pe „picioare", anumit­a din ele reflectă din plin acest fapt. Co­sașii, secerătorii legătorii sunt la luc­și­ru. Concomitent cu se­cerișul a început să se desfășoare susți­nut și transportul snopilor la arie. La brigada din Rușor, de exemplu, sunt angaja­­te la această treabă trei atelaje și un ca­­mion. In brigăzile din Mănăștur și Vad luc­rează la transport 11 atelaje și astfel arii­le de treier amorin­ 0 contur. Secvențe similare de preocupări și stră­danii pentru urg­entă­rea transportului grî­­nelor în arii și de­clanșarea treierișului, am surprins și la cooperativele agrico­le din Cernești și Berința, unități unde pentru efectuarea transportului au fost­ mobilizate pe lingă atelajele proprii și remorcile de la S.M.A. Ca să nu mai pom«­­nim apoi de modul deosebit în care se efectuează transportul snopilor în arii la cooperativele agrico­­le din Coltău, Săcă­­lășeni și Coaș, uni­tăți agricole unde a­­riile de treier sunt Pe deplin închegate și Locul cerealelor — în magazii treierișul se desfășoa­ră din plin. Ceea ce se constată însă în aceste locuri, nu poa­­te fi încă generalizat.. La nivelul județului, între seceriș și treie­ri­ș există un inadmi­sibil decalaj datorită in primul rînd mo­dului defectuos de or­ganizare a muncii, a ritmului lent cu care se acționează la tran­sportul grînelor in arii. ... La cooperativa agricolă din Cărbu­nari, de exemplu, se­cerișul celor 56 ha cu grîu și secară s-a ter­minat de aproape o săptămînă. Transpor­tul snopilor la er­io însă a început mult mai tîrziu și ca a­­tare alaltăieri pe la amiază, la așa-zisa a­­rie de treier de lin­gă ferma zootehnică existau ceva snopi, dar nu prea mulți. De asemenea, aici, la Cărbunari, nici bato­za nu funcționa. Mo­­tivul? Treierișul a fost­­ organizat doar teoretic, nu și prac­tic. Spunînd aceasta ne referim la faptul că echipa de deservi­­re a batozei a fost constituită pe hîrtie dar oamenii n-au fost anunțați să­ se pre­zinte la lucru cu o zi înainte și astfel, alaltăieri, membrii consiliului de condu­cere cutreierau satu după cooperatori pen­tru a face proba da tozei. Dar exemplul de la Cărbunari nu este singurul. La ora ac­tuală în numeroase alte cooperative a­­gricole transportu snopilor la arie și mai ales treierișul sínt în afara atenției spe­cialiștilor, a celorlal­ti factori de răspun­dere. In unitățile a­­gricole vizitate, data de 29 iulie, nic la măcar o batoză n-am găsit functionînd. Ba mai mult, unele din­tre ele nici măcar n-au fost duse in a­­ici. Cu toate condiții­­le de timp existente și în vădit contrași cu rezultatele bune obținute la seceriș, treierișul se desfă­șoară în momentul de fată cu totul ne­satisfăcător. Din 1025­4 ha cu grîu și secară recoltate, pînă seri dimineața doar de pe 2573 ha cerealele au ajuns în magazii. A­ceasta situație impu­ne luarea unor mă­suri concrete și ener­gice, mai multă ini­țiativă și preocupări pentru impulsionarea treierișului, pentru folosirea la maximum a întregii capacități de muncă a utilajelor existente în unităti Batozele mai ales trebuie să lucreze de acum din plin și b­. schimburi prelungite. MIRCEA POP I­­------------­In municipiul Baia Mare e­­­xistă peste 15.000 de elevi. In­­ perioada aceasta, o parte sunt ■ plecați în tabere, excursii,­­ părinți, la bunici etc. Dar d la ■ bună parte (de ordinul miilor)­­ își petrec vacanțele aici. Zile­­i­le trecute am vizitat citeva­­ școli spre a vedea ce le oferă . a elevilor. Consemnăm: Liceul „Gheorghe Șincai". In ■ afara unei excursii pentru un­­ număr restrîns de elevi (apro­■­ximativ 50) nimic nu vine să­­ salveze ambarcațiunea de va­■ cântă a școlii, scufundată in­­ inactivitate și plictis. Sala des­■­tinată sporturilor este bine ză­■­vorită. Două mese pentru te­­­­nis dormitează, în magazie,­­ sub cheie. Baza sportivă din­­ curte este și ea păzită cu o strășnicie: unui grup de stu­­­­denți aflați în practică în ora­■­șul nostru le-a fost refuzat ac­­­­cesul. Nici elevii nu prea în­­­­drăznesc să-i tulbure liniștea­­ îndelungată și agresivă. Pe un­­ perete atîrnă stingher și nos­­­­talgic un afiș al Clubului tine­­­­retului, c­are-i invită pe elevi I la excursii rămase simple in­■ tenth. Tovarășii de la liceu se­­­ scuză, nu vin elevii... In pei­s­ajul acesta monoton, îndrăz­nim o întrebare: La ce să vină, ■ tovarăși? Liceul nr. 3. O atmosferă mai vioaie. Elevii din clasele mici fac antrenament la gimnastică. Cei din clasele mari, în faptul serii, se întîlnesc pe frumosul teren de baschet. Cincizeci de elevi se pregătesc pentru­­ o excursie la Constanța. De la secția sportivă, atleții au sosit dintr-o tabără centrală (Câmpu­lung Moldovenesc), alții sunt în tabăra de gimnastică de la Br­așov. La sectorul de arun­cări, Tiberiu Hitler, cl. a XI-a, Liceul Baia Sprie, face antrena­ment. Vine de trei ori pe săp­tămînă. Există un fond de ma­teriale sportive puse la dispo­ziția doritorilor. Și aici, însă, masa pentru tenis este în afara circuitului de folosire, iar sala de festivi­tăți este abandonată curățeniei (chiar toată vara?) și unei iden­tități improvizate: depozitarea băncilor. , Școala generală nr. 14. In sala profesorală, un plan pen­tru vacanță, cu delimitări con­fuze de date. Răspunsurile de­spre ceea ce s-a făcut și nu s-a făcut sunt vagi, ezitante. Mate­rialele sportive sunt sub ace­leași binefăcătoare chei. O în­trebăm pe profesoara care ține locul, directorului. Dacă în una din zile, un grup de elevi ai dv. -ar veni și v-­ar­ spune că s-au plictisit să tot stea acasă, ce­rîndu-vă să le oferiți ceva în aceste zile de vacanță, le-ați putea satisface dorința? Răs­punsul vine prompt: Nu prea... In curte, pe terenul asfaltat, cîțiva elevi se joacă cu min­gea. La întrebarea: ce­ faceți în timpul vacantei? V. Fogaș (a IV-a B) și M. Nucă (a VI-a A), elevi de la Școala generală nr. 11, ne răspund: jucăm fotbal și cărți. Omonimia cuvîntului „car­te" nu ne induce în eroare... I. Potcoavă (a V-a B, Șc. gene­rală nr. 14) ne spune că n-a făcut nimic în această vacanță. Dia­log­ul ne este suprimat. M. Chiș, îngrijitoare de serviciu, îi invită pe elevi afară din curte, deoarece „programul" s-a ter­minat. .. Școala generală nr. 11. Pen­tru tabăra de la Năvodari sunt pregătiți 28 elevi. Echi­pajul pa­trulei de circulație s-a întors de la finala pe țară. Lotul fot­baliștilor, medaliați cu bronz la finala pe țară, s-a întors și el de curînd. La excursia în A­­puseni au participat 40 elevi. Două echipaje au participat la expediția „Pe cărările Gutîiu­­lui". Altul se găsește, acum, la Terasa Gutinii. In curte, gru­­puri de elevi joacă fotbal, tenis de masă. Ne uităm peste acțiunile pre­văzute pentru Baia Mare și împrejurimi. Multe din ele n-au văzut lumina înfăptuirii. Două mese pentru tenis,stau și­ ele închise deși cele din curte, din beton, nu satisfac. Ne-a surprins, la școlile vizitate, ab­sența aproape totală a unei structurări organizate a acțiu­nilor la sediu. La licee s-au făcut foarte multe referiri la Clubul tineretu­lui, c­a­­ și cum acesta și-ar fi asumat responsabilitatea plinirii integrale a școlilor si­pe perioada vacanței. Am vizitat și clubul. Sîmbătă seara. Dans. Tineri (printre care multi elevi), în ținută destul de ne­glijentă. Nimic sărbătoresc. U­­nul își pierde sandala, deveni­tă ad-hoc minge, pasată, în tim­pul dansului, de la unul la al­tul. Haz îndoielnic și vulgar. Multe eleve sunt de o vîrstă la care ar putea încă să se joace cu păpușa sau să asculte po­vești spuse de bunici. (Nu-i în­țelegem pe părinții care-și lasă slobozi copiii atît de timpuriu spre vîltorile erotice). Miercuri dimineața. La ace­la f ■­iași club. Mesele de tenis sunt ■ suprasolicitate de către elevi,­­ în timp ce la școli ele... S.F. și I­­. P., elevi de liceu, fumează cu­­ toată dezinvoltura posibilă! Iu­­­­liu Petki, elev al unei școli a­­­­partinătoare de A.C.E.C.O.M. , practicant la unitatea de mare-­­ chinărie de pe str. Baia Sprie, " nici măcar nu se sfiește. .,Pă­­­­rinții îmi dau voie. . .", se­­ scuză cu impertinentă. î Nu sunt cazuri izolate. Sala­­­­riatul clubului nu-i poate su­­­­praveghea. Cadrele didactice a­­f­late la post (aproximativ 100)­­ trec rar pe aici. (Singur profe­­­­sorul Mihai Inceu, Liceul nr. 3, 1 a venit mai frecvent). Din a­­­­ceasta cauză (și din altele) , multe acțiuni prevăzute pentru I elevi au eșuat: pentru învăța­­­­rea tenisului de cîmp s-au in- 1 scris 2, pentru excursii Brașov 1, pentru ciclocros 3­ la ■ ! In coloanele ziarului nostru 1 am­ consemnat aspecte de la ac­­­­tiunile izbutite ale acestei va­­­­cante. Insă, la capitolul identi­­t­tați la fiecare școală în perime­­­­trul propriu al organizării de ac­­­­țiuni există prea multe goluri. I Cum se spune, un iz de repa­­­­os domnește în atmosferă...­­ ION P. POP­I PETE ALBE PE HARTA VACANTEI I «mȘ I ACTUALITATEA I­ Ui INTERNAȚIONALĂ! •X-WX-X-X-K-X-JX-f-X-XX-X-X-X-X-X ★ „Războiul secret din Laos" •­ Schimbări dramatice în evoluția economiei a­­mericane ★ Mesajul președintelui Alvarado .­ Formarea noului guvern Iugoslav­ic Caleidoscop •k Informații diverse „RĂZBOIUL SECRET DIN LAOS” Sub acest titlu, agenția A­­ssociated Press a difuzat vi­neri, sub semnătura corespon­dentului său, Donald Rothberg, un comentariu al cărui text îl reproducem mai jos: ce „Pe zi ce trece și pe măsură unele informații confiden­țiale sunt dezvăluite, războiul secret din Laos devine din ce în ce mai greu de ascuns. Succesiv,­­ administrațiile S.U.A., democrate și republica­ne, au­ refuzat să discute des­pre extinderea implicării S.U.A. în Laos. Problema nu consta în a ști dacă Statele Unite acordă asistența militară și economi­că guvernului de la Vientiane, Din presa străină fapt public și necontestat, d­­in aceea dacă ele sunt sau nu in­tr-adevăr angajate în luptele civile din această țară. Răspunsul oficial, așa cum a fost enunțat de președintele Nixon la o întrebare pusă în cadrul conferinței sale de presă de la 26 septembrie 1969 in le­gătură cu implicarea americană în război, este: „Nu există nici un fel de forte americane com­batante în Laos". Luna următoare, presat de un membru al unei subcomisii se­natoriale, William Silluvan, ad­junct al asistentului secretaru­lui de stat și fost ambasador în Laos, a răspuns: „Există acolo civili americani care au o pre­gătire militară? Există, intr-a­devăr. După definiția mea, tru­pele sunt constituite din oa­meni care sunt membri ai for­țelor armate regulate ale Sta­telor Unite ale Americii. Pre­supun că acesta este răspunsul pe care îl aștepta". m" Un an mai tîrziu, o telegra­transmisă de Associated Press din Saigon cita o sursă militară care declara că pier­derile suferite lunar în Laos de forțele speciale ale S.U.A. constau în unul sau doi uciși și trei pînă la zece răniți. întrebat despre exactitatea acestor date, un purtător de cuvînt al Co­mandamentului S.U.A. de la Saigon a afirmat: „Nu există nici un fet de trupe combatan­te în Laos". Treptat, pe parcursul unei serii lungi de audieri, Comisia Senatorială pentru problemele externe a obținut date conclu­dente despre implicarea S.U.A. în Laos. Alte informații au fost furnizate de surse ca documen­tele secrete ale Pentagonului, indiscreții ale unor foste actu­(Continuare în pag­ a 4-a)

Next