Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)
1971-10-01 / nr. 5498
) \ \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TOMII si- VERSITARĂ Debutul anului universitar își are de fiecare dată un inedit farmec, precum în ciclul anotimpurilor E, mai întîi, farmecul toamna, revenirii, al reîntoarcerii, e, mai apoi, farmecul pornirii la drum, pentru a parcurge, la alta treaptă, noi distanțe ale cunoașterii. Datele ajunse tradiționale, cum e și la 1 octombrie pentru deschiderea anului universitar, își au dialectica lor, marcînd, sub semnul stabilității, momentul de răscruce intre fluxul și refluxul necurmatei deveniri a lucrurilor. Vestita policromie a toamnelor băimărene și-a adăugat de un deceniu încoace încă o culoare : culoarea universitară, cu multiplele ei nuanțe. Nuanța muncii intelectuale , în cabinete și laboratoare, în biblioteci și săli de lectură, în amfiteatre, în săli de curs și seminarii, acolo unde se captează foșnetul minții, al gîndirii metodice, adinei și active. Nuanța muncii științifice , în fișe și conspecte, în referate și lucrări, în experiențe și demonstrații, în articole și studii, captînd curenții subterani ai cunoașterii lumii. Nuanța muncii productive , în școli și instituții culturaleducative, în uzine și fabrici, în unități economice și de cercetare, captînd izvoarele dătătoare ale bucurii și satisfacții ale unei activități folositoare societății, progresului ei continuu. 1 octombrie băimărean. Ziua debutului noului an universitar. Zi cu personalitate. Anul XXI nr. 5498 * Vinuri 1 octombrie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL SINDICATELOR Ieri a avut loc Plenara Consiliului Județean Maramureș al sindicatelor consacrată dezbaterii muncii politice și cultural-educative desfășurate de organele organizațiile sindicale din întreșiprinderi și instituții, în lumina vastului program elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, adoptat de Comitetul Executiv C.C. al P.C.R., privind îmbunătățialea activității politico-ideologice de educare marxist-leniinistă membrilor de partid, a tuturor oaamenilor muncii, pentru dezvoltarea conștiinței socialiste, revoluționare a maselor. La plenară au luat parte membri ai consiliilor municipale și orășenești ale sindicatelor, președinți și membri ai comitetelor sindicatelor din subordonarea Consiliului județean, ai unor comitete ale sindicatelor din unele întreprinderi și instituții din municipiul Baia Mare, activiști culturali din instituțiile de cultură ale sindicatelor, conducători de unități economice și instituții. La plenară au participat tovarășii Gheorghe Blaj, membru al Comitetului Central al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, Teodor Prunea, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției organizatorice a Consiliului Central al U.G.S.R., activiști de partid și de stat. Raportul supus dezbaterii plenarei a fost prezentat de tovarășul Alexandru Crișan, președintele Consiliului județean Maramureș al sindicatelor. Pe marginea raportului au luat cuvîntul tovarășii: Emil Dumitraș, Vera Dulciner, Paul Ginta, Teodor Pop, Mihai Peterman, Romulus Roman, Aurel Ivănescu, loan Breban, Aurel Pantea, Mihai Ică, loan Diijan, Ilie Parschiv, Gheorghe Roșea, Octavian Banduja, loan Pop și Teodor Prunea. . La încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj. Intr-o puternică atmosferă de entuziasm, exprimînd voința și hotărîrea neabătută a organelor și organizațiilor sindicale de a îndeplini cu consecvență programul de măsuri stabilite de conducerea superioară de partid pentru perfecționarea întregii activități politico-ideologice și cultural-educative, de dezvoltare a conștiinței socialiste, revoluționare a oamenilor muncii, plenara Consiliului județean al sindicatelor a adoptat în unanimitate o telegramă adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu. LA ÎNSAMINTARI Obstacole mici răstoarnă planuri mari... In raza comunei Ulmeni patru cooperative agricole, sînt Comitetul comunal de partid, consiliul popular comunal au luat toate măsurile în vederea intensificării ritmului la însămînțări. Membrii comandamentului comunal, constituit anume pentru campanie, sînt repartizați pe unități îndrumînd și ajutînd activitatea acestora. Ca urmare, în C.A.P. Ulmeni, Arduzel și Someș-Uileac, la data de 30 septembrie mai mult de jumătate din suprafețele planificate pentru grîu și secară au fost însămînțate. Mai slabe sînt rezultatele la Mînău, unde din totalul de 230 ha sămînța a ajuns în sol doar pe 80 ha. Tovarășul Alexandru Ciulean, secretarul comitetului comunal de partid, își manifestă satisfacția pentru ritmul susținut de pină acum la însămînțări. Intr-adevăr la data de mai sus din 715 ha, peste 400 ha au fost însămînțate în bune condiții agrotehnice. Pînă aici toate bune. Dar greul a rămas de acum încolo. Recoltatul porumbului a început abia de două zile și se desfășoară anevoios. La C.A.P. Ulmeni, de pildă, în ziua de 28 septembrie doar trei hectare au fost eliberate de știuleți iar la Mînău, alaltăieri acțiunea nici măcar nu pornise încă. Nu fără temei, inginerul șef al cooperativei agricole din Someș- Uileac, Ștefan Vicsai, își manifestă îngrijorarea pentru cele 80 ha care au mai rămas de însămînțat. Recoltatul trifoiului de sămînță de pe cele 34 ha se desfășoară încet iar la porumb și mai slab. Ce ne facem dacă se strică vremea? se întreabă specialistul. Se impune deci ca o concluzie pe toată, raza comunei antrenarea cu mai multă insistență a forțelor la culesul porumbului, la eliberarea în ritm accelerat și cu prioritate a tuturor terenurilor destinate cerealelor de toamnă. La Lucăcești o situație cu totul diferită. 41 ha sînt de cîteva zile eliberate de porumb și chiar pregătite pentru însămînțări. Dar... unde e sămînța? — Ni s-au repartizat de către Direcția generală județeană a agriculturii, 15 tone grîu din soiul București I de la bazele de recepție din Ulmeni și Satulung — ne spune președintele cooperativei, tovarășul Ioan Chira. La Satulung însă ni s-a cerut să plătim contravaloarea sacilor altfel nu ne eliberează griul. Or, banca nu vrea să ne acorde bani pentru așa cev . Este vorba de circa 8000 lei. Ne-am rugat la bază să ne permită golirea ..sacilor pe loc în sacii noștri.. Nu se poate veni răspunsul. Stăm deci cu terenul pregătit (mai sunt de semănat 80 ha) și nu mai știm ce să facem. Șeful bazei din Ulmeni ne-a declarat că Lucăceștii nu mai are aici nici o repartiție, cota lor a fost între timp dirijată la Sălsig (?...). Ne-am informat și la bancă unde ni s-a spus că tovarășii din Lucăcești s-au prezentat cu mina goală fără nici un act justificativ. Evident că banca nu eliberează în acest fel nici un ban. Considerăm că forurile agricole județene trebuie să intervină pentru clarificarea fără întîrziere a cazului în speță, pentru ca unitatea să ajungă în posesia semințelor necesare. Rămînerea în urmă la însămînțat sau stagnările ce survin pe alocuri la jumătate de drum, au la bază pretutindeni cauze subiective. Pentru a curma asemenea situație se cere intensificarea ritmului la culesul cartofilor, a porumbului, eliberînd cu mai multă operativitate toate terenurile pe care s-a amplasat griul de toamnă. N. SOARE pe ■AJ Orarul curselor TAROM perioada 1 octombrie 1971 — 31 martie 1972. CURSA I: Plecarea din București la ora 7, sosirea la Cluj la ora 8,15. Plecarea din Cluj la ora 8,45 sosirea la Baia Mare la ora 9,15. Plecarea din Baia Mare la ora 9,45 sosirea La Cluj la ora 10,15. Plecarea din Cluj la ora 10,45, sosirea la București la ora 12, cursă circulă zilnic. Această inclusiv duminica. CURSA a îI-a. Plecarea din București la ora 13, sosirea la Cluj la ora 14,15. Plecarea din Cluj la ora 14,45 sosirea la Baia Mare la ora 15,15. Plecarea din Baia Mare la ora 15,45 sosirea la Cluj la ora 16.15. Plecarea din Cluj la ora 16.45 sosirea la București la ora 18. Această cursă circulă numai în zilele lucrătoare. Ar Înregistrare pentru micul ecran. Miercuri 29 septembrie. Televiziunea română a înregistrat pe peliculă, la Baia Mare, un spectacol folcloric cu participarea unor formații de amatori, coruri, artistice echipe de dansuri, tarafuri, soliști din Ardusat, Berbești, Săpînța, Mogoșești, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus și altele. ★ Mustării. Serviciul comercial al T.A.P.S. ne informează că s-au deschis mustăriile. La Baia Mare acestea funcționează la Braseria Transilvania, restaurantele Pensiune, ,,Express" și Birtul Igniș. Alte două mustării funcționează în orașele Baia Sprie și Cavnic. Consumatorii pot găsi aici pastrama de oaie și de porc, carne de batal la grătar, sarmale cu mămăliguță, saramură de pește . Activiști voluntari de Cruce Roșie medaliați. Cu prilejul Săptămînii Crucii Roșii — Consiliul Național al Crucii Roșii al Republicii Socialiste România a conferit distincții unor voluntari din județul activiști nostru. Astfel, pentru merite deosebite în activitate pe tărîmul Crucii Roșii tovarășa Ana Grigor a fost distinsă cu Medalia de aur, medicii Liviu Pașca și Tiberiu Căpușan cu medalii de argint, iar tovarășele Hermina Pop, Luca și Veronica Loncear au fost distinse cu medalii de bronz. ★ Oficiul forțelor de muncă din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, ne informează că persoanele înscrise la cursurile de calificare care vor fi organizate de Filatura de bumbac din Baia Mare, precum și tinerii (cu stagiul militar satisfăcut), care doresc să lucreze în meseria de ungători, lăcătuși și reglori de utilaje, sunt invitați să se prezinte de urgență la sediul oficiului (str. Păcii nr. 10) pentru întocmirea formelor în vederea participării la concursul de admitere. ★ Direcția județeană a C.E.C. a distribuit in școlile județului un număr de 600 de „agende pentru profesorul diriginte". Util instrument de lucru, cuprinde numeroase agenda Pagini destinate însemnărilor privind planificarea muncii de diriginte. Rubrică realizată de I. PRIBOI g g fi "X Bl Bl IB RI B Bl Bl ■ Bl Bl Bl I^P IB Bl Bl B ' I Pentru ce învăță mi strâns legat de viață, de producție, ca tineretul studios să fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului — acesta este înaltul sens al vizitei de lucru făcute de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in școli de toate gradele din Capit In cursul dimineții de joi, 30 septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Împreună cu tovarășii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Dan Marțian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere și specialiști din rețeaua învățămîntului de toate gradele, de activiști de partid și de stat. Prezența secretarului general în școli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a prețuirii acordate școlii și slujitorilor ei de partidul și statul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului, căruia i s-a încredințat înalta misiune de a educa tînăra generație, de a o forma pentru muncă și viață, in spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viața fiecărui cetățean, ca o manifestare a bine grăitoare a democratismului orînduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența aproape cotidiană a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate domeniile de activitate. " In această lumină se înscrie și vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în îndeplinirea indicației privind legarea învățămîntului de viață, de producție, prin activitatea atelierelor-școală, prin transformarea întregii rețele de școli în adevărate amfiteatre ale muncii și de a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realități. Cu atît mai mult, cu cit în acest an de învățămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca școlile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret și direct al unităților productive din industrie, agricultură, cooperația de consum și meșteșugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din școli cu mașini, utilaje, aparate, scule și să asigure în același timp și asistența tehnică de specialitate. Vizita conducătorilor de partid și de stat începe la Liceul industrial energetic din șoseaua Giurgiului La intrarea în clădirea liceului, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice și de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfășurată pe frontispiciul clădirii, se află urarea: „Bine ați Venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Ceaușescu!". Directorul liceului, prof. Alexandru Moșu, înfățișază oaspeților unele aspecte din activitatea instituției pe care o conduce. El arată că în prezent în liceu învață, la cursurile de zi și serale, 768 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori și tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo și electroenergetic. Prima promoție care a absolvit anul trecut se află în producție, în unități de specialitate, printre care întreprinderea „Energoreparatii", diverse centrale electrice, dovedind pricepere și competentă în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenți au intrat în instituții de învățămînt superior pentru a deveni ingineri și subingineri. Sunt vizitate apoi ateliereleșcoală, laboratoarele și cabinetele tehnice ale liceului, te cu utilaje realizate de înzestraîntreprinderea „Energomontaj", care patronează această școală, precum și prin autodotere, prin confecționarea în școală a unor instalații necesare practicii elevilor, economisindu-se peste 300.000 lei. Elevii își desfășoară activitatea sub îndrumarea calificată a cadrelor didactice, a unor ingineri și tehnicieni care lucrează nemijlocit în producție. Cei din ultimele clase își desăvârșesc meseria aleasă în întreprinderile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta putind să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, directorul școlii informează pe oaspeți că se află în construcție un poligon termo și electro-energetic de cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid și ca stat se interesează în 12 * * 5 vizita prii* atelierele-școală la ce lucrează elevii. Se arată că există un plan de activitate bine întocmit pe baza căruia se execută o serie de piese solicitate de unitățile productive: se bobinează rotoare dai motor, se face revizia unor agregate și armături de specialitate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obținute, secretarul- general al partidului recomandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu mașini șî utilaje care funcționează și in întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să intr-adevăr o calificare dobîndească superioară, în pas cu cerințele vieții. îmbinarea organică a cunoștințelor de cultură generală cu practica productivă — criteriu fundamental în școlile generale și lipe In școlile generale și liceele de cultură generală, noul an de învățămînt a debutat sub noi și promițătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în paralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de școli, este o necesitate ce decurge din realitățile și cerințele vieții, din dezvoltarea impetuoasă a bazei materiale de producție a societății noastre, a științei și tehnicii. Nu se mai poate compara—mint desprins de ceea ce se clamă muncă concretă, mijloc de verificare a cunoștințelor teortice, de lărgire a orizontului dînțelegere a lucrurilor și fenomenelor, de dobîndire de noi deprinderi. Prima unitate de învățămînt din această categorie a fost Liceul „Gheorghe Șincai". (Continuare în pag. a 3-a) SSMUBMNBBIBBBNBBBBBBBSBBBBBBBBBBSBBBBBBBBNBBBBBB IBBBBBBBBBBBBIB Prin natura sa, actul angajării în muncă ar trebui să con■stituie un moment hotăritor în B viața omului. Subliniem că ar trebui, avînd in vedere faptul ■ că nu putini angajați „uită" u■neori obligațiile pe care și ■ le-au asumat atunci cînd au ■ pus semnătura pe cererea prin care solicitau angajarea în muncă. Se mai întîmplă, de asemenea, ca unii să nesocotească, în dauna propriei familii, precum și a colectivului din care fac parte, implicațiile de ordin social ce decurg din modul dezordonat în care își „îndeplinesc" obligațiile de serviciu. Primul interlocutor, cu ajutorul biografiei căruia încercăm să reliefăm implicațiile la care Îfi ne referim, este Adalbert Ivasiuc, de profesie tractorist. Originar din idealitatea Nistru, el a împlinit de curînd 34 de ani. Dar vechimea sa în muncă (calculată în ani efectiv lucrați) B nu totalizează decit... 12 ani și ■ cîteva luni. Motivul? Numai la Exploatarea minieră Nistru, din ■ cauza absențelor nemotivate, 5 contractul de muncă i-a fost desfăcut de șapte ori. Supărat pe oamenii care, cică îi făceau g șicane, stătea un timp de pomană, pentru ca apoi să ceară din nou angajarea tot la E.M. Nistru, făcînd de fiecare dată, promisiuni că nu va mai produce greutăți tovarășilor lui de muncă. Cum a înțeles să respecte promisiunile este inutil să mai amintim. Cazul nu e singular. Tot la Exploatarea minieră Nistru, lui Ioan Ianoș, om în vîrstă de numai 23 ani, pe care l-am găsit zugrăvindu-și locuința primită prin grija exploatării, al cărei salariat este în prezent, în decurs de cinci ani, contractul de muncă i-a fost desfăcut în trei rînduri. Și tot în trei rînduri, de către aceeași exploatare a fost primit ca nou angajat! Ceea ce ni se pare însă mai curios este faptul ca pentru asemenea „performanță", exploatarea i-a oferit și o locuință! Iată un alt caz: Mircea Pocol, care abia a împlinit loar 20 de ani, a lucrat pînă acum în trei exploatări miniere: Șuncuiuș, Jilia și Nistru. De peste tot a plecat cu contractul de muncă desfăcut fiindcă absentase nemotivat. Ultima dată a părăsit din ambiție Exploatarea minieră Nistru, pentru ca apoi să revină din nou, ca angajat, tocmai printre oamenii pe care îi sfidase cu priviri de „pasăre călătoare" spre o „ocupație" foarte puțin nobilă — trîndăvia. — De ce ați plecat? — Sunt major. Am dreptul să fac ce vreau, ne răspunde el, pe un ton plin de nechibzuință. De acord. Dar se pune întrebarea: din 9 iulie și pînă la 13 august, cine v-a întreținut? — Tata! — Și nu vă mustră conștiința? — De ce să mă mustre? Că doar sînt băiatul lui. Strașnic băiat! Pentru matraplazlîcurile lui, cînd nu împlinise nici 20 de ani, a fost urmărit de miliție. Discutăm cu un alt om. Se numește Andrei Erdei. La 1 iulie a.c. a împlinit vîrsta de 25 ani, își aniversa ziua de naștere, umblînd pentru a fi angajat la Exploatarea minieră Nistru. Dar pentru a... șaptea oară. Cererea i-a fost soluționată, deși la activul său avea cinci desfaceri ale contractului de muncă, pentru absențe nemotivate, făcute tot aici la Nistru. Și „performanța" acestuia a fost onorată cu o locuință. Să credem că pe merit? Am mai putea prezenta alte cazuri similare. Dar ne oprim aici spre a conchide că satisfacerea cererilor de angajare, îndeosebi a salariaților cărora s-a desfăcut contractul de mun că pentru abateri disciplinare, trebuie făcută cu mai mult discernămînt. Astfel, cei instabili pleacă și revin, după bunul lor plac, comit acte de indisciplină, produc greutăți celor harnici și disciplinați. Toate acestea din cauză că la angajare nu se stă întotdeauna temenic și cu seriozitate de vorbă cu oamenii, adică în așa fericit ei să înțeleagă că primirea lor în producție nu este un act formal, ci un moment hotărîtor și plin de importanță în viața lor, a întregului colectiv. Că la Nistru s-a făcut prea puțin pentru a se asigura integrarea responsabilă a întregului colectiv de salariați în muncă, C. JOSAN (Continuare în pag. a 3-a) ! Ancheta noastră ! Actul angajării în producție — moment hotărâtor, nu sermafitate! BVBBBINI BVBBI i