Pentru Socialism, septembrie 1971 (Anul 21, nr. 5472-5497)

1971-09-26 / nr. 5494

Duminică 26 septembrie zi Titlul s-ar părea prea preten­țios. Nu exagerez de loc. E vor­ba de niște arbori, rar sau de loc întîlniți în regiune, existenți la Seini, care nu îndeajuns de o­­crotiți ar putea să dispară. Puțini dintre cititori vor fi știind despre castanul sălbatic, arbore ornamental, că are flori albe sau roșcate. Dacă cele albe se pot ve­dea in fiecare primăvară pe alei­le străjuite de castani, cele roș­cate sunt o raritate. Și, totuși, in această primăvară, eu am văzut și am admirat florile neasemuit de frumoase ale unui castan ce face flori roșcate. Acest castan se află in curtea căminului cul­tural din Seini. O soartă crudă însă l-a slujit de-a binelea. Cu ocazia amplasării noului cămin cultural, în construcție, i s-a ciuntit virful și o parte din cren­gi, operație grea și dureroasă. Trăiește, totuși. A dat noi. S-ar putea însă ca o mlădițe nouă secure să-i curme viața pentru că nici un semn nu indică nimă­nui ce reprezintă el pentru flora regiunii. La fel, poate nu mulți dintre cititori vor mai fi știind că în a­­fară de Baia Mare (Tăuții de Sus și Tăuții de Jos), nordul Olteniei (Tismana), Sein­ul este a treia localitate din România unde îi priește castanului comestibil. Pe versantul de vest al Dealului Ce­tății și pe Valea Zugăului există din moși-strămoși niște exempla­re frumoase, adevărate monu­mente ale naturii. O secure ne­miloasă a atentat și la viața cî­­torva din ei. Mai exista la Seini pînă în pri­măvara trecută o altă specie de arbori exotici: șapte platani de o rară frumusețe ce se înălțau se­meți dominînd ogrăzile înconju­rătoare, de peste o sută de ani. Doi dintre cei mai falnici stă­teau de pază la intrarea pe Va­lea Seinelului, luînd­u-se parcă la întrecere cu înălțimea vîrfului Cetății. In primăvară un ferăs­trău i-a doborît și i-a făcut bu­cățele, masivele lor trunchiuri zărind acolo și acum, întinse pe iarbă. Locul a rămas pustiu, gol. Sluțit. Mai stau în picioare cinci platani: unul pe strada Libertă­ții, doi în curtea internatului doi pe str. Gutin. Se va găsi ci­și­neva ca să le ocrotească viața? Există in Maramureș o instituție care ocrotește natura și propun tovarășilor de acolo o nu­ mai grabnică inventariere a acestor copaci și fixarea pe ele a tăbli­țelor care să avertizeze pe cei ne­socotiți că e interzisă distrugerea lor. Prof. MIHAI BALAJ In apărarea monumentelor naturii Micii spectatori. Foto: I. DEAC I I I I I I I I I Un milion de hectare fertilizate In intervalul 1 ianuarie — 20 septembrie, detașamentele avia­ției utilitare au contribuit la fer­tilizarea terenurilor agricole pe o suprafață de un milion de hec­tare, cu 350.000 ha mai mare decât în aceeași perioadă a a­­nului trecut. Acest succes aost posibil ca urmare a dotării a aviației utilitare cu noi avioa­ne și elicoptere, folosirii mai judicioase a parcului de avi­oane existent, precum și îmbu­nătățirii colaborării cu unitățile beneficiare. Piloții din detașamentelor și-au adus cadrul o contribuție meritorie îndeosebi la creșterea producției unităților a­­gricole socialiste din județele Ilfov, Ialomița, Constanța, Bra­șov, Suceava, Bacău, și Timiș. Totodată, s-au executat cu suc­ces pentru prima dată misiuni pentru îngrijirea culturilor de viță de vie de la Ostrov și Valea Călugărească. Personalul navigant și cel din serviciile de exploatare teh­nică și comercială s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să întreprindă asemenea acțiuni pe încă 200.000 hectare. (Agerpres) Drogarea tineretului vest Mai mult de 25.000 tineri de vîrstă școlară din orașul vest-ger­­man Hamburg — ceea ce repre­zintă proporția îngrijorătoare de un elev din patru — consumă droguri. Această situație alarman­tă a fost relevată de o anchetă organizată în orașul hanseatic în­ n manie era pe luna aprilie a acestui an la cere­rea forurilor conducătoare ale instituțiilor de învățămînt. Con­form datelor obținute în urma sondajului, efectuat asupra a 5.000 subiecți și considerat ca „relativ sigur", cea mai mare parte a con­sumatorilor de droguri se recru­tează dintre tineri între 14 și 16 ani. De asemenea, a mai reieșit că 7,7 la sută dintre băieții care recurg la droguri au avut prima lor experiență în acest domeniu înaintea vîrstei de 14 ani. Printre fete, proporția pentru aceeași vîrstă urcă pînă la 11,6 la sută. [poșta rebus ! Emil Covaci — Vișeu de Sus: I] Se rețin colaborările dv. Men­ționăm careul „Valea Vișeului" care în întrecere cu cel primit de la Ioan Sasu, concetățeanul dv., a reușit la selecție și va­m vedea în curînd­­ lumina tipa­­­­­­rului. Vaier Petric — Baia Mare. Din ultimul dv. transport vom promova careul despre toamnă și cîteva probleme de enigmis­tică. Cabana de lîngă Baia Ma­re se numește „Apa sărată" și nu „Lacul apa sărată". Careul „Borșa" este slab realizat,"" da­­­­torită faptului că în spațiul de 1 11/11 nu se pot cuprinde prea Ii multe cuvinte tematice. Incer­­­cați să reveniți cu această te­mă pe­ o grilă de 13/13.­­ Ion Bredea — Sighetu Mar­­­­­mației: Careul „Sighetu Marma­ției", îl păstrăm spre publicare. Marin G. Mih­iș — Baia Mare. Pe tema așa de vastă a geogra­fiei, încrucișarea pe spațiul­­ 10/10 nu poate reda suficiente­­­ localități și obiective geografi­ce. In rubricile noastre anteri­oare am recomandat colaborato­rilor să nu ne trimită teme ge­nerale, ci mai individualizate, axate pe actualitate sau tratînd o latură a subiectului. I Ion Florian — Rușor: Careul­ I „Țara Lăpușului" realizat îm­­­­preună cu N. Bîrsan, conține cuvinte inoportune temei pe 1,care nu se putem înlocui (12 și 13 orizontal) și cîteva localități incomplete Strîmbu, Suciu, din­­ care cauză nu-1 putem admite, N­ cu toate că e o temă interesan­tă. Reluați, ținînd seama de re­­gulile toponimice, rebusiste și mai ales tematice. Despre ca­­reul „Vorbe"... n-avem :„vor­­­ I be«!... laurențiu I. Ardelean — Gîr­l­eanu: încercați tema despre c­­osmonautică pe un spațiu de I 12/12 cel puțin, unde să folosiți I cțt mai mulți termeni, din care I să nu lipsească: Lună, roci, ra­­c­h­etă, trepte, U.R.S.S., S.U.A., I­ modul și bineînțeles numele ra­rilor cuceritori ai spațiului cos­­ mic. S­P. BACALA ORIZONTAL: 1. Fondatorul școlii nationale românești (2 cuv.). 2. Programul școlar pe materii ,— In fața harții! ■— Li­nia de..., care leagă cuvintele compuse. 3. In aceste zile de început de an școlar factorii meteorologici au marcat o „scă­dere" a temperaturii . A scris poezia „Cîntec de toamnă". 4. In cămin — Rîu moldovean — Atribut. 5. Chemare la telefon — Varietate de șampanie — Diftong. 6. La capătul­ patului — Recolta toamnei — Tîrgu Lă­­puș. 7. Timpul cînd se desfă­șoară învățămîntul celor ce sînt în producție și-și comple­tează studiile (pl.) — Aurel I. Petrescu — Asigură desfășura­rea anului școlar în cele mai bune condițiuni printr-o bază materială corespunzătoare și ca­dre didactice bine pregătite. 8. Comună în Franța — Ins din­­tr-un vechi popor al Americii de Sud — Interjecție cu care se cheamă ratele. 9. A lua cu for­ța și pe neașteptate — Con­juncție franceză — învățători, profesori. 10. Ochi și urechi la explicațiile profesorului. — Pre­fix relativ la morală — Dîn­­șii. 11. Se încurcă uneori cînd nu se știe lecția — Sau — A spus „învățați, învățați, învățați!". 12. Care are o valoare complet determinată­­ printr-o unitate de măsură și­­ printr-un singur număr real — 1 Cel calitativ marchează o trans­­­­formare în bine. 13. Limba ro­­­­mână, matematici, geografie , etc. — Lecție a liceului în ca­­­­re se pune accentul pe științe­­ exacte. I VERTICAL: 1. Autorul poeziei I „Dăscălița" — Ieri la ora 20 —­­ Satu Mare... 2... și Harghita —­­ Materie de bază în învățămînt.­­ 3. Iar (arh.) — Repetiție. 4. Bani I la oral — Aparat de gimnas­­­­tică. 5. Capăt de cretă — 10.­­ m.p. 6. In ele își țin cărțile și­­ caietele cei din clasa I — Sem­­­­nul înmulțirii. 7. Reprezentarea a așezărilor și a formelor de re­­­­lief — Boală a ficatului. 8. Bă­­­trînul continent, leagănul civi­lizației 9. Semilună — Vaccin — |­­ Anul... care abia acum a înce­­­­put. 10. De 6 sau 7, elev în pri­­­­ma clasă — Oraș în Norvegia­­ 1- 1 Dînsele. 11. Spusă — Frecven­tează cursurile Institutului peda­­l I­gogic din Baia Mare (fem.). 12. I A indica pe hartă — Măsuri a­­g­­rare orientale. 13. Mult aștep­­­­tată după ora de curs — Ză­­s­padă, mai e pînă la ea. DICȚIONAR: AME, UCI, ETC, I­RAS. P. VALER­I Cuvinte încrucișate ! LA SCOALĂ! PPNTFUSÜOÄOSM Budapesta, podul Elisabeta I peste Dunăre. Foto: A. ȘUTH Verificați-vă cunoștințele 9 ș­i 9 Vă supu­nem la 13 întrebări despre animale. Verificați-vă cunoștin­țele răspunzînd prin „da" sau „nu" și comparați a­poi cu răspunsul­rile exacte de mai jos. 1. Șerpii și peștii dorm cu ochii deschiși? 2. Struțul poate să zboare pe distanțe mici? 3. Cîntecul greieriței e mai frumos decit al greierului? 4. Pot fi vin­ați tigri în Africa? 5. Leopardul și pantera fac parte din aceeași specie? 6. Unii păiajeni își țes pînza cu defecte? 7. Ursul alb trăiește numai în Arctica? 8. Renii sunt singurele animale din familia cerbilor la care coarnele există și la mascul și la femelă? 9. Licuriciul poate să vă ardă degetele cu lumina lui? 10. Iepuroaica poate naște de 3—4 ori pe an? 11. Animalul care fuge cel mai repede este ghepardul? 12. Unele maimuțe urlă mai puternic decât leii? 13. Cămilele își pot astîmpăra setea chiar cu apă sărată sau a­­mară? RĂSPUNSURI: 1. DA! La șerpi, pleoapele sunt sudate și transparente; peștii nu au pleoape. 2. NU! Struțul este una din puținele păsări care nu pot să zboare. 3. NU! Numai masculul cîntă­. 4. NU! Tigrul numai în Asia. 5. DA! Pentru comoditate, masculul e denumit leopard, iar fe­mela — panteră. 6. NU! Toți păianjenii țes pînze perfecte. 7. DA! El nu depășește niciodată zona Polului Nord. 8. DA! 9. NU! Strălucirea licuriciului e datorată unei „lumini reci", care nu degajă căldură. 10. DA! 11. DA! Pe distanțe scurte, el poate alerga cu o viteză de 90 km pe oră. 12. DA! Maimuțele urlătoare scot gemete mai puternice decât răgetul leului. 13. DA! RĂSPUNSURI CELEBRE Tales din Milet, vestit filozof și matematician grec (circa 640 — circa 546 î.e.n): Ce-i greu? — A se cunoaște pe sine. Ce-i ușor? — A da sfat altuia. Cum am putea trăi o­ viață cit mai bună și mai dreaptă? — Fe­­rindu-ne de a face singuri ceea ce dojenim la alții! Aris­to­tel, cel mai mare repre­zentant al filozofiei clasice gre­cești (384—322 î.e.n): Ce folos au mincinoșii? — Fap­tul că, spunind adevărul, nu mai sînt crezuți. Care-i lucrul care se trece cel mai repede? — Recunoștința. Cum se deosebesc cei educați de cei needucați? — Tot atît de mult ca vin­ de morți. Ce-i un prieten? — Un suflet care locuiește în două corpuri. Cum pot progresa studenții? — Urmîndu-i pe fruntași și nu așteptându-i pe codași. Cum ar trebui să ne purtăm cu prietenii? — Așa cum am dori ca ei să se poarte cu noi. ★ Cvid Eumenes al II-lea, regele Pergamului, a sosit la Roma, Se­natul l-a primit cu o deosebită cinstire,­­ iar fruntașii cetății se luau la întrecere în a-i face ono­ruri. Numai Cato îl privea pieziș și se ferea de el. Cvid cineva i-a spus: „Dar este un om cumseca­de și-i iubește pe romani“, Cato i-a răspuns: „O fi, dar, din fire, soțul acesta de animal care se nu­mește rege este carnivor". " Unui tribun asupra căruia plu­tea acuzația de omor prin otrăvi­re și care a propus la un moment dat un proiect de lege rău și as­pru, Cato i-a spus: „Tinere, nu știu ce este mai rău, să bem ceea ce mesteci sau să promulgăm ceea ce scrii". ★ Celor care se mirau că mulți oameni fără faimă au statui iar lui nu i s-a ridicat nici una, Ca­to le-a spus: „Prefer ca lumea să se întrebe de ce nu se înalță sta­tuia mea decit de ce se înalță“. Cabană nouă la Izvoare. Foto: 1. BREZOVSKI Masorul La o stână cu prestanță — Club sportiv de performanță — De sub gărzile canine — Indolente, erodine — Zilnic dispăreau ovine... Nu știu care antrenor. Angajase­ un lup... maior. TITI GHF.ORGHIU-VASLUI Vițelul E la culoare cărăbuș, E drăgălaș, e jucăuș, Tot timpul zburdă pe toloacă Și fuge după mama-vacă, Apoi, cînd seara-ncet se lasă, El nimerește drept acasă... Eu nu afirm nimica nou Dacă vă spun că-i fiu de bou; Și totuși, iată, vă spun drept, El poate fi chiar și deștept. Cu o condiție: fii dibaci Și poartă nouă să nu-ți faci! Epigrame CU UN PESCAR, LA UN MA­GAZIN DE ÎMBRĂCĂMINTE Zeci costume-au fost probate. Despre toate spune că: — Nu sunt bune, măi, nepoate, Că... se-ntind la mînecă. UN „CIUBUCAR“ LA VÎNĂ­­TOARE N-a tras foc, căci ii ghiciră iepurii năravul vechi, Cîți în față îi săriră, Toți... mișcară din urechi. UNUI LANSETIST LĂUDĂ­ROS Din ce te-am știut, bădiță, Nu te-ai mai schimbat un pic. Lansări — tot „la linguriță", Laude... la polonic! M, FRUNZĂRIT f I 3. ­í W­A­V * U Sa învățăm filate­ia­­*0 (Urmare) din inv. 5482) Procurarea mărcilor poștale se poate face pe mai multe căi. In primul lună prin abonament în­cheiat prin ghișeele filatelice de la oficiile poștale. Abonamentele se în­cheie pe o perioadă de un an. Cos­tul unui abonament atît pentru serii obliterate cit și pentru serii ne­­obliterate, pentru „plicuri prima zi“ sau ilustrate maxime este de 5 lei. Se pot face și abonamente co­lective și atunci prețul pe o serie este de 2,50 lei. Se asigură astfel primirea tuturor mărcilor emise de poșta română începînd cu data în­cheierii abonamentului în cazul cînd acesta nu a fost făcut la în­ceputul anului. Prin cercurile fila­telice se pot face abonamente și la emisiuni de mărci poștale străine. Se primesc însă numai seriile te­matice. O a doua formă importantă de procurare a mărcilor poștale o constituie schimbul cu alți filate­liști, fie din țară sau din străină­tate, fapt care constituie și un bun prilej de a lega trainice prietenii. Schimbul de mărci poștale cu parteneri din străinătate se face numai prin intermediul Asociației Filateliștilor din România. Cercurile filatelice dispun de instrucțiunile care reglementează acest schimb. Marele număr de emisiuni de mărci poștale, varietatea subiectelor tratate de acestea, nu ne permit să colecționăm tot ce apare, așa cum se făcea la începuturile filateliei. Suntem­ ca atare obligați de a ne fixa preferințele, de a stabili de la bun început ce colecționăm. Astfel se pot întocmi colecții pe târg. Ele cuprind mărcile poștale apărute într-o țară. In acest caz mărcile se așază în colecții in ordinea cronologică, la ora actuală de apariție. Deoarece sunt țări care au emis peste 3.000 de mărci diferite din care o bună parte nu se pot procura decit cu eforturi deosebite, pentru tinerii filateliști este reco­mandat să înceapă cu colecționarea alegînd ca țară România. Colecțiile pe țară trebuie să cu­prindă toate emisiunile, în ordine cronologică aferente perioadei pen­tru care am întocmit colecția, atît mărcile dantelate și nedantelate cit și colițele. Și ca colecția să fie și mai completă se pot aduna și plicurile ,prima zi­ a emisiunii, ilustratele maxime și alte piese filatelice auxiliare. Datorită marii diversități a e­­misiunilor de mărci poștale, un loc tot mai important îl capătă colecțiile tematice, legate de o anumită activitate. Rămîne la a­­precierea noastră să alegem o tematică interesantă care să ne dea satisfacția deplină. O colecție te­matică bine aleasă poate să con­stituie un sprijin prețios în acti­vitatea noastră profesională. Un naturalist va colecționa fauna, floră, un istoric mărci care pre­zintă evenimente istorice și per­sonalități de seamă din viața po­poarelor, un sportiv, va colecționa mărci cu subiect adecvat etc. Se pot întocmi colecții deosebit de frumoase și atractive și totodată valoroase pe teme ca: faună, agricultură și silvicul­tură, reproduceri de artă, oameni de seamă din istoria știin­ței și culturii, cosmonautică, sport, etnografie și folclor și multe altele. O colecție tematică este bine să cuprindă și plicurile prima zi a emisiunii, ilustrate maxime, precum și varietăți filatelice, bineînțeles în măsura în care contribuie la sus­ținerea ideii care stă la baza colec­ției respective. Datorită numărului mare de emi­siuni apărute în cadrul unor teme cum ar fi flora, fauna și sportul, unii filateliști au trecut la colec­ționarea mărcilor tematice pe un anumit subiect De exemplu din tema floră colecționează doar plan­tele medicinale sau florile de gră­dină, din tema sport doar olim­piadele. O asemenea numește colecție tematică colecție de pe su­biect. O deosebită atenție trebuie să a­­cordăm păstrării în cele mai bune condiții a mărcilor poștale. In a­­cest scop se folosesc albume și clasoare. In album mărcile se pot pune și în poșete care sunt mici pliculețe din celofan care de asemenea se găsesc în comerț. Mărcile se in­troduc în aceste poșete care apoi se fixează In album fie cu șantiere fie cu gumă arabică. Mărcile poștale se pot păstra la fel de bine și în clasoare Spre de­osebire de album, în clasor mărcile nu se lipesc ci se așază intre banda de celofan și carton, una lingă alta. Plicurile prima zi a emisiunii și ilustratele maxime se păstrează în mape speciale, confecționate în a­­cest scop. Odată cu apariția unor emisiuni de mărci poștale și în ultimii ani la aproape, sau chiar la toate, se pun în circulație plicuri cu o gra­fică adecvată destinate special a fi francate cu valorile respectivei emisiuni Acestea se numesc „Pli­curi prima zi a emisiunii“ și sunt obliterate cu o ștampilă specială. Astfel aceste piese filatelice sunt tot mai mult căutate de colecțio­nari. Primul plic „prima zi a emisi­unii“ a fost realizat și pus în cir­culație de poșta română la 30 oc­tombrie 1947 Acesta poartă inscrip­ția „A.R.L U.S. 1­ 7 XI 1947”. Mai sunt apoi plicuri emise de fi­lialele județene sau cercurile filate­lice cu ocazia unor expoziții, ma­nifestări filatelice sau ale unor e­­venimente de seamă. Filiala jude­țeană Maramureș a editat în­­ ulti­ma vrem­­e mai multe asemenea pli­curi. Și acestea reprezintă valori filatelice căutate de colecționari. IULIUS PAJER

Next