Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)
1971-10-27 / nr. 5520
II ) ! I i £ Baiuri mici La Baia Mare Sunt un mare ghinionist! Am călătorit cu bucuria în suflet 12 ore ca să revăd Maramureșul și frumoasa lui capitală și de cum am pus piciorul pe peronul gării — în loc să mă întimpine vreun amic, mi-a ieșit în cale... ghinionul. Și nu era măcar zi de 13! Era o însorită zi de 12 octombrie. Am călcat cu strigul, ce mai înainte de a lua autobuzul spre frumosul hotel „Gutinul" am dat fuga la chioșcul de ziare și tutun din holul gării să-mi cumpăr ziarul local și țigări. Țigări erau, ziarele stăteau teancuri pe o masă — numai vinzătoare nu era. Se făcuse o... codiță frumușică în fața chioșcului dar vinzătoare joc! — E cu autoservire? am întrebat. — E cu.... răbdare și fără tutun — a remarcat un fumător. De jumătate de oră aștept. _________________________ — Nu-i nimic, i-am zis eu. Fumatul strică. O fi antifumătoare vînzătoarea și vrea să te dezvețe de nărav. Vino mai bine cu mine să cumpărăm niște biscuiți de la chioșcul din fața gării. — Eu rămân aici, pe poziție, a spus fumătorul, dar dacă tot te duci sa-mi și mie un mentosan împotriva nervilor. — Am alergat la chioșc, dar nenorocire: închis! Era 8,45. M-am încăpățînat și am privit prin geam la biscuiți și la mentosane pînă la 9,30, dar degeaba! Am hotărât să plec în oraș, dar mai întii m-am întors la chioșcul de ziare să-l anunț pe nefericitul fumător că n-are parte nici de mentosan. — Mentosana in corpore sano! a strigat el. Inmînează-mi-l urgent... Am clătinat trist din cap și omul a înțeles. A început să plîngă hîrîit ca un fumător de „Mărășești“ cu stagiu. Așa s fumătorii înrăiți, dar băieți buni. .. D-am lăsat să plîngă în liniște și m-am retras tiptl spre ieșire. Nu m-a observat decit cînd am călcat peste grătarul din fața intrării. Mi-a făcut semn cu batista și eu am coborît privirile rușinate în pământ. Mi-era rușine că îl părăsisem ca un laș. Coborțnd însă privirile am numărat pe sub cele două grătare din fața intrării 2.003 bilete de autobuse, de tren și alte hîrtii mărunte. Se poate să fi fost mai multe, dar numărătoarea am făcut-o în citeva fracțiuni de secundă așa că... Ce păcat mi-am zis — in timp ce căutam zadarnic un gelax — de gara asta atît de frumoasă că n-are niște vinzătoare fie și mai puțin frumoase dar să mai stea și la chioșcuri! Taximetru n-am găsit, așa că am luat autobuzul. Am tras la „Gutinul“ să... trag un somn bun in camera 506, să-mi liniștesc nervii și să fac o baie. Am urcat — am făcut tot ce-am zis mai sus — doar cînd să mă uit în oglindă mi-am dat seama că sunt ghinionist. In oglinda camerei mele nu te poți vedea. E ca un cer întunecat, plin de stele... verzi. E. cum să spun, ca plăminii fumătorului meu din gară, și iarăși mi-am zis: Păcat că un amănunt strică un lucru mare . Dar n-am mai insistat și m-am culcat. N-am mai coborît nici la restaurant. Am auzit că dacă vrei bere, ești servit cu vin, cică berea se servește seara, iar seara bei tot vin cică berea se servește dimineața. Mă gîndesc insă cit de plăcut ar fi în orașul acesta superb, dacă nu ne-am lovi din cînd in cînd de niște nimicuri nedorite. FOILETON de Rusalin Mureșanu PENTRU SOCIALISM Handbal Constructorul — Universitatea Timișoara 12-13 . După două victorii consecutive și o ascensiune spectaculoasă în clasament, băimărencele au pornit favorite în fața studentelor care în actualul campionat au evoluat slab .Pe teren calculul hîrtiei nu s-a confirmat însă. Constructorul a desfășurat un joc lent. In apărare, băimărencele au fost nesigure iar în atac nu au contat decît pe Oros, care în prima repriză a înscris 6 goluri dar, vădit obosită de eforturile depuse, după pauză, nesprijinită îndeajuns de coechipiere, nu a mai reușit să se remarce. Dacă jocul în general a fost de un nivel mediocru, evoluția scorului a ținut trează atenția spectatorilor. Gazdele au condus de 8 ori dar de fiecare data au fost egalate. Repriza a II-a a avut o desfășurare dramatică. Oaspetele, cu o condiție fizică superioară, au legat mai bine, au depășit cu mult calm momentele critice. In minutele 26 și 28 Mărieș și Damian au adus avantajul echipei timișorene care însă au fost egalate de Tomonicska apoi de Schuller, la scorul de 11—11. Tomonicska nu a putut fructifica o lovitură de la 7 m iar Faragó a ratat o bună ocazie, în minutul 39 golul lui Nemethi a adus pentru ultima dată în avantaj echipa locală și se părea că victoria nu se va scăpa. Studentele, deși handicapate de eliminarea lui Mărieș, nu numai că au egalat dar în ultimul minut de joc au reușit să înscrie și golul victoriei, S. PAVEL Campionatul județean de fotbal Singura victorie în deplasare, care avea sa aibă loc ca urmare imediată o rocadă în perimetrul liderului, realizată de Unirea la Cimpulung la Tisa are totuși un ușor bîzîit de „cîntec”. Miză mare, joc disputat, arbitraj corespunzător, dar... spectatori recalcitranți. Pe teren disputa s-a dovedit mai lină. Fernea a reușit un mic gol, în minutul 24. Tot singulară e și victoria gazdelor în această etapă Lăpușenii s-au masat, cu mai multă convingere în repriza secundă, ln porțiunea de joc adversă, iar jucătorii Tisei s-au la o apărare destul de rezumat bine organizată. In minutul 3, Petruț realizează o bară. 5 minute mai tîrziu, un șut, de la 25 de metri al lui Santa aduce primul gol. Rezultatul avea să fie majorat printr-un gol după retezatul Feijenoord. Pasca șutează puternic, portarul Ba:?.g *u= Poate retine și este silit să boxeze la Bora, care, de £a mxetȘf- introduce mingea - mas^- Notăm, de asemenea, că în minutul 53, Mureșan respinge de pe linia port». Iar cîteva minute mai tîrziu, Chiu șutează în bară. Ultimele minute de joc stabilesc scorul final: Bora centrează la Santa, care reia în plasă. Pomelnicul meciurilor egale debutează cu derbiul etapei, întîlnirea de la Băiuț, dintre echipa locală și Minerul Bălța. Debut furtunos și.. . în minutul 10 consemnăm primul gol al gazdelor prin Rosznyai, care ridică peste portar o minge ce-i fusese servită de Gorga. Oaspeții se regrupează și cum au și ei un Rosznyai al lor, inițiază o acțiune din care Rusu egalează în min. 20. După alte 10 minute, Petrușca readuce avantajul, trecînd în slalom printre 5 adversari. O nouă combinație Rosznyai — Rusu restabilește echilibrul (min. 40). Pînă la sfirșitul partidei, ambele formații mai înscriu cîte un gol, gazdele prin Gorga, oaspeții prin Sindreștean. Alt egal s-a realizat la Sighetu Marmației. Voința și Minerul Baia Borșa au încheiat nedecis o întîlnire, în care, pe bd, Varga și Cherecheș au ratat golul victoriei. La Baia Mare simetrie, 4 echipe în două meciuri și-au împărțit patru puncte cu cîte două goluri. Altfel spus: Olimnia — Avîntul 1—1 și Andezitul — Electrica 1—1. B.C. POP Volei-Junior. Explorări — Olimpia Satu Mare 0 - 3 Spectatorii au asistat la o partidă frumoasă, atît prin răsturnările de scor cît și prin fazele dramatice de luptă. Băimărenii, cu toate că au cedat la 3—0, au luptat de, în egal la egal cu adversarii lor, conducînd și avînd inițiativa în seturile 1 și 3. Primul set oferă spectatorilor un volei frumos. Meciul este echilibrat și scorul devine 7—7. Cu mai mult calm, gazdele reușesc să se distanțeze la 12—9. Sătmărenii, avînd în îgna un bun coordonator, egalează la 12 și, în final, reușesc să cîștige cu 16—14. Setul doi poartă amprenta demoralizării la băimăreni care nu reușesc să țină pasul și pierd fără drept de apel la 7. Ultimul set este dramatic. Cu toate că sătmărenii iau conducerea cu 7—2 gazdele, cu Ardeleanu și Iosif în vervă, egalează și conduc cu 13—8. In continuare băimărenii greșesc nepermis de mult la preluări și dau ocazia sătmărenilor să-și construiască în voie atacul. Ulici, prin forța și inteligența atacului, răstoarnă scorul în favoarea echipei sale care a cîștigat cu 15—13. V. CONSTANTIN UNIVERSITATEA POPULARĂ. (Urmare din pag. 1) teretului vor constitui un cadru Stimulator înțelegerii problemelor abordate sub formă de expuneri: Simpozioane, dezbateri, discuții etc. In completarea acestui curs cu caracter teoretic și de interpretare filozofică și sociologică a aspectelor vieții tineretului contemporan se situează un altul, „Cadran" (organizat cu concursul redactorilor emisiunii cu același nume a Televiziunii române), menit a informa, prin comentarii avizate, despre evenimentele politice de actualitate pe glob. Alte cursuri precum „Explorarea Cosmosului și civilizația", „Cunoștințe biologice și medicale", „Arta filmului", „Jazzul de-a lungul anilor" contribuie prin specificul lor la educarea științifică și estetică atît a tineretului cît și a adulților. Cunoștințe de astronomie și astronautică, de la cele mai noi date despre materia interplanetară pînă la implicațiile filozofice ale cuceririlor spațiului cosmic de către om, alături de adevărurile despre evoluția speciei umane, despre relațiile sale cu natura în epoca revoluției tehnico-științifice, configurează un tablou vast al cunoașterii, indispensabil creării unei imagini juste asupra realității. Educația estetică, cinematografică și muzicală, e slujită prin expuneri competente, însoțite de vizionări și audiții de bună calitate. Dezideratului educației patriotice a oamenilor muncii i se răspunde prin tematica cursului „Personalități de seamă ale poporului român”. Regi ai dacilor, domnitori ai celor trei țări românești, voievozi maramureșeni, figuri de revoluționari pașoptiști, reprezentanți ai mișcării muncitorești și comuniste, intelectuali antifasciști sînt cîteva determinări de nume ilustre ale istoriei poporului român, ale luptei acestuia pentru independență și suveranitate națională, pentru libertate și pace, progres și propășire socială". Făcînd cunoscute publicului larg aspecte ale activității unor personalități de seamă ale istoriei poporului român, conjugate cu reliefarea unor elemente de istorie locală — ne spune muzeograful Mihoi Blaga, secretarul acestui curs — urmărim să însoțim expunerile cu prezentarea unor materiale documentare inedite aparținînd Muzeului județean (scrisori, fotografii, portrete, lucrări, obiecte etc.), corelîndu-se cu organizarea unor excursii la monumente istorice din cuprinsul județului, cu reluarea unor filme și vizionarea unor expoziții adecvate. Prin aceste elemente sporim curiozitatea și reliefăm caracterul concret al tematicii care, prin sine de altfel, se anunță deosebit de interesantă". Din dorința de a diversifica programul noului an școlar al universității populare, cît și pentru a satisface varietatea de preferințe în funcție de preocupări și inclinații în petrecerea utilă a timpului liber, s-au inițiat și cursuri noi. Intre ele, „Prietenii autoclubului" (în colaborare cu filiala Maramureș a A.C.R.) și „Olimpiadele de-a lungul anilor" (în colaborare cu TV) își propun să familiarizeze pe cei înscriși, iubitori de sport și turism auto, cu multe dintre aspectele domeniilor în discuție, mai puțin accesibile pe altă cale. Tot la capitolul inedite figurează cursurile „Enciclopedie" (în limba maghiară), cu o tematică complexă, incluzând probleme ale educației politice și literar-artistice a naționalităților conlocuitoare, și „Cultura și contemporaneitatea", un curs care se adresează precumpănitor lucrătorilor și educatorilor din domeniul culturii de masă. „L-am conceput ca un curs de introducere în sociologia culturii și a mijloacelor de comunicație în masă — ne spune tovarășul Valeriu Achim, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. El poate fi urmat ca folos de oameni de cultură și artă în general, și se adresează în mod special activiștilor culturali, fără să înlocuiască însă formele de pregătire și perfecționare a cadrelor din acest domeniu, cu un program separat. Problematica are un interes teoretic, istoric și aplicativ privind cultura pentru popor, pentru mase. Conferențiarii invitați sunt nume de prestigiu ale științei sociologice din țara noastră. Am tins și prin această inițiativă să traducem în practică spiritul creator, înnoitor, al măsurilor luate de partidul nostru în domeniul activității politico-ideologice și cultural educative". Este tocmai spiritul pe care îl urmează cu exigență întreaga activitate educațională desfășurată prin universitățile populare, în cadrul căreia problemele culturii generale ocupă un loc de frunte, la îndemîna tuturor oamenilor muncii dornici de o tot mai solidă instrucție. CEI CARE NESOCOTESC ! Îndatoririle părintești... (Urmare din pag. 1) Acum, în fața instanței de judecată și a sătenilor, Viorica Bozga încearcă nedibaci să se dezvinovățească. Invocă argumente false, mincinoase, ca să scape de răspundere: „Cînd am plecat de acasă intenționam să mă reîntorc, să-mi aduc și copiii, ca să trăim împreună. Apoi... le-am trimis 600 de lei. Dar banii mi-au fost restituiți. Am părăsit căminul conjugal deoarece soțul m-a bătut, m-a alungat de acasă, s-a purtat neatent cu mine...“ —Și, interesantă coincidență, a plecat direct în brațele amantului! Ce spun martorii? Gavrilă Pop, Suciu de Sus nr. 308: „...Inculpata n-a fost constrînsă să-și părăsească domiciliul. Dimpotrivă. Soțul ei, deși muncea la mină, i-a fost mai degrabă un adevărat hamal, în timp ce Viorica stătea acasă. Este o femeie netrebnică, întreținea relații cu alți bărbați, făcîndu-și casa de ocară. Chiar cînd soții stăteau împreună, copilașii erau îngrijiți de neamuri, pentru că ea nu le avea grija". Măriuca Nadiș, Suciu de Sus nr. 39, sora inculpatei: „Să știți că sora mea avea condiții bune de trai. Soțul n-a bătut-o. Acum văd că bine era dacă noi, frații, am fi intervenit energic și din vreme. Poate că nu ajungea să-și batjocorească familia. Soțul ei, care lucra la mină, asigura cele necesare familiei. După ce a plecat, ea a trimis copiilor doar 2 pixuri, 2 fluierașe și un pachețel de bomboane în valoare de 2—3 lei“. „Duioasă" mamă! Maria Lucaci, Suciu de Sus nr. 303: „Soțul ei, revenit din spital, a plecat la Baia Mare și și-a adus soția acasă. A iertat-o! Dar ea n-a stat decit vreo 4 zile și apoi dusă a fost". Teodor Sima, Suciu de Sus nr. 309, tatăl inculpatei: „Niciodată fiica mea nu s-a plîns că ar avea în familie condiții pe care să nu le poată suporta. De fapt, copiii au fost îngrijiți de ginerele meu, atut cut a putut. Au fost ajutați și de o altă fiică a mea, care le-a pregătit de mîncare, i-a spălat, că Viorica... Am încercat de mai multe ori, chiar cu ajutorul miliției și al unor cetățeni, s-o aducem acasă. A plecat însă din nou. Nu este adevărat că a trimis pe adresa mea 600 de lei pentru copii“. Apoi, la cei 65 de ani ai săi, bătrînul tată și-a înăbușit cu greu prinsul sub povara durerii și a indignării față de faptele josnice ale fiicei sale. Nu, el n-o poate ierta, deși ie tată. Nl înțelege, în schimb, pe ginere, care a avut multe de îndurat din cauza soției pornită pe drumul pierzaniei. Pentru săvîrșirea infracțiunii de abandon familial, conform prevederilor articolului 305 din Codul penal, instanța a condamnat-o pe Viorica Bozga la 2 ani închisoare. Iată cîteva opinii din sala de judecată. Viorica B., Suciu de Sus nr. 493. Trebuia să fie pedepsită o astfel de femeie care și-a bătut joc de familie, de copiii săi. Avea un soț harnic și muncitor. Femeia asta insă i-a otrăvit viața. El muncea, aducea banii acasă, dar ea îi cheltuia pe băutură și pe aventuri“. Tănase Lucaci, primarul comunei: „Procesul a fost prilej de serioase învățăminte. Faptele acestei femei, care avea și obligații de mamă, sunt dezaprobate de opinia obștei sătești. Cred că astfel de isprăvi trebuie sever pedepsite. Apoi cred că trebuia condamnat și concubinul. El de ce nu răspunde la fața justiției?“ Amatorii de aventuri, care se joacă cu destinele propriilor lor copii, supunîndu-i la grele suferințe psihice și chiar materiale, trebuie să simtă că societatea nu-i poate ierta, să știe că legea ii pedepsește pe măsura faptelor lor netrebnice. Poporul nostru, care dovedește un mare respect fată de familie nu poate tolera isprăvile aventurierilor sentimentali, și le condamnă pe bună dreptate. Apărând familia, ne apărăm casa, dreptul la respect și fericire. ANS LA NUNTA. Foto: I. DEAC cinema Miercuri 27 octombrie 1971 BAIA MARE — Dacia: Omul orchestră (Complet. Inteligența cifrată); Minerul: întoarcerea sfîntului Luca (Complet. Romeo și Julieta); 1 Mai: Facerea lumii (Complet. A doua SIGHETU MARMAȚIEI: premieră); Asediul (Complet. Oaspeți în Valea Neagră); BAIA SPRIE: Ambuscada (Complet. Dan năzdrăvan); VIȘEU DE SUS: Sunetul muzicii; TG. LĂPUȘ: Dragoste neîmplinită (Complet. Producerea și păstrarea semințelor de soi); CAVNIC — Minerul: Din plictiseală (Complet. Orizont științific 1/71); Gutinul: Pe cometă (Complet. Un dans în Codru); BORȘA: Genoveva de Brabant (Complet. La început a fost atomul); BAIA BORȘA: Cerul n-are gratii (Complet. Plimbăreții); SEMI: Neamul Șoimăreștilor (Complet. Almanah științific international); TA MARE: Prețul puterii ȘOMCU(Complet. Gustav se odihnește); BAIȚA: Omul din Sierra (Complet: Romeo și Julieta); BĂIUȚ: Genoveva de Brabant (Complet. Stimată domnișoară V); CÎMPULUNG LA TISA: Noul angajat. televiziune Miercuri 27 octombrie 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari". 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin: România—U.R.S.S. (Trofeul Carpați). 18.55 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta TV. 20.50 Telecinemateca: „Porte des Lilas". 22.25 Teleglob. Teheran. 22.45 Telejurnalul de noapte: 22.55 Fotbal: Cehoslovacia—Țara Galilor. infrafissssi VlND „Dacia 1100". Informații: Baia Mare, 1257._________ strada G. Coșbuc (564) VlND „Fiat 850", stare foarte bună. Informații: Baia Mare, telefon 11692. (562) r I Miercuri 2? octombrie MW I ★ In cadrul „Săptămînii economiei" I — cu prilejul „Zilei școlarului econom", ieri a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare tragerea la sorți a cîștigurilor acordate de Directia județeană C.E.G. elevilor din clasele V—VIII care au desl legat corect jocurile redus din orarele 7 școlare. Celor 10 cîștigători li s-au atribuit cite un set de cecuri de economii școlare în valoare de cîte 50 lei și cîte un libret de economii cu o depunere inițială de 150 lei. După tragerea la sorți s-a prezentat un program artistic pe tema economisirii prin C.E.G. ) în ★ Zilele trecute localitatea Bocicoiel a fost inaugurat noul cămin cultural construit din contribuție voluntară. Acesta are o sală spațioasă, k vestiare, bibliotecă . Și sală de lectură. Cu prilejul inaugurării artiștii amatori ai căminului cultural din comuna Bogdan Vodă au prezentat un reușit program cultural. ț i Studioul artistului amator. Du-minică, în cadrul Casei orășenești de cultură din Tg. Lăpuș, s-a deschis, sub îndrumarea Casei județene a creației populare, „Studioul artistului amator", avînd ca obiectiv dezbaterea unor probleme actuale ale mișcării artistice de amatori, servind instruirii și mijlocind schimbul de experiență între conducătorii formațiilor artistice de la sate. Studiouri similare se vor deschide la Sighetu Marmației (31tombrie), Vișeu dede Sus (7 noiembrie), Baia Mare (14 noiembrie) și Ulmeni (21 noiembrie). ★ la Liceul din orașul Vișeu de Sus, Muzeul județean din Baia Mare în colaborare cu organele locale de partid și de stat a deschis zilele trecute expoziția: „50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român". Aceasta va rămîne deschisă timp de două săptămîni. Incepînd de mîine, 28 octombrie, la casele de bilete ale autogărilor din Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Tîrgu Lăpuș, precum și la cele din Satu Mare, Cărei, Negrești și Tășnad se pune în vînzare pentru călători noul Mers al autobuzelor din județele Maramureș și Satu Mare, valabil pînă la data de 27 mai 1972. Editat de întreprinderea de transporturi auto Baia Mare, noul mers, conține pe lingă plecările și sosirile din stații, o serie de informații utile pentru călători, precum și o planșă cu traseele autobuzelor. i Luni după amiază de la Centrul de preluare a fructelor din Seini, a plecat spre Hamburg, (R.E. a Germaniei) un autotren cu 10 tone nuci. De la această unitate , urmează să mai fie trimise la export 4 60—80 tone nuci de 3 calitatea 1. ț t ★ „Ciubucarii nu au ce căuta printre noi!", se intitulează * afișul ieșit de sub tipar,derea la Intreprin < poligrafică J Maramureș, editat * de întreprinderea de transporturi auto | Baia Mare. Afișul * cuprinde portretele a 11 șoferi și taxatori de la autobazele întreprinderii, care au fost găsiți de către organele de control efectuînd * transporturi de călători frauduloși. Acestor oameni cer * tați cu cinstea și i îndatoririle de seriviciu le-a fost des 1 făcut contractul de muncă. 1 •fr La un control efectuat de către organele de miliție . în seara zilei de 21 octombrie a.c. autocamionul 21 MM j 179, aparținînd Depozitului nr. 2 al Bazei de aprovizionare a Centralei minelor și minereurilor neferoase din Baia Mare, condus de șoferul Teodor Bărbos, a fost găsită fără foaie de parcurs, efectuînd o „cursă neagră" ) din Tăuții de Sus. * la Sălsig. T. Bărbos a fost amenajat, urmînd ca în acest caz să-și spună părerea și conducerea Bazei. O Rubrică realizată de I. PRIBOI j Centrul de legume-fructe Baia Mare asigură aprovizionarea la domiciliu a populației cu toate sortimentele de legume-fructe. Comenzile de produse se depun la telefonul nr. 12303 și 12080 sau direct la magazinul nr. 9, str. Karl Marx, telefon 12760 și magazinul nr. 30 str. Ciocanului nr. 1. Produsele se livrează la prețurile legale plus transportul. Valoarea unei comenzi trebuie să fie de minimum 150 tei. Onorarea comenzii se face în termen de 24 ore. \ COORDONATELE EFICIENȚEI ECONOMICE.. (Urmare din pag. 1) măreana“ a devenit unicul furnizor pentru o gamă variată de produse. .Uzina piteșteană asigură întreprinderii băimărene, nu numai materiale și asistență iică, ci și anii tehnologice tehde fabricație. Efectul economic este evident, dacă reținem că la piesele de schimb auto, „Băimăreana" își asigură un beneficiu substanțial. Mai executăm în cooperare, lanțuri TP-1 pentru uzina „Unio‘‘ Satu Mare, produs la care din sarcina anuală contractată mai avem de livrat, circa 400 m.l. De asemenea, turnăm piese, executăm acoperiri galvanice pentru U.M.M.U.M., pentru U.U.M.R. Baia Mare, ne spune interlocutorul. Avantajele sunt bilaterale. Pentru noi, asigurăm producție, deci beneficii, creăm condiții pentru valorificarea mai bună a potențialului uman și tehnologic al întreprinderii, deci alte avantaje de eficiență economică. Cooperarea între unități, îmbracă nu numai formele directe, să spunem, ale producției unor piese sau subansamble, ci și formele de intrajutorare. Un exemplu edificator îl dă Centrala neferoase Baia Mare, minereurilor La E.M. Borșa se promovează exploatarea după metode moderne, pentru care pe plan local încă nu sunt formate cadre cu specializare corespunzătoare. La indicația C.M.N., o seamă de mineri, de formații de lucru de la alte exploatări au fost detașate la Borșa. Cunoscători ai noilor metode, minerii detașați au realizat nu numai producție, ci au activat și în sensul specializării localnicilor. Dovadă, dacă în august, mina Gura Băii realiza doar 92,4 la sută din extracția planificată, în septembrie — cînd s-a manifestat acest gen de cooperare — sarcina a fost îndeplinită în proporție de 101,5 la sută. Saltul este evident. In cursul anchetei noastre, am desprins și alte aspecte pozitive ale cooperării între unități. Rezultă că, la întreprinderile unde există preocupare, unde organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție dovedesc atenție pentru valorificarea potențialului productiv existent, cooperarea se poate dezvolta pe coordonate bune, eficiente economic pentru ambele părți. Dacă așa stau lucrurile, se ridică, firesc întrebarea, se poate lărgi cooperarea, poate ca atinge cote mai înalte? Răspunsul este afirmativ. Și exemplul, concludent, considerăm, îl furnizează tot „Băimăreana". — Capacitățile existente, mărite prin funcționarea normală în regim de trei schimburi, ne-ar permite ca în domeniul pieselor turnate din fontă, mai ales cele cu volum mare, să preluăm prin cooperare o gamă mai largă de produse de la uzinele constructoare de mașini din Baia Mare, ne relata tov. ing. Ilie Ardeleanu, șeful sectorului Metal I. Problema care trebuie soluționată la nivelul beneficiarului, este cea a modelelor, unde capacitatea noastră este foarte mică. Am spune mai mult: dacă s-ar evalua la justa valoare capacitățile de prelucrare mecanică existente în atelierele de grup ale unităților miniere, de industrie locală etc., s-ar putea găsi destul de multe alte posibilități de cooperare între unități, în folosul reciproc, al economiei județului în ansamblu. Trebuie însă depășite nu numai inconveniente de natura aprovizionării, dar și de concepție, de idee asupra eficienței cooperării,