Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)

1971-10-27 / nr. 5520

II ) ! I i £ Baiuri mici La Baia Mare Sunt un mare ghinionist! Am călăto­rit cu bucuria în suflet 12 ore ca să revăd Maramureșul și frumoasa lui ca­pitală și de cum am pus piciorul pe pe­ronul gării — în loc să mă întimpine vre­un amic, mi-a ieșit în cale... ghi­nionul. Și nu era măcar zi de 13! Era o însorită zi de 12 octombrie. Am căl­cat cu strigul, ce mai­ înainte de a lua autobuzul spre frumosul hotel „Guti­­nul" am dat fuga la chioșcul de ziare și tutun din holul gării să-mi cumpăr ziarul local și țigări. Țigări erau, zia­rele stăteau teancuri pe o masă — nu­mai vinzătoare nu era. Se făcuse o... codiță frumușică în fața chioșcului dar vinzătoare joc! — E cu autoservire? am întrebat. — E cu.... răbdare și fără tutun — a remarcat un fumător. De jumătate de oră aștept. _________________________ — Nu-i nimic, i-am zis eu. Fumatul stri­că. O fi antifumă­­toare vînzătoarea și vrea să te dezve­­țe de nărav. Vino mai bine cu mine să cumpărăm niște biscuiți de la chioș­cul din fața gării. — Eu rămân aici, pe poziție, a spus fumătorul, dar dacă tot te duci sa-mi și mie un mentosan împotriva nervilor. — Am alergat la chioșc, dar nenoro­cire: închis! Era 8,45. M-am încăpățî­nat și am privit prin geam la biscuiți și la mentosane pînă la 9,30, dar de­geaba! Am hotărât să plec în oraș, dar mai întii m-am întors la chioșcul de ziare să-l anunț pe nefericitul fumător că n-are parte nici de mentosan. — Mentosana in corpore sano! a stri­gat el. Inmînează-mi-l urgent... Am clătinat trist din cap și omul a înț­eles. A început să plîngă hîrîit ca un fumător de „Mărășești“ cu stagiu. Așa s fumătorii înrăiți, dar băieți bu­ni. .. D-am lăsat să plîngă în liniște și m-am retras tipt­l spre ieșire. Nu m-a observat decit cînd am călcat peste grătarul din fața intrării. Mi-a făcut semn cu batista și eu am coborît pri­virile rușinate în pământ. Mi-era ruși­ne că îl părăsisem ca un laș. Coborțnd însă privirile am numărat pe sub cele două grătare din fața intrării 2.003 bi­lete de autobuse, de tren și alte hîrtii mărunte. Se poate să fi fost mai multe, dar numărătoarea am făcut-o în cite­­va fracțiuni de secundă așa că... Ce păcat mi-am zis — in timp ce căutam zadarnic un gelax — de gara asta atît de frumoasă că n-are niște vinzătoare fie și mai puțin frumoase dar să mai stea și la chioșcuri! Taximetru n-am găsit, așa că am luat autobuzul. Am tras la „Gutinul“ să... trag un somn bun in camera 506, să-mi liniștesc ner­vii și să fac o baie. Am urcat — am făcut tot ce-am zis mai sus — doar cînd să mă uit în oglindă mi-am dat seama că sunt ghinionist. In oglinda ca­merei mele nu te poți vedea. E ca un cer întunecat, plin de stele... verzi. E. cum să spun, ca plăminii fumătorului meu din gară, și iarăși mi-am zis: Pă­cat că un amănunt strică un lucru ma­re­ . Dar n-am mai insistat și m-am culcat. N-am mai coborît nici la res­taurant. Am auzit că dacă vrei bere, ești servit cu vin, cică berea se serveș­te seara, iar seara bei tot vin­ cică be­rea se servește dimineața. Mă gîndesc insă cit de plăcut ar fi în orașul acesta superb, dacă nu ne-am lovi din cînd in cînd de niște nimicuri nedorite. FOILETON de Rusalin Mureșanu PENTRU SOCIALISM Handbal Constructorul — Universitatea Timișoara 12-13 . După două victorii consecutive și o ascensiune spectaculoasă în clasament, băimărencele au pornit fa­vorite în fața studentelor care în actualul campionat au evoluat slab .Pe teren calculul hîrtiei nu s-a con­firmat însă. Constructorul a desfășurat un joc lent. In apărare, băimărencele au fost nesigure iar în atac nu au contat decît pe Oros, care în prima repriză a înscris 6 goluri dar, vădit obosită de eforturile depuse, după pauză, nesprijinită îndeajuns de coechipiere, nu a mai reușit să se remarce. Dacă jocul în general a fost de un nivel mediocru, evoluția scorului a ținut trează atenția spec­tatorilor. Gazdele au condus de 8 ori dar de fiecare da­ta au fost egalate. Repriza a II-a a avut o desfășurare dramatică. Oaspetele, cu o condiție fizică superioară, au legat mai bine, au depășit cu mult calm momentele critice. In mi­nutele 26 și 28 Mărieș și Damian au adus avantajul e­­chipei timișorene care însă au fost egalate de Tomo­­nicska apoi de Schuller, la scorul de 11—­11. Tomo­­nicska nu a putut fructifica o lovitură de la 7 m iar Faragó a ratat o bună ocazie, în minutul 39 golul lui Nemethi a adus pentru ultima dată în avantaj echipa locală și se părea că victoria nu se va scăpa. Studen­tele, deși handicapate de eliminarea lui Mărieș, nu nu­mai că au egalat dar în ultimul minut de joc au reușit să înscrie și golul victoriei, S. PAVEL Campionatul județean de fotbal Singura victorie în deplasa­re, care avea sa aibă loc ca urmare imediată o rocadă în perimetrul liderului, realizată de Unirea la Cimpulung la Ti­sa are totuși un ușor bîzîit de „cîntec”. Miză mare, joc dis­putat, arbitraj corespunzător, dar... spectatori recalcitranți. Pe teren disputa s-a dovedit mai lină. Fernea a reușit un mic gol, în minutul 24. Tot singu­lară e și victoria gazdelor în această etapă Lăpușenii s-au masat,­ cu mai multă convin­gere în repriza secundă, ln porțiunea de joc adversă, iar jucătorii Tisei s-au la o apărare destul de rezumat bine organizată. In minutul 3, Pe­­truț realizează o bară. 5 minute mai tîrziu, un șut, de la 25 de­ metri al lui Santa aduce primul gol. Rezultatul avea să fie majorat printr-un gol du­­pă retezatul Feijenoord. Pasca șutează puternic, portarul Ba­­:?.g *u= Poate retine și este si­lit să boxeze la Bora,­ care, de £­a mxetȘf- introduce mingea - m­as^- Notăm, de asemenea, că în minutul 53, Mureșan respinge de pe linia port». Iar cîteva minute mai tîrziu, Chiu șutează în bară. Ultimele mi­nute de joc stabilesc scorul final: Bora centrează la Santa, care reia în plasă. Pomelnicul meciurilor egale debutează cu derbiul etapei, întîlnirea de la Băiuț, dintre echipa locală și Minerul Bălța. Debut furtunos și.. . în minutul 10 consem­năm primul gol al gazdelor prin Rosznyai, care ridică peste portar o minge ce-i fu­sese servită de Gorga. Oaspeții se regrupează și cum au și ei un Rosznyai al lor, inițiază o acțiune din care Rusu ega­lează în min. 20. După alte 10 minute, Petrușca readuce avantajul, trecînd în slalom printre 5 adversari. O nouă combinație Rosznyai — Rusu restabilește echilibrul (min. 40). Pînă la sfirșitul partidei, ambele formații mai înscriu cîte un gol, gazdele prin Gor­ga, oaspeții prin Sindreștean. Alt egal s-a realizat la Sighe­­tu Marmației. Voința și Mine­rul Baia Borșa au încheiat ne­­decis o întîlnire, în care, pe b­d, Varga și Cherecheș au ratat golul victoriei. La Baia Mare simetrie, 4 echipe în două meciuri și-au împărțit patru puncte cu cîte două go­luri. Altfel spus: Olimnia — Avîntul 1—1 și Andezitul — Electrica 1—1. B.C. POP Volei-Junior. Explorări — Olimpia Satu Mare 0 - 3 Spectatorii au asistat l­a o partidă frumoasă, atît prin răsturnările de scor cît și prin fazele dramatice de luptă. Băimărenii, cu toate că au cedat la 3—0, au luptat de, î­n egal la egal cu adversarii lor, conducînd și avînd inițiativa în seturile 1 și 3. Primul set oferă spectatorilor un volei frumos. Meciul este echilibrat și scorul devine 7—7. Cu mai mult calm, gazdele reușesc să se distanțeze la 12—9. Sătmărenii, avînd în îgna un bun coordonator, egalează la 12 și, în final, reușesc să cîștige cu 16—14. Setul doi poartă amprenta demorali­zării la băim­ăreni care nu reușesc să țină pasul și pierd fără drept de apel la 7. Ultimul set este dramatic. Cu toate că sătmărenii iau conducerea cu 7—2 gazde­le, cu Ardeleanu și Iosif în vervă, egalează și conduc cu 13—8. In continuare băimărenii greșesc nepermis de mult la preluări și dau ocazia sătmărenilor să-și con­struiască în voie atacul. Ulici, prin forța și inteligența atacului, răstoarnă scorul în favoarea echipei sale care a cîștigat cu 15—13. V. CONSTANTIN UNIVERSITATEA POPULARĂ. (Urmare din pag. 1) t­eretului vor constitui un cadru Stimulator înțelegerii problemelor abordate sub formă de expuneri: Simpozioane, dezbateri, discuții etc. In completarea acestui curs cu caracter teoretic și de inter­pretare filozofică și sociologică a aspectelor vieții tineretului con­temporan se situează un altul, „Cadran" (organizat cu concursul redactorilor emisiunii cu același nume a Televiziunii române), me­nit a informa, prin comentarii a­­vizate, despre evenimentele poli­tice de actualitate pe glob. Alte cursuri precum „Explora­rea Cosmosului și civilizația", „Cunoștințe biologice și medica­le", „Arta filmului", „Jazzul de-a lungul anilor" contribuie prin specificul lor la educarea științi­fică și estetică atît a tineretului cît și a adulților. Cunoștințe de astronomie și astronautică, de la cele mai noi date despre materia interplanetară pînă la implicațiile filozofice ale cuceririlor spațiului cosmic de către om, alături de adevărurile despre evoluția spe­ciei umane, despre relațiile sale cu natura în epoca revoluției teh­­nico-științifice, configurează un tablou vast al cunoașterii, indis­pensabil creării unei imagini jus­te asupra realității. Educația es­tetică, cinematografică și muzica­lă, e slujită prin expuneri compe­tente, însoțite de vizionări și au­diții de bună calitate. Dezideratului educației patriotice a oamenilor muncii i se răspunde prin tematica cursului „Persona­lități de seamă ale poporului ro­mân”. Regi ai dacilor, domnitori ai celor trei țări românești, voie­vozi maramureșeni, figuri de re­voluționari pașoptiști, reprezen­tanți ai mișcării muncitorești și comuniste, intelectuali antifas­ciști sînt cîteva determinări de nume ilustre ale istoriei poporu­lui român, ale luptei acestuia pen­tru independență și suveranitate națională, pentru libertate și pa­ce, progres și propășire socială". Făcînd cunoscute publicului larg aspecte ale activității unor per­sonalități de seamă ale istoriei poporului român, conjugate cu reliefarea unor elemente de isto­rie locală — ne spune muzeogra­ful Mihoi Blaga, secretarul aces­tui curs — urmărim să însoțim expunerile cu prezentarea unor materiale documentare inedite a­­parținînd Muzeului județean (scri­sori, fotografii, portrete, lucrări, obiecte etc.), corelîndu-se cu or­ganizarea unor excursii la monu­mente istorice din cuprinsul ju­dețului, cu reluarea unor filme și vizionarea unor expoziții adec­vate. Prin aceste elemente sporim curiozitatea și reliefăm caracte­rul concret al tematicii care, prin sine de altfel, se anunță deosebit de interesantă". Din dorința de a diversifica programul noului an școlar al universității populare, cît și pen­tru a satisface varietatea de pre­ferințe în funcție de preocupări și inclinații în petrecerea utilă a timpului liber, s-au inițiat și cursuri noi. Intre ele, „Prietenii autoclubului" (în colaborare cu filiala Maramureș a A.C.R.) și „Olimpiadele de-a lungul anilor" (în colaborare cu TV) își propun să familiarizeze pe cei înscriși, iubitori de sport și turism auto, cu multe dintre aspectele dome­niilor în discuție, mai puțin acce­sibile pe altă cale. Tot la capito­lul inedite figurează cursurile „Enciclopedie" (în limba maghia­ră), cu o tematică complexă, in­cluzând probleme ale educației politice și literar-artistice a na­ționalităților conlocuitoare, și „Cultura și contemporaneitatea", un curs care se adresează pre­cumpănitor lucrătorilor și educa­torilor din domeniul culturii de masă. „L-am conceput ca un curs de introducere în sociologia cul­turii și a mijloacelor de comuni­cație în masă — ne spune tova­rășul Valeriu Achim, vicepreșe­dinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. El poate fi urmat ca folos de oameni de cultură și artă în general, și se adresează în mod special ac­tiviștilor culturali, fără să înlo­cuiască însă formele de pregătire și perfecționare a cadrelor din a­­cest domeniu, cu un program se­parat. Problematica are un interes teoretic, istoric și aplicativ pri­vind cultura pentru popor, pen­tru mase. Conferențiarii invitați sunt nume de prestigiu ale știin­ței sociologice din țara noastră. Am tins și prin această inițiativă să traducem în practică spiritul creator, înnoitor, al măsurilor lu­ate de partidul nostru în dome­niul activității politico-ideologice și cultural educative". Este toc­mai spiritul pe care îl urmează cu exigență întreaga activitate educațională desfășurată prin u­­niversitățile populare, în cadrul căreia problemele culturii genera­le ocupă un loc de frunte, la în­­demîna tuturor oamenilor muncii dornici de o tot mai solidă in­strucție. CEI CARE NESOCOTESC ! Îndatoririle părintești... (Urmare din pag. 1) Acum, în fața instanței de judecată și a sătenilor, Viorica Bozga încearcă nedibaci să se dezvinovățească. Invocă argu­mente false, mincinoase, ca să scape de răspundere: „Cînd am plecat de acasă intenționam să mă reîntorc, să-mi aduc și copiii, ca să tră­im împreună. Apoi... le-am tri­mis 600 de lei. Dar banii mi-au fost restituiți. Am părăsit că­minul conjugal deoarece soțul m-a bătut, m-a alungat de a­­casă, s-a purtat neatent cu mi­ne...“ —Și, interesantă coincidență, a plecat direct în brațele a­­mantului! Ce spun martorii? Gavrilă Pop, Suciu de Sus nr. 308: „...Inculpata n-a fost constrînsă să-și părăsească do­miciliul. Dimpotrivă. Soțul ei, deși muncea la mină, i-a fost mai degrabă un adevărat ha­mal, în timp ce Viorica stătea acasă. Este o femeie netrebni­că, întreținea relații cu alți bărbați, făcîndu-și casa de oca­ră. Chiar cînd soții stăteau îm­preună, copilașii erau îngrijiți de neamuri, pentru că ea nu le avea grija". Măriuca Nadiș, Suciu de Sus nr. 39, sora inculpatei: „Să știți că sora mea avea condiții bune de trai. Soțul n-a bătut-o. Acum văd că bine era dacă noi, frații, am fi intervenit e­­nergic și din vreme. Poate că nu ajungea să-și batjoco­rească familia. Soțul ei, care lucra la mină, asigura cele ne­cesare familiei. După ce a plecat, ea a trimis copiilor doar 2 pixuri, 2 fluierașe și un pachețel de bomboane în valoare de 2—3 lei“. „Duioasă" mamă! Maria Lucaci, Suciu de Sus nr. 303: „Soțul ei, revenit din spital, a plecat la Baia Mare și și-a adus soția acasă. A ier­tat-o! Dar ea n-a stat decit vreo 4 zile și apoi dusă a fost". Teodor Sima, Suciu de Sus nr. 309, tatăl inculpatei: „Nici­odată fiica mea nu s-a plîns că ar avea în familie condiții pe care să nu le poată supor­ta. De fapt, copiii au fost în­grijiți de ginerele meu, atut cut a putut. Au fost ajutați și de o altă fiică a mea, care le-a pregătit de mîncare, i-a spă­lat, că Viorica... Am încercat de mai multe ori, chiar cu aju­torul miliției și al unor cetă­țeni, s-o aducem acasă. A ple­cat însă din nou. Nu este ade­vărat că a trimis pe adresa mea 600 de lei pentru copii“. Apoi, la cei 65 de ani ai săi, bătrînul tată și-a înăbușit cu greu prinsul sub povara du­rerii și a indignării față de faptele josnice ale fiicei sale. Nu, el n-o poate ierta, deși i­e tată. Nl înțelege, în schimb, pe ginere, care a avut multe de îndurat din cauza soției porni­tă pe drumul pierzaniei. Pentru săvîrșirea infracțiu­nii de abandon familial, con­form prevederilor articolului 305 din Codul penal, instanța a condamnat-o pe Viorica Boz­­ga la 2 ani închisoare. Iată cîteva opinii din­­ sala de judecată. Viorica B., Suciu de Sus nr. 493. Trebuia să fie pedepsită o astfel de femeie care și-a bă­tut joc de familie, de copiii săi. Avea un soț harnic și munci­tor. Femeia asta insă i-a otră­vit viața. El muncea, aducea banii acasă, dar ea îi cheltuia pe băutură și pe aventuri“. Tănase Lucaci, primarul co­munei: „Procesul a fost prilej de serioase învățăminte. Fap­tele acestei femei, care avea și obligații de mamă, sunt dez­aprobate de opinia obștei să­tești. Cred că astfel de isprăvi trebuie sever pedepsite. Apoi cred că trebuia condamnat și concubinul. El de ce nu răs­punde la fața justiției?“ Amatorii de aventuri, care se joacă cu destinele proprii­lor lor copii, supunîndu-i la grele­­ suferințe psihice și chiar materiale, trebuie să simtă că societatea nu-i poate ierta, să știe că legea ii pedepsește pe măsura faptelor lor netrebni­ce. Poporul nostru, care dove­dește un mare respect fată de familie nu poate tolera ispră­vile aventurierilor sentimen­tali, și le condamnă pe bună dreptate. Apărând familia, ne apărăm casa, dreptul la res­pect și fericire.­ ­ANS LA NUNTA. Foto: I. DEAC cinema Miercuri 27 octombrie 1971 BAIA MARE — Dacia: Omul orchestră (Complet. Inteligența ci­frată); Minerul: întoarcerea sfîn­­tului Luca (Complet. Romeo și Ju­lieta); 1 Mai: Facerea lumii (Complet. A doua SIGHETU MARMAȚIEI: premieră); Asediul (Complet. Oaspeți în Valea Nea­gră); BAIA SPRIE: Ambuscada (Complet. Dan năzdrăvan); VIȘEU DE SUS: Sunetul muzicii; TG. LĂPUȘ: Dragoste neîmplinită (Complet. Producerea și păstra­rea semințelor de soi); CAV­­NIC — Minerul: Din plictiseală (Complet. Orizont științific 1/71); Gutinul: Pe cometă (Complet. Un dans în Codru); BORȘA: Genove­va de Brabant (Complet. La înce­put a fost atomul); BAIA BORȘA: Cerul n-are gratii (Complet. Plimbăreții); SEM­I: Neamul Șoimăreștilor (Complet. Almanah științific international); TA MARE: Prețul puterii ȘOMCU­­(Com­plet. Gustav se odihnește); BAIȚA: Omul din Sierra (Complet: Romeo și Julieta); BĂIUȚ: Genoveva de Brabant (Complet. Stimată domni­șoară V); CÎMPULUNG LA TISA: Noul angajat. televiziune Miercuri 27 octombrie 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari". 18.25 Tra­gerea Pronoexpres. 18.30 Hand­bal feminin: România—U.R.S.S. (Trofeul Carpați). 18.55 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta TV. 20.50 Telecinemate­­ca: „Porte des Lilas". 22.25 Te­­leglob. Teheran. 22.45 Telejurna­lul de noapte: 22.55 Fotbal: Ce­hoslovacia—Țara Galilor. infrafissssi­ VlND „Dacia 1100". Informații: Baia Mare, 12­57._________ strada G. Coșbuc (564) VlND „Fiat 850", stare foarte bună. Informații: Baia Mare, tele­fon 11692. (562) r I Miercuri 2? octombrie MW I ★ In cadrul „Săp­­tămînii economiei" I — cu prilejul „Zilei­­ școlarului econom", ieri a avut loc la­­ Casa de cultură a­­ sindicatelor din Ba­­­­ia Mare tragerea la sorți a cîștigurilor­­ acordate de Direc­­­­­­tia județeană C.E.G. elevilor din clasele­­ V—VIII care au des­­l­­ legat corect jocurile redus din orarele 7 școlare. Celor 10­­ cîștigători li s-au­­ atribuit cite un set­­ de cecuri de eco­­­­nomii școlare în va­­­­loare de cîte 50 lei­­ și cîte un libret de­­ economii cu o de­­­­punere inițială de 1­50 lei. După trage­­­­rea la sorți s-a pre­­­­zentat un program­­ artistic pe tema e­­­­conomisirii prin­­ C.E.G. ) în ★ Zilele trecute localitatea Bo­­­­cicoiel a fost inau­­­­gurat noul cămin­­ cultural construit­­ din contribuție vo­­­­luntară. Acesta are­­ o sală spațioasă, k vestiare, bibliotecă . Și sală de lectură.­­ Cu prilejul inaugu­­­­rării artiștii amatori­­ ai căminului cultu­­­­ral din comuna Bog­­­­dan Vodă au pre­­­­zentat un reușit­­ program cultural. ț i­ Studioul artis­­­­tului amator. Du-­­minică, în cadrul­­ Casei orășenești de­­ cultură din Tg. Lă­­­­puș, s-a deschis, sub îndrumarea Ca­sei județene a crea­ției populare, „Stu­dioul artistului ama­tor", avînd ca obi­ectiv dezbaterea u­­nor probleme actua­le ale mișcării ar­tistice de amatori, servind­ instruirii și mijlocind schimbul de experiență între conducătorii forma­țiilor artistice de la sate. Studiouri si­milare se vor des­chide la Sighetu Marmației (31­tombrie), Vișeu de­de Sus (7 noiembrie), Baia Mare (14 no­iembrie) și Ulmeni (21 noiembrie). ★ la Liceul din orașul Vișeu de Sus, Muzeul jude­țean din Baia Ma­re în colaborare cu organele locale de partid și de stat a deschis zilele trecu­te expoziția: „50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român". Aceasta va rămîne deschisă timp de două săp­­tămîni.­­­ Incepînd de mîine, 28 octombrie, la casele de bilete ale autogărilor din Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Tîrgu Lăpuș, precum și la cele din Satu Mare, Cărei, Negrești și Tășnad se pune în vînzare pentru că­lători noul Mers al autobuzelor din ju­dețele Maramureș și Satu Mare­, valabil pînă la data de 27 mai 1972. Editat de întreprinderea de transporturi auto Baia Mare, noul mers, conține pe lingă plecările și so­sirile din stații, o serie de informații utile pentru călă­tori, precum și o planșă cu traseele autobuzelor. i­ Luni după a­­miază de la Centrul de preluare a fruc­telor din Seini, a plecat spre Ham­burg, (R.E. a Ger­­­­maniei) un autotren­­ cu 10 tone nuci. De­­ la această unitate , urmează să mai fie­­ trimise la export 4 60—80 tone nuci de 3 calitatea 1. ț t ★ „Ciubucarii nu­­ au ce căuta printre­­ noi!", se intitulează * afișul ieșit de sub­­ tipar,­derea la Intreprin­ < poligrafică J Maramureș, editat * de întreprinderea de­­ transporturi auto | Baia Mare. Afișul * cuprinde portretele­­ a 11 șoferi și taxa­­­­tori de la autobaze­­­­le întreprinderii, ca­­­­re au fost găsiți de­­ către organele de­­ control efectuînd * transporturi de călă­­­­tori frauduloși. A­­­­cestor oameni cer­ * tați cu cinstea și i îndatoririle de ser­­i­viciu le-a fost des­ 1 făcut contractul de­­ muncă. 1 •fr La un control­­ efectuat de către­­ organele de miliție . în seara zilei de 21­­ octombrie a.c. au­­­­tocamionul 21 MM j 179, aparținînd De­­­­pozitului nr. 2 al­­ Bazei de aprovizio­­­­nare a Centrale­­i minelor și minereu­­­­rilor neferoase din­­ Baia Mare, condus­­ de șoferul Teodor­­ Bărbos, a fost găsit­ă fără foaie de par­­­­curs, efectuînd o­­ „cursă neagră"­­ ) din Tăuții de Sus. * la Sălsig. T. Bărbos­­ a fost amenajat, ur­­­­mînd ca în acest­­ caz să-și spună pă­­­­rerea și conducerea­­ Bazei. O Rubrică realizată de­­ I. PRIBOI j Centrul de legume-fructe Baia Mare asigură aprovizionarea la domiciliu a populației cu toate sorti­mentele de legume-fructe. Comenzile de produse se depun la telefonul nr. 12303 și 12080 sau direct la magazinul nr. 9, str. Karl Marx, telefon 12760 și ma­gazinul nr. 30 str. Ciocanului nr. 1. Produsele se livrează la prețurile legale plus transportul. Valoarea unei comenzi trebuie să fie de minimum 150 tei. Onorarea comenzii se face în termen de 24 ore. \ COORDONATELE EFICIENȚEI ECONOMICE.. (Urmare din pag. 1) măreana“ a devenit unicul furni­zor pentru o gamă variată de produse. .Uzina piteșteană asigură întreprinderii băimărene, nu nu­mai materiale și asistență iică, ci și anii tehnologice teh­de fabricație. Efectul economic este evident, dacă reținem că la pie­sele de schimb auto, „Băimăreana" își asigură un beneficiu substan­țial. Mai executăm în cooperare, lanțuri TP-1 pentru uzina „Unio‘‘ Satu Mare, produs la care din sar­cina anuală contractată mai avem de livrat, circa 400 m.l. De aseme­nea, turnăm piese, executăm acope­riri galvanice pentru U.M.M.U.M., pentru U.U.M.R. Baia Mare, ne spune interlocutorul. Avantajele sunt bilaterale. Pentru noi, asigu­răm producție, deci beneficii, creăm condiții pentru valorifica­rea mai bună a potențialului u­­man și tehnologic al întreprinde­rii, deci alte avantaje de eficiență economică. Cooperarea între unități, îmbra­că nu numai formele directe, să spunem, ale producției unor piese sau subansamble, ci și formele de intr­ajutorare. Un exemplu edifica­tor îl dă Centrala neferoase Baia Mare, minereurilor La E.M. Borșa se promovează exploatarea după metode moderne, pentru ca­re pe plan local încă nu sunt for­mate cadre cu specializare cores­punzătoare. La indicația C.M.N., o seamă de mineri, de formații de lucru de la alte exploatări au fost detașate la Borșa. Cunoscători ai noilor metode, minerii detașați au realizat nu numai producție, ci au activat și în sensul speciali­zării­ localnicilor. Dovadă, dacă în august, mina Gura Băii realiza doar 92,4 la sută din extracția planificată, în septembrie — cînd s-a manifestat acest gen de coope­rare — sarcina a fost îndeplinită în proporție de 101,5 la sută. Sal­tul este evident. In cursul anche­tei noastre, am desprins și alte aspecte pozitive ale cooperării în­tre unități. Rezultă că, la între­prinderile unde există preocupare, unde organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție do­vedesc atenție pentru valorifica­rea potențialului productiv exis­tent, cooperarea se poate dezvol­ta pe coordonate bune, eficiente economic pentru ambele părți. Dacă așa stau lucrurile, se ri­dică, firesc­ întrebarea, se poate lărgi cooperarea, poate ca atinge cote mai înalte? Răspunsul este afirmativ. Și exemplul, conclu­dent, considerăm, îl furnizează tot „Băimăreana". — Capacitățile existente, mărite prin funcționarea normală în re­gim de trei schimburi, ne-ar per­mite ca în domeniul pieselor tur­nate din fontă, mai ales cele cu volum mare, să preluăm prin coo­perare o gamă mai largă de pro­duse de la uzinele constructoare de mașini di­n Baia Mare, ne re­lata tov. ing. Ilie Ardeleanu, șe­ful sectorului Metal I. Problema care trebuie soluționată la nive­lul beneficiarului, este cea a mo­delelor, unde capacitatea noastră este foarte mică. Am spune mai mult: dacă s-ar evalua la justa valoare capacită­țile de prelucrare mecanică exis­tente în atelierele de grup ale unităților miniere, de industrie locală etc., s-ar putea găsi destul de multe alte posibilități de coo­perare între unități, în folosul re­ciproc, al economiei județului în ansamblu. Trebuie însă depășite nu numai inconveniente de natura aprovizionării, dar și de concep­ție, de idee asupra eficienței cooperării,

Next