Pentru Socialism, septembrie 1971 (Anul 21, nr. 5472-5497)
1971-09-26 / nr. 5494
Duminică 26 septembrie zi Titlul s-ar părea prea pretențios. Nu exagerez de loc. E vorba de niște arbori, rar sau de loc întîlniți în regiune, existenți la Seini, care nu îndeajuns de ocrotiți ar putea să dispară. Puțini dintre cititori vor fi știind despre castanul sălbatic, arbore ornamental, că are flori albe sau roșcate. Dacă cele albe se pot vedea in fiecare primăvară pe aleile străjuite de castani, cele roșcate sunt o raritate. Și, totuși, in această primăvară, eu am văzut și am admirat florile neasemuit de frumoase ale unui castan ce face flori roșcate. Acest castan se află in curtea căminului cultural din Seini. O soartă crudă însă l-a slujit de-a binelea. Cu ocazia amplasării noului cămin cultural, în construcție, i s-a ciuntit virful și o parte din crengi, operație grea și dureroasă. Trăiește, totuși. A dat noi. S-ar putea însă ca o mlădițe nouă secure să-i curme viața pentru că nici un semn nu indică nimănui ce reprezintă el pentru flora regiunii. La fel, poate nu mulți dintre cititori vor mai fi știind că în afară de Baia Mare (Tăuții de Sus și Tăuții de Jos), nordul Olteniei (Tismana), Seinul este a treia localitate din România unde îi priește castanului comestibil. Pe versantul de vest al Dealului Cetății și pe Valea Zugăului există din moși-strămoși niște exemplare frumoase, adevărate monumente ale naturii. O secure nemiloasă a atentat și la viața cîtorva din ei. Mai exista la Seini pînă în primăvara trecută o altă specie de arbori exotici: șapte platani de o rară frumusețe ce se înălțau semeți dominînd ogrăzile înconjurătoare, de peste o sută de ani. Doi dintre cei mai falnici stăteau de pază la intrarea pe Valea Seinelului, luîndu-se parcă la întrecere cu înălțimea vîrfului Cetății. In primăvară un ferăstrău i-a doborît și i-a făcut bucățele, masivele lor trunchiuri zărind acolo și acum, întinse pe iarbă. Locul a rămas pustiu, gol. Sluțit. Mai stau în picioare cinci platani: unul pe strada Libertății, doi în curtea internatului doi pe str. Gutin. Se va găsi cișineva ca să le ocrotească viața? Există in Maramureș o instituție care ocrotește natura și propun tovarășilor de acolo o nu mai grabnică inventariere a acestor copaci și fixarea pe ele a tăblițelor care să avertizeze pe cei nesocotiți că e interzisă distrugerea lor. Prof. MIHAI BALAJ In apărarea monumentelor naturii Micii spectatori. Foto: I. DEAC I I I I I I I I I Un milion de hectare fertilizate In intervalul 1 ianuarie — 20 septembrie, detașamentele aviației utilitare au contribuit la fertilizarea terenurilor agricole pe o suprafață de un milion de hectare, cu 350.000 ha mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest succes aost posibil ca urmare a dotării a aviației utilitare cu noi avioane și elicoptere, folosirii mai judicioase a parcului de avioane existent, precum și îmbunătățirii colaborării cu unitățile beneficiare. Piloții din detașamentelor și-au adus cadrul o contribuție meritorie îndeosebi la creșterea producției unităților agricole socialiste din județele Ilfov, Ialomița, Constanța, Brașov, Suceava, Bacău, și Timiș. Totodată, s-au executat cu succes pentru prima dată misiuni pentru îngrijirea culturilor de viță de vie de la Ostrov și Valea Călugărească. Personalul navigant și cel din serviciile de exploatare tehnică și comercială s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să întreprindă asemenea acțiuni pe încă 200.000 hectare. (Agerpres) Drogarea tineretului vest Mai mult de 25.000 tineri de vîrstă școlară din orașul vest-german Hamburg — ceea ce reprezintă proporția îngrijorătoare de un elev din patru — consumă droguri. Această situație alarmantă a fost relevată de o anchetă organizată în orașul hanseatic în n manie era pe luna aprilie a acestui an la cererea forurilor conducătoare ale instituțiilor de învățămînt. Conform datelor obținute în urma sondajului, efectuat asupra a 5.000 subiecți și considerat ca „relativ sigur", cea mai mare parte a consumatorilor de droguri se recrutează dintre tineri între 14 și 16 ani. De asemenea, a mai reieșit că 7,7 la sută dintre băieții care recurg la droguri au avut prima lor experiență în acest domeniu înaintea vîrstei de 14 ani. Printre fete, proporția pentru aceeași vîrstă urcă pînă la 11,6 la sută. [poșta rebus ! Emil Covaci — Vișeu de Sus: I] Se rețin colaborările dv. Menționăm careul „Valea Vișeului" care în întrecere cu cel primit de la Ioan Sasu, concetățeanul dv., a reușit la selecție și vam vedea în curînd lumina tiparului. Vaier Petric — Baia Mare. Din ultimul dv. transport vom promova careul despre toamnă și cîteva probleme de enigmistică. Cabana de lîngă Baia Mare se numește „Apa sărată" și nu „Lacul apa sărată". Careul „Borșa" este slab realizat,"" datorită faptului că în spațiul de 1 11/11 nu se pot cuprinde prea Ii multe cuvinte tematice. Incercați să reveniți cu această temă pe o grilă de 13/13. Ion Bredea — Sighetu Marmației: Careul „Sighetu Marmației", îl păstrăm spre publicare. Marin G. Mihiș — Baia Mare. Pe tema așa de vastă a geografiei, încrucișarea pe spațiul 10/10 nu poate reda suficiente localități și obiective geografice. In rubricile noastre anterioare am recomandat colaboratorilor să nu ne trimită teme generale, ci mai individualizate, axate pe actualitate sau tratînd o latură a subiectului. I Ion Florian — Rușor: Careul I „Țara Lăpușului" realizat împreună cu N. Bîrsan, conține cuvinte inoportune temei pe 1,care nu se putem înlocui (12 și 13 orizontal) și cîteva localități incomplete Strîmbu, Suciu, din care cauză nu-1 putem admite, N cu toate că e o temă interesantă. Reluați, ținînd seama de regulile toponimice, rebusiste și mai ales tematice. Despre careul „Vorbe"... n-avem :„vor I be«!... laurențiu I. Ardelean — Gîrleanu: încercați tema despre cosmonautică pe un spațiu de I 12/12 cel puțin, unde să folosiți I cțt mai mulți termeni, din care I să nu lipsească: Lună, roci, rachetă, trepte, U.R.S.S., S.U.A., I modul și bineînțeles numele rarilor cuceritori ai spațiului cos mic. SP. BACALA ORIZONTAL: 1. Fondatorul școlii nationale românești (2 cuv.). 2. Programul școlar pe materii ,— In fața harții! ■— Linia de..., care leagă cuvintele compuse. 3. In aceste zile de început de an școlar factorii meteorologici au marcat o „scădere" a temperaturii . A scris poezia „Cîntec de toamnă". 4. In cămin — Rîu moldovean — Atribut. 5. Chemare la telefon — Varietate de șampanie — Diftong. 6. La capătul patului — Recolta toamnei — Tîrgu Lăpuș. 7. Timpul cînd se desfășoară învățămîntul celor ce sînt în producție și-și completează studiile (pl.) — Aurel I. Petrescu — Asigură desfășurarea anului școlar în cele mai bune condițiuni printr-o bază materială corespunzătoare și cadre didactice bine pregătite. 8. Comună în Franța — Ins dintr-un vechi popor al Americii de Sud — Interjecție cu care se cheamă ratele. 9. A lua cu forța și pe neașteptate — Conjuncție franceză — învățători, profesori. 10. Ochi și urechi la explicațiile profesorului. — Prefix relativ la morală — Dînșii. 11. Se încurcă uneori cînd nu se știe lecția — Sau — A spus „învățați, învățați, învățați!". 12. Care are o valoare complet determinată printr-o unitate de măsură și printr-un singur număr real — 1 Cel calitativ marchează o transformare în bine. 13. Limba română, matematici, geografie , etc. — Lecție a liceului în care se pune accentul pe științe exacte. I VERTICAL: 1. Autorul poeziei I „Dăscălița" — Ieri la ora 20 — Satu Mare... 2... și Harghita — Materie de bază în învățămînt. 3. Iar (arh.) — Repetiție. 4. Bani I la oral — Aparat de gimnastică. 5. Capăt de cretă — 10. m.p. 6. In ele își țin cărțile și caietele cei din clasa I — Semnul înmulțirii. 7. Reprezentarea a așezărilor și a formelor de relief — Boală a ficatului. 8. Bătrînul continent, leagănul civilizației 9. Semilună — Vaccin — | Anul... care abia acum a început. 10. De 6 sau 7, elev în prima clasă — Oraș în Norvegia 1- 1 Dînsele. 11. Spusă — Frecventează cursurile Institutului pedal Igogic din Baia Mare (fem.). 12. I A indica pe hartă — Măsuri agrare orientale. 13. Mult așteptată după ora de curs — Zăspadă, mai e pînă la ea. DICȚIONAR: AME, UCI, ETC, IRAS. P. VALERI Cuvinte încrucișate ! LA SCOALĂ! PPNTFUSÜOÄOSM Budapesta, podul Elisabeta I peste Dunăre. Foto: A. ȘUTH Verificați-vă cunoștințele 9 și 9 Vă supunem la 13 întrebări despre animale. Verificați-vă cunoștințele răspunzînd prin „da" sau „nu" și comparați apoi cu răspunsulrile exacte de mai jos. 1. Șerpii și peștii dorm cu ochii deschiși? 2. Struțul poate să zboare pe distanțe mici? 3. Cîntecul greieriței e mai frumos decit al greierului? 4. Pot fi vinați tigri în Africa? 5. Leopardul și pantera fac parte din aceeași specie? 6. Unii păiajeni își țes pînza cu defecte? 7. Ursul alb trăiește numai în Arctica? 8. Renii sunt singurele animale din familia cerbilor la care coarnele există și la mascul și la femelă? 9. Licuriciul poate să vă ardă degetele cu lumina lui? 10. Iepuroaica poate naște de 3—4 ori pe an? 11. Animalul care fuge cel mai repede este ghepardul? 12. Unele maimuțe urlă mai puternic decât leii? 13. Cămilele își pot astîmpăra setea chiar cu apă sărată sau amară? RĂSPUNSURI: 1. DA! La șerpi, pleoapele sunt sudate și transparente; peștii nu au pleoape. 2. NU! Struțul este una din puținele păsări care nu pot să zboare. 3. NU! Numai masculul cîntă. 4. NU! Tigrul numai în Asia. 5. DA! Pentru comoditate, masculul e denumit leopard, iar femela — panteră. 6. NU! Toți păianjenii țes pînze perfecte. 7. DA! El nu depășește niciodată zona Polului Nord. 8. DA! 9. NU! Strălucirea licuriciului e datorată unei „lumini reci", care nu degajă căldură. 10. DA! 11. DA! Pe distanțe scurte, el poate alerga cu o viteză de 90 km pe oră. 12. DA! Maimuțele urlătoare scot gemete mai puternice decât răgetul leului. 13. DA! RĂSPUNSURI CELEBRE Tales din Milet, vestit filozof și matematician grec (circa 640 — circa 546 î.e.n): Ce-i greu? — A se cunoaște pe sine. Ce-i ușor? — A da sfat altuia. Cum am putea trăi o viață cit mai bună și mai dreaptă? — Ferindu-ne de a face singuri ceea ce dojenim la alții! Aristotel, cel mai mare reprezentant al filozofiei clasice grecești (384—322 î.e.n): Ce folos au mincinoșii? — Faptul că, spunind adevărul, nu mai sînt crezuți. Care-i lucrul care se trece cel mai repede? — Recunoștința. Cum se deosebesc cei educați de cei needucați? — Tot atît de mult ca vin de morți. Ce-i un prieten? — Un suflet care locuiește în două corpuri. Cum pot progresa studenții? — Urmîndu-i pe fruntași și nu așteptându-i pe codași. Cum ar trebui să ne purtăm cu prietenii? — Așa cum am dori ca ei să se poarte cu noi. ★ Cvid Eumenes al II-lea, regele Pergamului, a sosit la Roma, Senatul l-a primit cu o deosebită cinstire, iar fruntașii cetății se luau la întrecere în a-i face onoruri. Numai Cato îl privea pieziș și se ferea de el. Cvid cineva i-a spus: „Dar este un om cumsecade și-i iubește pe romani“, Cato i-a răspuns: „O fi, dar, din fire, soțul acesta de animal care se numește rege este carnivor". " Unui tribun asupra căruia plutea acuzația de omor prin otrăvire și care a propus la un moment dat un proiect de lege rău și aspru, Cato i-a spus: „Tinere, nu știu ce este mai rău, să bem ceea ce mesteci sau să promulgăm ceea ce scrii". ★ Celor care se mirau că mulți oameni fără faimă au statui iar lui nu i s-a ridicat nici una, Cato le-a spus: „Prefer ca lumea să se întrebe de ce nu se înalță statuia mea decit de ce se înalță“. Cabană nouă la Izvoare. Foto: 1. BREZOVSKI Masorul La o stână cu prestanță — Club sportiv de performanță — De sub gărzile canine — Indolente, erodine — Zilnic dispăreau ovine... Nu știu care antrenor. Angajase un lup... maior. TITI GHF.ORGHIU-VASLUI Vițelul E la culoare cărăbuș, E drăgălaș, e jucăuș, Tot timpul zburdă pe toloacă Și fuge după mama-vacă, Apoi, cînd seara-ncet se lasă, El nimerește drept acasă... Eu nu afirm nimica nou Dacă vă spun că-i fiu de bou; Și totuși, iată, vă spun drept, El poate fi chiar și deștept. Cu o condiție: fii dibaci Și poartă nouă să nu-ți faci! Epigrame CU UN PESCAR, LA UN MAGAZIN DE ÎMBRĂCĂMINTE Zeci costume-au fost probate. Despre toate spune că: — Nu sunt bune, măi, nepoate, Că... se-ntind la mînecă. UN „CIUBUCAR“ LA VÎNĂTOARE N-a tras foc, căci ii ghiciră iepurii năravul vechi, Cîți în față îi săriră, Toți... mișcară din urechi. UNUI LANSETIST LĂUDĂROS Din ce te-am știut, bădiță, Nu te-ai mai schimbat un pic. Lansări — tot „la linguriță", Laude... la polonic! M, FRUNZĂRIT f I 3. í WAV * U Sa învățăm filateia*0 (Urmare) din inv. 5482) Procurarea mărcilor poștale se poate face pe mai multe căi. In primul lună prin abonament încheiat prin ghișeele filatelice de la oficiile poștale. Abonamentele se încheie pe o perioadă de un an. Costul unui abonament atît pentru serii obliterate cit și pentru serii neobliterate, pentru „plicuri prima zi“ sau ilustrate maxime este de 5 lei. Se pot face și abonamente colective și atunci prețul pe o serie este de 2,50 lei. Se asigură astfel primirea tuturor mărcilor emise de poșta română începînd cu data încheierii abonamentului în cazul cînd acesta nu a fost făcut la începutul anului. Prin cercurile filatelice se pot face abonamente și la emisiuni de mărci poștale străine. Se primesc însă numai seriile tematice. O a doua formă importantă de procurare a mărcilor poștale o constituie schimbul cu alți filateliști, fie din țară sau din străinătate, fapt care constituie și un bun prilej de a lega trainice prietenii. Schimbul de mărci poștale cu parteneri din străinătate se face numai prin intermediul Asociației Filateliștilor din România. Cercurile filatelice dispun de instrucțiunile care reglementează acest schimb. Marele număr de emisiuni de mărci poștale, varietatea subiectelor tratate de acestea, nu ne permit să colecționăm tot ce apare, așa cum se făcea la începuturile filateliei. Suntem ca atare obligați de a ne fixa preferințele, de a stabili de la bun început ce colecționăm. Astfel se pot întocmi colecții pe târg. Ele cuprind mărcile poștale apărute într-o țară. In acest caz mărcile se așază în colecții in ordinea cronologică, la ora actuală de apariție. Deoarece sunt țări care au emis peste 3.000 de mărci diferite din care o bună parte nu se pot procura decit cu eforturi deosebite, pentru tinerii filateliști este recomandat să înceapă cu colecționarea alegînd ca țară România. Colecțiile pe țară trebuie să cuprindă toate emisiunile, în ordine cronologică aferente perioadei pentru care am întocmit colecția, atît mărcile dantelate și nedantelate cit și colițele. Și ca colecția să fie și mai completă se pot aduna și plicurile ,prima zi a emisiunii, ilustratele maxime și alte piese filatelice auxiliare. Datorită marii diversități a emisiunilor de mărci poștale, un loc tot mai important îl capătă colecțiile tematice, legate de o anumită activitate. Rămîne la aprecierea noastră să alegem o tematică interesantă care să ne dea satisfacția deplină. O colecție tematică bine aleasă poate să constituie un sprijin prețios în activitatea noastră profesională. Un naturalist va colecționa fauna, floră, un istoric mărci care prezintă evenimente istorice și personalități de seamă din viața popoarelor, un sportiv, va colecționa mărci cu subiect adecvat etc. Se pot întocmi colecții deosebit de frumoase și atractive și totodată valoroase pe teme ca: faună, agricultură și silvicultură, reproduceri de artă, oameni de seamă din istoria științei și culturii, cosmonautică, sport, etnografie și folclor și multe altele. O colecție tematică este bine să cuprindă și plicurile prima zi a emisiunii, ilustrate maxime, precum și varietăți filatelice, bineînțeles în măsura în care contribuie la susținerea ideii care stă la baza colecției respective. Datorită numărului mare de emisiuni apărute în cadrul unor teme cum ar fi flora, fauna și sportul, unii filateliști au trecut la colecționarea mărcilor tematice pe un anumit subiect De exemplu din tema floră colecționează doar plantele medicinale sau florile de grădină, din tema sport doar olimpiadele. O asemenea numește colecție tematică colecție de pe subiect. O deosebită atenție trebuie să acordăm păstrării în cele mai bune condiții a mărcilor poștale. In acest scop se folosesc albume și clasoare. In album mărcile se pot pune și în poșete care sunt mici pliculețe din celofan care de asemenea se găsesc în comerț. Mărcile se introduc în aceste poșete care apoi se fixează In album fie cu șantiere fie cu gumă arabică. Mărcile poștale se pot păstra la fel de bine și în clasoare Spre deosebire de album, în clasor mărcile nu se lipesc ci se așază intre banda de celofan și carton, una lingă alta. Plicurile prima zi a emisiunii și ilustratele maxime se păstrează în mape speciale, confecționate în acest scop. Odată cu apariția unor emisiuni de mărci poștale și în ultimii ani la aproape, sau chiar la toate, se pun în circulație plicuri cu o grafică adecvată destinate special a fi francate cu valorile respectivei emisiuni Acestea se numesc „Plicuri prima zi a emisiunii“ și sunt obliterate cu o ștampilă specială. Astfel aceste piese filatelice sunt tot mai mult căutate de colecționari. Primul plic „prima zi a emisiunii“ a fost realizat și pus în circulație de poșta română la 30 octombrie 1947 Acesta poartă inscripția „A.R.L U.S. 1 7 XI 1947”. Mai sunt apoi plicuri emise de filialele județene sau cercurile filatelice cu ocazia unor expoziții, manifestări filatelice sau ale unor evenimente de seamă. Filiala județeană Maramureș a editat în ultima vreme mai multe asemenea plicuri. Și acestea reprezintă valori filatelice căutate de colecționari. IULIUS PAJER