Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)

1972-01-28 / nr. 5598

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5598 ♦ Vineri 28 Ianuarie 1972 ♦ 4 pagini —­ 30 bani PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE SOCIALISTĂ A SATELOR — Răspunsul Consiliului popular al comunei Dumbrăvița la chemarea lansată la întrecere de comuna Recitea — Joi, 27 ianuarie a.c., s-au desfășurat lucră­­­rile celei de-a XVIII-a sesiuni ordinare Consiliului popular comunal Dumbrăvița, ca­a­re a dezbătut și analizat temeinic modul cum s-a realizat planul economic și bugetul local pe anul 1971, precum și sarcinile sporite ale planului economic unic al comunei și preve­derile bugetului local pe 1972. Sesiunea a constatat cu satisfacție că in anul trecut, ca și în alți ani, s-au obținut suc­cese importante în dezvoltarea economică satelor comunei, și în activitatea edilitar-gos­­a­podărească și social-culturală. Astfel, în cursul anului expirat, s-a îmbunătățit activita­tea celor 4 cooperative agricole de produc­ție, depășindu-se îndeosebi planul efectivelor de animale. In domeniul social-cultural și edilitar-gospodăresc, cu sprijinul statului și prin contribuția sătenilor, s-a construit și dat în folosință o școală cu 4 săli de clasă în Dumbrăvița, un magazin mixt cu bufet al cooperativei de consum în satul Rus,­­ adău­giri și reparații la căminul cultural din Dum­­brăvița și la Școala generală din satul Che­­chiș, s-au înființat trei secții de prestări ser­­­­vicii către populație în cadrul cooperativelor agricole, a început construirea unui local de cooperativă și a căminului cultural din satul Unguraș, s-a reparat drumul între satele Rus și Unguraș pe o distanță de 2,5 km și dru­mul din centrul comunei Dumbrăvița spre Grădini, s-au construit 400 metri patrați tro­tuare și altele. Dezbaterile au relevat că, prin expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu și rezoluția adoptată la recenta Consfătuire pe țară a se­cretarilor comitetelor comunale de partid și a primarilor comunali, se trasează un strălu­cit program de dezvoltare armonioasă a tu­turor comunelor și satelor, constituind prețios îndreptat în activitatea de viitor an a organelor comunale de partid și de stat în scopul îmbogățirii patrimoniului economic și social-cultural al statului românesc contem­poran. Sesiunea, luînd cunoștință de chema­rea lansată la întrecere de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați, anali­­zînd cu spirit de răspundere posibilitățile lo­cale, a hotărît să răspundă cu entuziasm aces­tei chemări, luîndu-și angajamente sporite pentru anul 1972. Iosif Oniță, tînăr cali­ficat la locul de muncă, muncitor de nădejde la U.M.M.U.M. Baia Mare. în agricultură Prin gospodărirea mai bună a fondului funciar și a bazei tehni­­­ co-materiale existente, prin îm­bunătățirea tehnologiei de­ducție, ca și prin folosirea pro­­ rațională a forței de muncă, mai în cele 4 cooperative agricole de producție, se vor realiza urmă­toarele: — utilizarea integrală a celor 6.843 ha teren agricol proprietate a C.A.P. și a loturilor membrilor Cooperatori în așa fel încît să sporească substanțial producția de cereale și furaje; însămînța­­rea cu furaje a terenurilor nefolo­site pînă în prezent, reducerea suprafețelor drumurilor de ac­ces spre tarlalele C.A.P., micșo­rarea curților la ferme, defrișa­rea mărăcinișurilor și boscheți­­lor, astfel încît suprafața cultiva­tă cu plante furajere să crească cu 17 hectare; — cu forțe locale se vor exe­cuta lucrări de desecare prin ca­re se va scoate de sub influența excesului de umiditate o suprafa­ță de 78 hectare; — se vor executa lucrări de prevenire și combatere a eroziu­Ca urmare a sporirii efectivelor de animale și a îmbunătățirii ba­zei furajere vom asigura livra­rea peste plan la fondul statului a următoarelor cantități de pro­duse animaliere: 61,6 tone carne porcine, 100 hg lapte de vacă și 200 kg. de lină. De asemenea, în urma creșterii producției live­zilor,­­comuna va livra statului peste 100 tone de mere, 5 tone de nuci, 10 tone de cireșe și vi­șine și 30 tone de prune. Comerț, prestări de servicii Prin valorificarea superioară a resurselor locale, înființarea de noi secții de producție-prestație și prin dezvoltarea și moderniza­rea celor existente se va realiza o depășire a planului de produc­­ție-prestări pe total comună cu 200.000 lei, iar în baza Legii nr. 17/1971 vom înființa 4 noi secții, nii solului pe 180 hectare livezi tinere amplasate pe terenurile în pantă în valoare de 51.000 lei­ — ca urmare, prin aplicarea di­ferențiată a tehnologiilor agro­tehnice, a generalizării acordului global de retribuire, precum și pe baza experienței de pînă acum, vom da o producție de 10 tone grîu, 40 tone porumb, 15 tone legume și 100 tone de fructe pes­te plan; — pentru îmbunătățirea țării efectivelor de animale fara­din C.A.P. și ale membrilor coopera­tori vom obține, prin însămînța­­rea culturilor duble, 250 tone po­rumb siloz și 40 tone napi de miriște, iar din însămințările in­tercalate în cultura de porumb 300 tone de dovleci; — de asemenea, în vederea asigurării furajării animalelor din fermele C.A.P. și ale cetățenilor, se va curăța de mărăcini și se va fertiliza o suprafață­ de 310 hec­tare pășune naturală cu îngrășă­minte chimice și prin tîrlire; — astfel, printr-o îngrijire mai bună a animalelor și o furajare mai rațională, prin reducerea mor­­talităților și a sacrificărilor de ne­cesitate, efectivele de animale planificate pe 1972 vor fi depă­șite după cum urmează: din care: o secție de zidărie pe lingă consiliul popular comunal, o secție de dulgherie la C.A.P. Cărbunari, o secție de croitorie la C.A.P. Dumbrăvița și o secție de fierărie la CA.P. Rus. Rețeaua comerțului cooperatist din comună va desface peste plan mărfuri în valoare de 300.000 lei, reprezentînd o depășire de 5,5 la sută, asigurîndu-se astfel o mai bună aprovizionare a popu­lației cu articole de consum și cu mărfuri de folosință îndelungată. Dezvoltarea edilitar-socială a comunei Din credite de stat și prin con­tribuția bănească în bani și în muncă a locuitorilor vom realiza următoarele obiective: — începerea construirii dispen­sarului uman; — continuarea lucrărilor de construcție a școlii generale din Cărbunari; — terminarea lucrărilor de fi­nisare a școlii și laboratorului școlar din Dumbrăvița; — terminarea lucrărilor cămi­nului cultural și magazinului coo­peratist din satul Unguraș; — construirea drumului spre satul Șindrești pe o lungime de 2 km; — se vor întreține 14 km drum comunal, 30 km șanțuri și se vor construi­ 10 podețe, unde se va realiza un număr de 13.230 zile de muncă cu brațele și 474 zile de muncă cu atelajele; — va continua acțiunea de în­frumusețare a satelor, prin mun­ca patriotică, realizîndu-se lu­crări edilitare în valoare de 500.000 lei. Realizarea pla­nului de venituri Printr-o muncă sistematică se va urmări realizarea în întregime a planului de venituri și cheltu­ieli prevăzute în bugetul comu­nal și se va asigura atragerea su­plimentara la buget a sumei de 75.000 lei. . . , din care Total ______________________________ SPECIA depășiri C.A.P. membrii capete ----------.......................­—■ [UNK] [UNK] [UNK]—­........ capete % capete % taurine 225 25 2,3 200 0,2 porcine 330 80 100 250 13,5 ovine 200 — — 200 8 păsări 5.000 — — 5.000 45,4 în domeniul cultural-educativ Pentru îmbunătățirea activi­tății cultural-educative, pentru lărgirea orizontului spiritual al țăranilor cooperatori, ne propu­nem: — înființarea unei brigăzi ar­tistice de agitație în fiecare sat și școală; — îmbogățirea repertoriului corului sătesc din Dumbrăvița și creșterea numerică a acestuia la 100 de persoane; — formarea unui taraf popular la căminul cultural din satul Rus; — amenajarea a trei ateliere­­școală în raza comunei și a unui laborator în satul Dumbrăvița; — îmbunătățirea activității celor două brigăzi de răspîndire a cu­noștințelor ateist-științifice. Consiliul popular comunal, toți oamenii muncii din satele comu­nei, conștienți de marile sarcini ce le revin din documentele ce­lui de-al X-lea Congres al parti­dului, vor acționa cu deosebită energie și însuflețire pentru a da viață acestui complex de an­gajamente. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI DUMBRĂVIȚA I — O veritabilă pro­ducție anexă : 2 mili­oane lei pe an piese de schimb. — 3,52 milioane lei economisiți prin pro­ducția a peste 3400 piese cauciuc­at­e în timp de 2 ani și ju­mătate. — Program de ac­țiune în perspectiva cincinalului 1971-1975. — Este un fapt care ar demonstra nu nu­mai pasivitate, dar și lipsă de concepție, de vedere în perspecti­vă, ca atunci cînd ai mijloace la dispoziție care permit confec­ționarea locală de piese de schimb, chiar a unor utilaje cu teh­nicitate mai redusă, nu folosești asemenea posibilități. De fapt la uzina noastră, acțiu­nea de autoutilaje se află pe agenda preo­cupărilor de cîțiva ani buni și rezultatele do­­bîndite ne-au dat ,Aripi“ spre lărgirea gamei produselor „made U.P. Săsar". Cuvintele de mai sus aparțin tov. Tra­­ian Schiau, inginerul șef al U.P. Săsar, și ea reflectă un anu­me mod, cel mai con­vingător, de acțiune pentru îmbogățirea zestrei tehnice prin mijloace interne, chiar fără apel la fon­duri de mică meca­nizare, nicidecum la cele de investiții. Tradiția autoutilă­­rii la uzina reală începe cu băimă­­în­ființarea acum aproa­pe 3 ani a unui mic atelier de cauciucare, azi veritabilă unitate de producție anexă. Preluînd din mers ex­periența unor vechi vulcanizatori, săsă­­ranii produc aici piese din cauciuc pen­tru instalații de pre­parare, de tehnicitate tot mai avansată: căptușeli pentru jghia­­buri, rotoare și sta­toare pentru de flotare. Mai celule nou s-a trecut la confec­ționarea pieselor de cauciuc cu miez me­talic. Atelierul bene­ficiază de utilaje spe­cifice — cuptoare, ma­trițe de vulcanizat — toate producție locală, internă. O cifră este, considerăm, edifica­toare pentru eficien­ța acestei autoutilări: 35 repere piese cau­­ciucate se află în fa­bricație de serie, ceea ce înseamnă economi­sirea a peste 210 tone oțel, suplimentar avan­tajelor tehnologice asigurate producției de bază : prelucrarea minereurilor. Experiența atelieru­lui de cauciucate s-a extins acolo unde are cel mai bun teren, la producția­­ pieselor de schimb, a utilajelor metalice. Cu cele cî­­teva strunguri și alte mașini-unelte, dar mai astul ales cu entuzi­mecanicilor, uzina dispune azi de utilaje pe care ar sta bine marca „produs U.P. Săsar”. Practic s-a început prin con­fecționarea pur și simplu, din deșeu, a unui material vast pentru îndoit table. S-a trecut apoi la șu­ruburi pentru blinda­jele morilor, la o in­stalație pentru recir­­cularea apelor, un cuptor cu vatră pen­tru forjă, un altul pen­tru topirea metalelor neferoase. Tot așa, din aproape în aproape, două pompe centrifu­ge de mare capacita­te s-au născut in u­­sină și, cum ni s-a spus, la cerințele ac­tuale vor funcționa consumînd energie e­­lectrica pe jumătate cu­ aceleași pompe a­­duse cu fonduri de investiții. Două lucruri trebuie subliniate in acțiunea de la U. P. Săsar: perspectiva și folosi­rea mai bună a fondu­rilor fixe existe­n­te. La uzină există un plan-program pri­vind autoutilarea pen­tru întreaga perioadă a cincinalului. Stau înscrise obiective des­tul de îndrăznețe: a­­limentator-vibrator e­­lectromagnetic, venti­lator axial de mare capacitate, aparate de luat probe de tulbu­reală, etc. Paralel cu­­îmbogățirea dotării tehnice pe calea au­­toutilării, colectivul săsăran nu scapă din vedere una din prin­cipalele sale s­arcini: utilizarea cu indici sporiți a mijloacelor de producție. Anul trecut, morile de mi­nereu au funcționat în medie 90 la sută din­ timpul efectiv calen­daristic, ceea ce a permis să prelucreze cu peste 6 la sută mai mult minereu. Aflat acum în plin proces de înfăptuire a unor ample lucrări de dez­voltare, colectivul uzi­nei nu uită că sarci­na de a-și spori re­zerva tehnologică cu cel puțin 20 la sută față de capacitatea din 1971 nu este deloc u­­șoară, că realizarea depinde într-o măsu­ră de instalațiile și utilajele, piesele de schimb ce se va re­aliza prin mijloace interne, în autoutilaje. Sub acest aspect, ex­periența U. P. Săsar merită o deosebită a­­tenție, se cere extinsă peste tot acolo unde există posibilități. Ing. GH. DUMITRESCU La U. P. Săsar UN APRECIABIL REZULTAT AL AUTOUTILĂRII La C. A. P. Văleni-Lăpuș dezbaterile din cadrul adunării generale au demonstrat că IZVOARELE RECOLTELOR BOGATE, A BUNĂSTĂRII SE CHEAMĂ: Seriozitate, strădanie Prin tematica abordată, ca și prin modul de desfășurare, re­centa adunare generală a coope­ratorilor din Văleni-Lăpuș a con­­stituit o serioasă dezbatere asupra rezultatelor obținute și un puter­nic prilej de manifestare a hotă­­rîrii de a depune toate eforturile pentru dezvoltarea cooperativei agricole, pentru creșterea și apă­rarea avuției obștești, sursa ve­niturilor fiecărui cooperator. Vor­bitorii au scos în evidență faptul că și în condiții pedologice mai puțin favorabile, datorită muncii conștiincioase, făcută cu dăruire, se pot obține producții sporite de cereale, plante tehnice și de nutreț. La cultura griului, bună­oară, anul agricol încheiat a fost bun. De pe cele 70 ha. cultivate s-au recoltat în medie cîte 1380 kg/ha, iar la porumb producția, de asemenea, a fost bună, ajun­­gînd pînă la 1670 kg/ha. Dacă avem în vedere faptul că aceste pro­ducții n-au fost­ obținute pe tere­nuri aluvionare și de șes, ci pe coclauri, în condiții de mai puțină mecanizare și chimizare, ele tre­buie apreciate așa cum se cu­vine, ca un consistent cîștig omului în luptă cu capriciile n­­­l­turii și o bună răsplată a seriozi­tății și strădaniilor agricultorilor de aici. Ele au la bază cunoaș­terea în amănunțime de către cooperatori și membrii consiliului de conducere a posibilităților lo­cului, buna organizare și desfă­șurare a muncii, aplicarea întoc­mai a regulilor agrotehnice. Dacă în­ unele unități agricole, despre fertilizare, respectarea epocii optime și a densității co­respunzătoare, a întreținerii cul­turilor și a folosirii soiurilor va­loroase se poate pomeni puțin, la Văleni-Lăpuș, fiecare dintre aceste noțiuni s-a bucurat de aten­ția cuvenită din partea celor care le-au efectuat. Din cele 80 ha. cultivate cu porumb, de exemplu, 46 ha. au fost fertilizate cu îngrășăminte organice și pe alte 12 ha, s-a apli­cat tîrlirea. De asemenea, pentru grîu cit și pentru porumb și car­tofi, au fost aplicate 35 tone de îngrășăminte chimice, (atît pe fază de vegetație, cit și ca îngră­șăminte de bază). Ca să nu mai vorbim de întreținerea culturilor prășitoare, de faptul că aici la Văleni, nici măcar nu ar cultivat cu porumb și cartofi n-a rămas neprășit cel puțin de 2 ori, că re­coltatul culturilor cerealiere durat cel mult 10 zile și că pen­­­tru sporirea producției de cartofi s-a luat în cultură soiul Dezire, care în brigada a II-a a dat o pro­ducție de 15.000 kg. la ha. Meritul adunării generale a coo­peratorilor din Văleni se defi­nește și prin faptul că a stabilit cele mai judicioase măsuri pentru creșterea substanțială a produc­țiilor agricole în viitor. — Ne-am obișnuit să obținem producții bune în ultimul timp, a spus cooperatorul Ioan Vlasin, și firește aceasta nu este rău. Are și cooperativa, avem și noi. După cite am observat însă pentru anul acesta s-a prevăzut să crească su­prafața cu porumb și deci n-ar fi rău să ne gîndim încă de ție acuma la fertilizarea acestui teren. Să trecem la repartizarea lui și la transportul îngrășămintelor pe cîmp. — Am fi nedrepți, spunea coo­peratorul Nicolae Morar, dacă nu am aprecia așa cum se cuvine munca bună depusă de mecaniza­tori în anul care a trecut. In ace­lași timp insă, gîndindu-ne și la ceea ce ne-am propus să realizăm, cred că brigadierii trebuie să fie de acum mai aproape de mecani­zatori și să urmărească în perma­nență munca lor, pentru a se evita unele greșeli privind efectu­area arăturilor în terenuri insufi­cient zvîntate. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) • •••••••• < O † • # iï Iit1i IIIIIIIi i In autobuz a intrat un tî­năr muncitor, în salopetă, cu un tîrnacop în mină. Și-a scos bilet, apoi s-a așe­zat în spate în apropierea ușii de urcare. Tîrnăcopul l-a așezat cu grijă lingă el pentru a nu împiedica pe ceilalți călători. La stația următoare s-au urcat mai mulți călători . O doamnă bine sulimenită atinsese cu piciorul un capăt al tîrnă­­copului și se strîmbă îngro­zitor. Bărbatul din spatele INSTANTANEE TÎRNĂCOPUL ei, la costum negru și cra­vată cu buline albe, îi sări în ajutor: „Ce ai dragă, ce s-a întîmplat ?" Doamna nu-i răspunse însă întoarse capul și privi dizgrațioasă spre tîrnăcop. Bărbatul bine înțelese. Il străfulgeră cu privirea pe tînărul munci­tor și-l întrebă „Ce-i aia ?“ Tînărul răspicat, privi spre tîrnăcop, apoi spre domnul din fața lui și zise simplu : „Un tîrnăcop". Băr­batul și femeia se uitară unul la altul, îl mai măsu­­rară o dată cu privirea pe tînăr, apoi îi întoarse spa­tele. Scena merita filmată. Pentru posteritate. Tîrnăco­pul, această unealtă care mai stă încă la baza unor activități utile, cinstită și onorată veacuri la rind și-a pierdut, pentru o clipă, personalitatea. Noroc că era în stăpînirea unor brațe tinere, vinjoase. AL. POIENARU 9 Comitetul municipal P.C.R. Baia Mare a organizat joi la U.M.M.N. cu secretarii comitete­lor de partid din întreprinderi un schimb de experiență pe tema „Punctul de informare și documen­tare în sprijinul propagandiștilor și cursanților". • Organizația mare către toți ai­ U.T.C. din cadrul nerii exploatării sub­sectorului VI al mi- deviza calității pro­nei Boldur de la­ducției și a elimină­ E.M. Cavnic a lan­­rii absentelor neme­sat o însuflețită ede­­tivate. Inițiativa a­cestei organizații me­rită nota maximă dar aceeași notă o vor merita, să sperăm și rezultatele de către toți obținute aceia care o preiau. 9 Ieri după-amiază, la Clubul tineretului din Baia Mare a avut loc o consfătuire cu privire la conținutul educativ al revistelor școlare, organizată de Comitetul județean U.T.C. La dezbateri au participat colectivele de redacție ale revistelor școlare din municipiu, profe­sorii care îndrumă munca elevilor uteciști în acest domeniu, invitați. mîine la ora 20, spec­ 9 Ansamblul ar­tistic ,,Mureșul” pre­zintă în sala de spec­tacole a Casei de cultură a sindicate­lor din Baia Mare, tacolul muzical-core­­grafic „Sus la munte la izvor". din Baia Mare îl va prezenta la Cavnic, în premieră, în seara zi­lei de 29 ianuarie a.c. în sala ci­nematografului Minerul E­bertății nr. 12, întoar­cerea în aceeași zi la ora 16, înscrierile se fac în tot cursul său­. Cu „Satira și umorul în de­plasare“ — așa se intitulează spectacol muzical-coregrafic pe care colectivul Casei de cultură . Biroul de turism pentru tineret din Baia Mare asigură in fiecare duminică auto­buze pentru excursii la cabana „Mogoșa". Plecarea are loc dimi­neața la ora 7 din fața 8.T.T. Piața Li­tăminii, pină seara inclusiv, vineri­­­tul transportului este s­lariați și 10 lei pen­ Pre­­­ de 11 lei pentru pa­­­­tru elevi și studenți. 9 Asociația județeană de vî­­nătoare și pescuit sportiv din Baia Mare a organizat o vină­­toare colectivă pe fondurile de 9 Interesează pe posesorii de autovehicule Dacia 1100, Dacia 1300 și Renault, complexul Au­toservice al cooperativei „Guti­­nul“ din Baia Mare str. Victo­riei nr. 99 a fost dotat recent cu două seturi de agregate de re-9 In ziua de 24 ianuarie Judecăto­ria municipiului Baia Mare a judecat în fața colectivului de angajați de la Auto­baza nr. 2 Baia da­vinătoare ale municipiului. Ac­țiunea s-a soldat cu recoltarea a doi mistreți. De asemenea, la Băiuț, o altă grupă de vinătoare a recoltat tot doi mistreți, parații tip „Facom” fabricate de uzinele „Renault". Cu ajuto­rul acestora se execută toate operațiunile de întreținere și re­parații la autovehiculele de ti­pul mai sus-amintit, inculpatul lui obștesc, comis fost con- prin demontarea de auto la piese auto de la alte mașini și însușirea lor. Sentința jude­cătorească : 7 luni închisoare. Rubrică realizată de A. ȘUTH de pe Ioan Rus, ducător această unitate, pen­tru săvîrșirea infrac­țiunii de furt califi­cat în dauna avutu­

Next