Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)

1971-10-28 / nr. 5521

PFCO LÉT ÁRI DIN TÖÄTETARILE, UNIȚI-V Ál ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Dezvoltarea personalității uma­ne, făurirea omului nou, înaintat, profund devotat socialismului și comunismului — iată, idealuri majore care străbat, ca un fir ro­șu, recentele documente de partid adoptate în scopul perfecționării muncii politico-ideologice și cul­tural-educative. Pornind de la a­­cest imperativ adresat cu precă­dere membrilor partidului nostru, comunistul trebuie să fie luptăto­rul de avangardă în procesul edi­ficării societății socialiste, el tre­buie să se preocupe de rezolva­rea corespunzătoare a probleme­lor clasei muncitoare, să lupte pentru afirmarea ei ca forță con­ducătoare în societate, trebuie să fie, îndeosebi, și personal un mo­del, un exemplu de conduită și activitate în viață. Îndemnul este semnificativ. In procesul construirii societății so­cialiste multilateral dezvoltate, nu ne mulțumim cu ridicarea de noi uzine, fabrici moderne, cu per­fecționarea relațiilor de produc­ție ci, tindem, afirmăm deschis, și spre un om nou, un om cu o Conștiință nouă, socialistă, apt să prefigureze o treaptă nouă, ine­dită în viitor. In atmosfera aceasta de pro­fundă analiză, de căutări asidue în frontul ideologic și cultural-e­­ducativ sîntem, efectiv, mobili­zați de o forță inestimabilă. A­­ceastă forță este admirabil întru­chipată în documentele de o ex­cepțională însemnătate teoretică și practică elaborate de partid în scopul perfecționării întregii ac­tivități politico-ideologice. Sîntem chemați deci, în lumina acestui document, să analizăm principial, partinic, tot ce am făcut, tot ce am întreprins în acest domeniu și nu numai retrospectiv ci, cu deo­sebire, să prefigurăm măsuri de viitor. Pe aceste coordonate, ple­nara lărgită a Comitetului jude­țean de partid Maramureș a cons­tituit un veritabil forum de la tribuna căruia comuniștii au ară­tat, convingător, ce înseamnă a fi luptător de avangardă, model în viață și în muncă. In acest cadru am ascultat, și am reținut, din multitudinea pro­blemelor puse în discuție, preocu­parea care a revenit, ca un lait­motiv, în cuvîntul celor mai mulți vorbitori: ridicarea conștiinței oamenilor și imprimarea unui înalt grad de înțelegere acesteia — preocuparea comuniștilor de a fi principalii promotori, militanți ne­obosiți în înfăptuirea acestui țel, IOAN SANDU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXI nr. 5521 ♦ Joi 28 octombrie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani PRODUCTIVITATEA MUNCII expresie a gradului de organizare, de conducere eficientă a activității economice Obținerea unei producții sporite, de bună calitate în aceeași unitate de timp, pe seama folosirii depline, raționale a forței de muncă, a mijloacelor tehnice din dotare, a perfecționării organizării producției și a muncii, deci o productivitate înaltă cu cheltuieli cît mai mici, este pentru socie­tatea noastră socialistă elementul motor determinant al progresului social, formea­ză una din preocupările centrale ale poli­ticii partidului și statului nostru. Strădanii pentru obținerea unei înalte productivități a muncii sînt evidente în întreaga industrie a județului nostru, către acest țel convergînd eforturile organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor și colectivelor noastre de muncă. Față de ni­velele anilor trecuți, productivitatea mun­cii a crescut substanțial. Totuși în perioa­da actuală se fac resimțite o seamă de de­ficiențe legate de utilizarea rațională a for­țelor și mijloacelor de producție care au determinat ca, pe nouă luni din acest an, față de nivelul planificat pe județ, produc­tivitatea muncii să fie îndeplinită doar în proporție de 100,0 la sută. Pornind de la faptul că sporul de producție din trimes­trul al IlI-lea s-a obținut exclusiv pe sea­ma folosirii unor efective mai mari decât cele planificate — și nu cum ar fi fost nor­mal pe creșterea productivității — că, pe seama lipsurilor manifestate s-a pierdut o producție echivalentă cu peste 40 milioane lei, redacția își propune ca în PAGINA A III-a a ziarului de azi să aducă în dezba­tere, cu exemple din cîteva unități indus­triale, aspecte deficitare în modul cum se gospodărește și utilizează fondul de timp productiv, efectivele, mijloacele tehnice din dotare, în ideea că există suficient de multe rezerve interne care, valorificate cu chibzuință, pot permite o rapidă și sub­stanțială revenire la normal a nivelului productivității muncii. • ® • # Incepind cu acest an școlar, în profilul licee­lor din județ au apărut clase speciale de mate­matică și chimie (Liceul ,,Gheorghe, Șincai") și biologie și fizică (Liceul nr. 3). Clasele sunt cons­tituite, în medie, din cîte 25 elevi selecționați de la liceele din județ, du­pă criteriul situației la învățătură obținută în anul I (clasele funcțio­nează din anul II) la o­­biectul de specialitate și două din obiectele înru­dite. Recent, am vizitat aceste clase spre a con­semna cîteva din aspec­tele pe care le prezintă în acest început de drum: — cum apreciați pre­zența claselor speciale în atmosfera liceului? Căror solicitări a tre­buit să răspundeți pri­vind asigurarea condiți­ilor de funcționare? r­n­de răspunde prof. Ma­Baboc, directorul Liceului „Gheorghe Șin­cai"”. — Aceste clase învio­rează atmosfera școlii. Există frămîntări ale e­levilor în vederea unei profesionalizări viitoare. Noutatea conștientizării opțiunii. Mulți părinți se interesează deja de cla­sele speciale. Clasa de chimie funcționează în laboratorul de profil, iar pentru clasa de matema­tică este în curs de a­­menajare o sală de cla­să. Elevilor acestor clase li s-a asigurat, la cerere, loc în internat. Am vizitat cele patru săli ale claselor speciale. La matematicieni, pe vi­trina unui dulap este scrisă tabla înmulțirii cu 1, semn al unuia dintre punctele de plecare în universul matematicii. Pe vitrina alăturată — reprezentarea unei func­ții crescătoare, simbolul creșteri­­­lor în cunoaște­rea obiectului. Laborato­rul de chimie și biolo­gie (cu aparatura și ma­terialele necesare), cel de fizică, unde toate o­­perațiile electrice se di­rijează de la masa de comandă, fiecare elev a­­vînd la masa de lucru instalații de apă, gaz și curent electric, constitu­ie un bun cadru pentru desfășurarea unui învă­­țămînt de cel mai înalt nivel. Ne-am adresat cîtorva dintre elevii acestor cla­se, cu întrebarea: Ce gînduri v-ați legat de faptul că faceți parte dintr-o clasă cu un ast­fel de profil? Care sunt primele impresii cu pri­vire la colectivul clasei? Am consemnat toarele răspunsuri: urmă­A­­lexandru Chirițeanu: ma­tematică. Facem, în plus, opt ore de matematică, săptămînal. Un mare ac­cent se pune pe proble­me, pe logica matemati­că. Alegerea acestei cla­se înseamnă decizia de a mă dedica matematicii. Angela Corpade, chimie. Am de gînd să urmez chimia, îmi place foarte mult. Mă preocupă din clasa a VIII-a. Privind colectivul clasei, există semne de închegare, deși sîntem veniți de la dife­rite școli. Adalbert Me­­heș, fizică. Se urmărește dezvoltarea gîndirii lo­gice, lucru care mă în­ ION P. POP (Continuare în pag. a 2-a) Clasele speciale la început de drum Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mo­hamed Lamine, membru al Comi­tetului Socrat Central al Partidului De­din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, șe­ful delegației, Diakize Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secre­tar al organizației de partid din Conakry, Sylla Lancine, mem­bru al C.G. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Mun­citorilor din Guineea, Sako Ka­­diatou, membră a Consiliului Na­țional al Tineretului Revoluțio­nar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile P­atilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.G. al P.G.R., Bujor Almășan, membru al G.C. al P.C.R., minis­trul minelor, petrolului și geo­logiei, Constantin Vasiliu, ad­junct de șef de secție la G.C. al P.C.R. in cursul convorbirii, care a a­­vut loc într-o atmosferă cordia­lă, prietenească, au fost exami­nate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației inter­naționale actuale, poatelor împotriva ale luptei pe­imperialismu­lui, colonialismului și neocolo­­nialismului, pentru libertate și independență națională, demo­crație,­ progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocat­te rezultatele pozitive ale a­­porturilor de solidaritate și cola­borare prietenească, rară dintre cele două multilate­popoare și state, întemeiate pe princi­piile respectării independenței și suveranității naționale, egalită­ții în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilate­rale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural, cu interesul celor două popoare, al cauzei unității forțelor revolu­ționare și progresiste de pretu­tindeni. în pagina a 2-A ★ BRIGĂZILE ȘTIIN­ȚIFICE — FORME E­­DUCAȚIONALE AC­TIVE ★ SPORT: — FOTBAL, — POPICE, — CARTING Un grafic ne pune în „temă“ încă de la pri­mii pași: sectorul Metal I de la „Băimăreana“ nu-și dezminte hărnicia. Oamenii săi au ținut și țin sus steagul întrece­rii socialiste pe între­prindere. — Colectivul nostru, ne spune inginerul Ilie Ardeleanu, un tînăr ca­— Lucrurile s-au pe­trecut cu cîtva timp in urmă, ne lămurește maistrul principal Ale­xandru Oniga. Fundația utilajului, veche destul, începuse să cedeze. A trebuit să oprim proce­sul tehnologic la forța de 750 kgf. Faptul ne-a pus pe gînduri. O nouă fundație însemna pe puțin 15—20 de file de stagnare, însemna că tot „avansul“ secțiilor pri­mare — forja, turnăto­ria — să se irosească. Or, asta ar fi dus la al­te stagnări în secțiile de prelucrare. Totuși, faptele-s fapte, vreo două săptămîni ciocanul a „înghețat“. Pînă ce constructorii și-au ter­minat lucrul, forjorii n-au stat cu brațele în­crucișate. O parte din piesele ce s-au putut forja pe celelalte utila­je s-au efectuat, îmi ti­hne aminte, parcă fost ieri, că aici în bi­a­rou ne-am găsit toți o­dată, maiștri, forjori. La ordinea zilei, ce facem, cum vom lucra după ce intră din nou in funcți­une ciocanul. A cui a fost ideea nu mai știu. Cert insă, am trecut la întărirea echipelor de la „750“ cu oameni în plus. Cînd s-a dat sem­nalul de lucru, bătălia cu timpul a început. Ciocanul, de atunci, nu mai cunoaște odihnă. Pe trei schimburi, minut de minut bate, forjea­ză. Oamenii nu cunosc odihna. Comuniștii loan Groza, Emil Năprădean, sunt „argintul viu" al tuturor. După pilda lor, Ambrozie Haidu, Fran­­cisc Szász, Nicolae Ba­tin, Andrei Podolac, Ár­pád Lăcătuș, loan Grin­­dean sau Ștefan Barko­­czi își urmăresc realiză­rile, înscriu tot mai multe piese forjate. ...Ciocanul de 750 kgf „bate“ necontenit. De unde înainte de „eveni­­m­ent“ realiza pe zi cir­ca 3 tone piese forjate, a săltat rapid la 4 tone, chiar la 4,5—5 tone pe zi. — Ne gindeam in a­­cele zile, ne spune ton. Oniga, că întreaga în­treprindere stă cu ochii pe noi, că de felul cum vom ști să depășim „e­­venimentul" depinde munca a sute de oa­meni harnici. In defini­tiv, era vorba de apă­rat un prestigiu, de res­pectat cuvîntul dat partidului... GH. DONA „750“ bate in ritmul hărniciei re, după spusele vârstni­cilor sectorului, îmbină deopotrivă elanul tine­resc cu foarte buna pre­gătire de specialitate, este format din oameni care nu-și fac probleme din greutăți, găsesc în­totdeauna calea de de­pășire. Iată, acum pu­tem declara producția pe zece luni terminată (era prin 20—22 octom­brie n.a.). Și dacă n-ar fi fost evenimentul cu ciocanul de forjă de 750 kgf... 1 Ciocanul de 750 kgf,­­ utilaj principal în sec­ție și sector, a dat bătaie­­ de cap oamenilor. Aspect din holul Hotelului turistic ..Gutinul" din Baia Mare. Foto: IOAN DEAC j Incepînd cu data de 1 noiembrie în Baia Mare vor avea loc „CITU­I MARAMUREȘU..." Modificări pe traseele transportului în comun Preocupați de satisfacerea soli­citărilor cetățenilor municipiului Baia Mare în privința transportu­lui în comun, anul acesta am în­treprins o seamă de sondaje, ana­lize și studii cu caracter infor­mativ dar și aplicativ. Astfel, în urma unui studiu întreprins în colaborare cu Cabinetul județean pentru probleme de organizare științifică a producției și a mun­cii precum și cu ajutorul organe­lor miliției municipale și a servi­ciului circulației de la I.M.J., am stabilit ca începînd de la 1 no­iembrie a.c. pe unele trasee ale transportului în comun să facem cîteva modificări. Aceste modifi­cări au fost discutate și analiza­te de­ Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal Baia Mare precum și de organele de conducere din întreprinderile și instituțiile băimărene. Practic, despre ce este vorba? Toată lumea cunoaște ampla dez­voltare pe care a căpătat-o în ul­timii ani cartierul de locuințe Să­­sar. Din totalul călătorilor trans­portați de autobuzele noastre în­­tr-o zi, aproape 40 la sută locu­iesc în acest­­ cartier. Firesc, aten­ția noastră s-a îndreptat spre a­­ceastă zonă a municipiului. Vor­bind despre modificări, nu ne vom opri la traseele pe care se rulează în­­ prezent, ci vom arăta noile trasee pe care se va circu­la peste cîteva zile. Criteriile care au stat la baza acestor modificări sunt, pe scurt, următoarele: •i­ legarea completă și armoni­oasă a întregului cartier Săsar la rețeaua de transport de pe strada Victoriei, arteră pe care se va face o legătură mai rapidă cu zo­nele industriale și centrale ale municipiului; ★ eliminarea circulației auto­buzelor de pe străzile interioare ale cartierului, străzi înguste și întortocheate, cu pietoni și copii mulți; i­ asigurarea unui număr spo­rit de autobuze pe strada Victo­riei, cuprinsă între E. M. Săsar și Institutul pedagogic, unde se transportă zilnic peste 32.500 că­lători. Pe acest tronson vor cir­­gula 15 autobuze; ic legarea cartierului Săsar cu Piața de alimente Izvoarele și zona comercială a municipiului. Concret, în cartierul Săsar se va circula doar pe trei străzi: Ciocanului, Victor Babeș și Victo­riei, în ambele sensuri. Autobuze­le liniilor 3, 10, 14, 15 și 17 barate vor intra pe strada Ciocanului, a­­poi pe Victor Babeș și vor ieși în strada Victoriei în dreptul fab­bricii de lapte. In sens invers, a­­dică pe străzile Victoriei, Victor Babeș, Ciocanului vor circula au­tobuzele liniilor 1, 4 și 19. Pe strada Victoriei vor mai circula autobuzele liniilor 5, 5 barat, 6, 7, 11, 13 și 23. Se observă că pe străzile I. L. Caragiale, Al. Odo­­bescu, G. Enescu și Narciselor, străzi aflate în interiorul cartie­rului, autobuzele comunalei nu vor mai circula. Stațiile autobuze­lor noastre vor fi amplasate co­respunzător cu străzile interioare ale cartierului în așa fel incit VIOREL BOLCHIȘ, directorul întreprinderii co­munale Baia Mare / Ing. VASILE VĂLENAȘ, șeful secției transportI (Continuare în pag. a 2-a) TEZAURELE MUZEULUI JUDEȚEAN O expoziție a tezaurelor din diverse epoci istorice, peceți, pe argint și bronz, este organizată chiul său din Baia Mare, str. 1 M­IN FOTOGRAFIE, în prim­ul dăruit de domnul Țării Române a unei mînăstiri din Maramureș, a­testînd legăturile și unitatea et­toriei. Expoziția este deschisă pînă clusiv, și poate fi vizitată zilnic colecție, cuprinzând monede din cale, giuvaeruri, podoabe de aur, de către Muzeul județean la se­al, nr. 8, an (la dreapta) ,potirul de aur ti. Ștefan Cantacuzino, la 1716, aloros vestigiu de civilizație a­­ntică a românilor de-a lungul ii­duminică, 31 octombrie a.c. m­­­intre orele 11—18, „SONES, CÂNTECUETALE" „De pe meleaguri pline de pitoresc, înfrumusețate de vremurile pe care le trăim,­­ „Din țara lui Coșbuc și Rebreanu am cules salbă de nestemate folclo­rice pe care în dar, din inimă, v-o a­­ducem vouă, stimați spectatori mara­mureșeni". Așa își începe spectacolul orchestra populară „Bistrița" a Consiliului ju­dețean al sindicatelor Bistrița-Năsăud, care in perioada 19—31 octombrie în­treprinde un turneu prin numeroase localități din județul nostru cu spec­tacolul folcloric „Someș, cîntecele tale". Muncitori, țărani și intelectuali din Cîmpulung la Tisa și Săpînța, Leordi­­na, Rona de Sus, Bocicoi și­ Bocicoiel au aplaudat cu căldură melosul doine­lor și optimismul învîrtitelor și hăr­­bunicurilor din Țara Năsăudului. Felicia Ilieș-Negrescu, Maria Flă­­mînd, Petru Petruse, Iosif Buș, Dumi­tru Sopon­ și alții vor fi oaspeții, îin zilele ce urmează, și ai cetățenilor din localitățile Baia Mare (29 octom­brie), Tăuți Măgherăuș, Cicîrlău (30 oct.), Ulmeni, Ardusat (31 oct.). Pentru iubitorii cîntecului și jocu­lui popular desprindem cîteva din piesele nestematului folclor al Some­șului și Văii Sicului: „Jo­s fecior de însurat", „Asta-i joc ardelenesc", „Mîndre-s fetele-n Ardeali", „Eu is fată bistrițe­ană", „De la Năsăud în sus’, dar cu aceeași înțelegere or­chestra, dirijată de Alexandru Bubi, și soliștii săi, prezintă în spectacol și melodii de largă popularitate din alte zone folclorice ale țării.

Next