Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)
1972-01-28 / nr. 5598
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5598 ♦ Vineri 28 Ianuarie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE SOCIALISTĂ A SATELOR — Răspunsul Consiliului popular al comunei Dumbrăvița la chemarea lansată la întrecere de comuna Recitea — Joi, 27 ianuarie a.c., s-au desfășurat lucrările celei de-a XVIII-a sesiuni ordinare Consiliului popular comunal Dumbrăvița, caare a dezbătut și analizat temeinic modul cum s-a realizat planul economic și bugetul local pe anul 1971, precum și sarcinile sporite ale planului economic unic al comunei și prevederile bugetului local pe 1972. Sesiunea a constatat cu satisfacție că in anul trecut, ca și în alți ani, s-au obținut succese importante în dezvoltarea economică satelor comunei, și în activitatea edilitar-gosapodărească și social-culturală. Astfel, în cursul anului expirat, s-a îmbunătățit activitatea celor 4 cooperative agricole de producție, depășindu-se îndeosebi planul efectivelor de animale. In domeniul social-cultural și edilitar-gospodăresc, cu sprijinul statului și prin contribuția sătenilor, s-a construit și dat în folosință o școală cu 4 săli de clasă în Dumbrăvița, un magazin mixt cu bufet al cooperativei de consum în satul Rus, adăugiri și reparații la căminul cultural din Dumbrăvița și la Școala generală din satul Chechiș, s-au înființat trei secții de prestări servicii către populație în cadrul cooperativelor agricole, a început construirea unui local de cooperativă și a căminului cultural din satul Unguraș, s-a reparat drumul între satele Rus și Unguraș pe o distanță de 2,5 km și drumul din centrul comunei Dumbrăvița spre Grădini, s-au construit 400 metri patrați trotuare și altele. Dezbaterile au relevat că, prin expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu și rezoluția adoptată la recenta Consfătuire pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și a primarilor comunali, se trasează un strălucit program de dezvoltare armonioasă a tuturor comunelor și satelor, constituind prețios îndreptat în activitatea de viitor an a organelor comunale de partid și de stat în scopul îmbogățirii patrimoniului economic și social-cultural al statului românesc contemporan. Sesiunea, luînd cunoștință de chemarea lansată la întrecere de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați, analizînd cu spirit de răspundere posibilitățile locale, a hotărît să răspundă cu entuziasm acestei chemări, luîndu-și angajamente sporite pentru anul 1972. Iosif Oniță, tînăr calificat la locul de muncă, muncitor de nădejde la U.M.M.U.M. Baia Mare. în agricultură Prin gospodărirea mai bună a fondului funciar și a bazei tehni co-materiale existente, prin îmbunătățirea tehnologiei deducție, ca și prin folosirea pro rațională a forței de muncă, mai în cele 4 cooperative agricole de producție, se vor realiza următoarele: — utilizarea integrală a celor 6.843 ha teren agricol proprietate a C.A.P. și a loturilor membrilor Cooperatori în așa fel încît să sporească substanțial producția de cereale și furaje; însămînțarea cu furaje a terenurilor nefolosite pînă în prezent, reducerea suprafețelor drumurilor de acces spre tarlalele C.A.P., micșorarea curților la ferme, defrișarea mărăcinișurilor și boscheților, astfel încît suprafața cultivată cu plante furajere să crească cu 17 hectare; — cu forțe locale se vor executa lucrări de desecare prin care se va scoate de sub influența excesului de umiditate o suprafață de 78 hectare; — se vor executa lucrări de prevenire și combatere a eroziuCa urmare a sporirii efectivelor de animale și a îmbunătățirii bazei furajere vom asigura livrarea peste plan la fondul statului a următoarelor cantități de produse animaliere: 61,6 tone carne porcine, 100 hg lapte de vacă și 200 kg. de lină. De asemenea, în urma creșterii producției livezilor,comuna va livra statului peste 100 tone de mere, 5 tone de nuci, 10 tone de cireșe și vișine și 30 tone de prune. Comerț, prestări de servicii Prin valorificarea superioară a resurselor locale, înființarea de noi secții de producție-prestație și prin dezvoltarea și modernizarea celor existente se va realiza o depășire a planului de producție-prestări pe total comună cu 200.000 lei, iar în baza Legii nr. 17/1971 vom înființa 4 noi secții, nii solului pe 180 hectare livezi tinere amplasate pe terenurile în pantă în valoare de 51.000 lei — ca urmare, prin aplicarea diferențiată a tehnologiilor agrotehnice, a generalizării acordului global de retribuire, precum și pe baza experienței de pînă acum, vom da o producție de 10 tone grîu, 40 tone porumb, 15 tone legume și 100 tone de fructe peste plan; — pentru îmbunătățirea țării efectivelor de animale faradin C.A.P. și ale membrilor cooperatori vom obține, prin însămînțarea culturilor duble, 250 tone porumb siloz și 40 tone napi de miriște, iar din însămințările intercalate în cultura de porumb 300 tone de dovleci; — de asemenea, în vederea asigurării furajării animalelor din fermele C.A.P. și ale cetățenilor, se va curăța de mărăcini și se va fertiliza o suprafață de 310 hectare pășune naturală cu îngrășăminte chimice și prin tîrlire; — astfel, printr-o îngrijire mai bună a animalelor și o furajare mai rațională, prin reducerea mortalităților și a sacrificărilor de necesitate, efectivele de animale planificate pe 1972 vor fi depășite după cum urmează: din care: o secție de zidărie pe lingă consiliul popular comunal, o secție de dulgherie la C.A.P. Cărbunari, o secție de croitorie la C.A.P. Dumbrăvița și o secție de fierărie la CA.P. Rus. Rețeaua comerțului cooperatist din comună va desface peste plan mărfuri în valoare de 300.000 lei, reprezentînd o depășire de 5,5 la sută, asigurîndu-se astfel o mai bună aprovizionare a populației cu articole de consum și cu mărfuri de folosință îndelungată. Dezvoltarea edilitar-socială a comunei Din credite de stat și prin contribuția bănească în bani și în muncă a locuitorilor vom realiza următoarele obiective: — începerea construirii dispensarului uman; — continuarea lucrărilor de construcție a școlii generale din Cărbunari; — terminarea lucrărilor de finisare a școlii și laboratorului școlar din Dumbrăvița; — terminarea lucrărilor căminului cultural și magazinului cooperatist din satul Unguraș; — construirea drumului spre satul Șindrești pe o lungime de 2 km; — se vor întreține 14 km drum comunal, 30 km șanțuri și se vor construi 10 podețe, unde se va realiza un număr de 13.230 zile de muncă cu brațele și 474 zile de muncă cu atelajele; — va continua acțiunea de înfrumusețare a satelor, prin munca patriotică, realizîndu-se lucrări edilitare în valoare de 500.000 lei. Realizarea planului de venituri Printr-o muncă sistematică se va urmări realizarea în întregime a planului de venituri și cheltuieli prevăzute în bugetul comunal și se va asigura atragerea suplimentara la buget a sumei de 75.000 lei. . . , din care Total ______________________________ SPECIA depășiri C.A.P. membrii capete ----------.......................—■ [UNK] [UNK] [UNK]—........ capete % capete % taurine 225 25 2,3 200 0,2 porcine 330 80 100 250 13,5 ovine 200 — — 200 8 păsări 5.000 — — 5.000 45,4 în domeniul cultural-educativ Pentru îmbunătățirea activității cultural-educative, pentru lărgirea orizontului spiritual al țăranilor cooperatori, ne propunem: — înființarea unei brigăzi artistice de agitație în fiecare sat și școală; — îmbogățirea repertoriului corului sătesc din Dumbrăvița și creșterea numerică a acestuia la 100 de persoane; — formarea unui taraf popular la căminul cultural din satul Rus; — amenajarea a trei ateliereșcoală în raza comunei și a unui laborator în satul Dumbrăvița; — îmbunătățirea activității celor două brigăzi de răspîndire a cunoștințelor ateist-științifice. Consiliul popular comunal, toți oamenii muncii din satele comunei, conștienți de marile sarcini ce le revin din documentele celui de-al X-lea Congres al partidului, vor acționa cu deosebită energie și însuflețire pentru a da viață acestui complex de angajamente. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI DUMBRĂVIȚA I — O veritabilă producție anexă : 2 milioane lei pe an piese de schimb. — 3,52 milioane lei economisiți prin producția a peste 3400 piese cauciucate în timp de 2 ani și jumătate. — Program de acțiune în perspectiva cincinalului 1971-1975. — Este un fapt care ar demonstra nu numai pasivitate, dar și lipsă de concepție, de vedere în perspectivă, ca atunci cînd ai mijloace la dispoziție care permit confecționarea locală de piese de schimb, chiar a unor utilaje cu tehnicitate mai redusă, nu folosești asemenea posibilități. De fapt la uzina noastră, acțiunea de autoutilaje se află pe agenda preocupărilor de cîțiva ani buni și rezultatele dobîndite ne-au dat ,Aripi“ spre lărgirea gamei produselor „made U.P. Săsar". Cuvintele de mai sus aparțin tov. Traian Schiau, inginerul șef al U.P. Săsar, și ea reflectă un anume mod, cel mai convingător, de acțiune pentru îmbogățirea zestrei tehnice prin mijloace interne, chiar fără apel la fonduri de mică mecanizare, nicidecum la cele de investiții. Tradiția autoutilării la uzina reală începe cu băimăînființarea acum aproape 3 ani a unui mic atelier de cauciucare, azi veritabilă unitate de producție anexă. Preluînd din mers experiența unor vechi vulcanizatori, săsăranii produc aici piese din cauciuc pentru instalații de preparare, de tehnicitate tot mai avansată: căptușeli pentru jghiaburi, rotoare și statoare pentru de flotare. Mai celule nou s-a trecut la confecționarea pieselor de cauciuc cu miez metalic. Atelierul beneficiază de utilaje specifice — cuptoare, matrițe de vulcanizat — toate producție locală, internă. O cifră este, considerăm, edificatoare pentru eficiența acestei autoutilări: 35 repere piese cauciucate se află în fabricație de serie, ceea ce înseamnă economisirea a peste 210 tone oțel, suplimentar avantajelor tehnologice asigurate producției de bază : prelucrarea minereurilor. Experiența atelierului de cauciucate s-a extins acolo unde are cel mai bun teren, la producția pieselor de schimb, a utilajelor metalice. Cu cele cîteva strunguri și alte mașini-unelte, dar mai astul ales cu entuzimecanicilor, uzina dispune azi de utilaje pe care ar sta bine marca „produs U.P. Săsar”. Practic s-a început prin confecționarea pur și simplu, din deșeu, a unui material vast pentru îndoit table. S-a trecut apoi la șuruburi pentru blindajele morilor, la o instalație pentru recircularea apelor, un cuptor cu vatră pentru forjă, un altul pentru topirea metalelor neferoase. Tot așa, din aproape în aproape, două pompe centrifuge de mare capacitate s-au născut in usină și, cum ni s-a spus, la cerințele actuale vor funcționa consumînd energie electrica pe jumătate cu aceleași pompe aduse cu fonduri de investiții. Două lucruri trebuie subliniate in acțiunea de la U. P. Săsar: perspectiva și folosirea mai bună a fondurilor fixe existente. La uzină există un plan-program privind autoutilarea pentru întreaga perioadă a cincinalului. Stau înscrise obiective destul de îndrăznețe: alimentator-vibrator electromagnetic, ventilator axial de mare capacitate, aparate de luat probe de tulbureală, etc. Paralel cuîmbogățirea dotării tehnice pe calea autoutilării, colectivul săsăran nu scapă din vedere una din principalele sale sarcini: utilizarea cu indici sporiți a mijloacelor de producție. Anul trecut, morile de minereu au funcționat în medie 90 la sută din timpul efectiv calendaristic, ceea ce a permis să prelucreze cu peste 6 la sută mai mult minereu. Aflat acum în plin proces de înfăptuire a unor ample lucrări de dezvoltare, colectivul uzinei nu uită că sarcina de a-și spori rezerva tehnologică cu cel puțin 20 la sută față de capacitatea din 1971 nu este deloc ușoară, că realizarea depinde într-o măsură de instalațiile și utilajele, piesele de schimb ce se va realiza prin mijloace interne, în autoutilaje. Sub acest aspect, experiența U. P. Săsar merită o deosebită atenție, se cere extinsă peste tot acolo unde există posibilități. Ing. GH. DUMITRESCU La U. P. Săsar UN APRECIABIL REZULTAT AL AUTOUTILĂRII La C. A. P. Văleni-Lăpuș dezbaterile din cadrul adunării generale au demonstrat că IZVOARELE RECOLTELOR BOGATE, A BUNĂSTĂRII SE CHEAMĂ: Seriozitate, strădanie Prin tematica abordată, ca și prin modul de desfășurare, recenta adunare generală a cooperatorilor din Văleni-Lăpuș a constituit o serioasă dezbatere asupra rezultatelor obținute și un puternic prilej de manifestare a hotărîrii de a depune toate eforturile pentru dezvoltarea cooperativei agricole, pentru creșterea și apărarea avuției obștești, sursa veniturilor fiecărui cooperator. Vorbitorii au scos în evidență faptul că și în condiții pedologice mai puțin favorabile, datorită muncii conștiincioase, făcută cu dăruire, se pot obține producții sporite de cereale, plante tehnice și de nutreț. La cultura griului, bunăoară, anul agricol încheiat a fost bun. De pe cele 70 ha. cultivate s-au recoltat în medie cîte 1380 kg/ha, iar la porumb producția, de asemenea, a fost bună, ajungînd pînă la 1670 kg/ha. Dacă avem în vedere faptul că aceste producții n-au fost obținute pe terenuri aluvionare și de șes, ci pe coclauri, în condiții de mai puțină mecanizare și chimizare, ele trebuie apreciate așa cum se cuvine, ca un consistent cîștig omului în luptă cu capriciile nlturii și o bună răsplată a seriozității și strădaniilor agricultorilor de aici. Ele au la bază cunoașterea în amănunțime de către cooperatori și membrii consiliului de conducere a posibilităților locului, buna organizare și desfășurare a muncii, aplicarea întocmai a regulilor agrotehnice. Dacă în unele unități agricole, despre fertilizare, respectarea epocii optime și a densității corespunzătoare, a întreținerii culturilor și a folosirii soiurilor valoroase se poate pomeni puțin, la Văleni-Lăpuș, fiecare dintre aceste noțiuni s-a bucurat de atenția cuvenită din partea celor care le-au efectuat. Din cele 80 ha. cultivate cu porumb, de exemplu, 46 ha. au fost fertilizate cu îngrășăminte organice și pe alte 12 ha, s-a aplicat tîrlirea. De asemenea, pentru grîu cit și pentru porumb și cartofi, au fost aplicate 35 tone de îngrășăminte chimice, (atît pe fază de vegetație, cit și ca îngrășăminte de bază). Ca să nu mai vorbim de întreținerea culturilor prășitoare, de faptul că aici la Văleni, nici măcar nu ar cultivat cu porumb și cartofi n-a rămas neprășit cel puțin de 2 ori, că recoltatul culturilor cerealiere durat cel mult 10 zile și că pentru sporirea producției de cartofi s-a luat în cultură soiul Dezire, care în brigada a II-a a dat o producție de 15.000 kg. la ha. Meritul adunării generale a cooperatorilor din Văleni se definește și prin faptul că a stabilit cele mai judicioase măsuri pentru creșterea substanțială a producțiilor agricole în viitor. — Ne-am obișnuit să obținem producții bune în ultimul timp, a spus cooperatorul Ioan Vlasin, și firește aceasta nu este rău. Are și cooperativa, avem și noi. După cite am observat însă pentru anul acesta s-a prevăzut să crească suprafața cu porumb și deci n-ar fi rău să ne gîndim încă de ție acuma la fertilizarea acestui teren. Să trecem la repartizarea lui și la transportul îngrășămintelor pe cîmp. — Am fi nedrepți, spunea cooperatorul Nicolae Morar, dacă nu am aprecia așa cum se cuvine munca bună depusă de mecanizatori în anul care a trecut. In același timp insă, gîndindu-ne și la ceea ce ne-am propus să realizăm, cred că brigadierii trebuie să fie de acum mai aproape de mecanizatori și să urmărească în permanență munca lor, pentru a se evita unele greșeli privind efectuarea arăturilor în terenuri insuficient zvîntate. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) • •••••••• < O † • # iï Iit1i IIIIIIIi i In autobuz a intrat un tînăr muncitor, în salopetă, cu un tîrnacop în mină. Și-a scos bilet, apoi s-a așezat în spate în apropierea ușii de urcare. Tîrnăcopul l-a așezat cu grijă lingă el pentru a nu împiedica pe ceilalți călători. La stația următoare s-au urcat mai mulți călători . O doamnă bine sulimenită atinsese cu piciorul un capăt al tîrnăcopului și se strîmbă îngrozitor. Bărbatul din spatele INSTANTANEE TÎRNĂCOPUL ei, la costum negru și cravată cu buline albe, îi sări în ajutor: „Ce ai dragă, ce s-a întîmplat ?" Doamna nu-i răspunse însă întoarse capul și privi dizgrațioasă spre tîrnăcop. Bărbatul bine înțelese. Il străfulgeră cu privirea pe tînărul muncitor și-l întrebă „Ce-i aia ?“ Tînărul răspicat, privi spre tîrnăcop, apoi spre domnul din fața lui și zise simplu : „Un tîrnăcop". Bărbatul și femeia se uitară unul la altul, îl mai măsurară o dată cu privirea pe tînăr, apoi îi întoarse spatele. Scena merita filmată. Pentru posteritate. Tîrnăcopul, această unealtă care mai stă încă la baza unor activități utile, cinstită și onorată veacuri la rind și-a pierdut, pentru o clipă, personalitatea. Noroc că era în stăpînirea unor brațe tinere, vinjoase. AL. POIENARU 9 Comitetul municipal P.C.R. Baia Mare a organizat joi la U.M.M.N. cu secretarii comitetelor de partid din întreprinderi un schimb de experiență pe tema „Punctul de informare și documentare în sprijinul propagandiștilor și cursanților". • Organizația mare către toți ai U.T.C. din cadrul nerii exploatării subsectorului VI al mi- deviza calității pronei Boldur de laducției și a elimină E.M. Cavnic a lanrii absentelor nemesat o însuflețită edetivate. Inițiativa acestei organizații merită nota maximă dar aceeași notă o vor merita, să sperăm și rezultatele de către toți obținute aceia care o preiau. 9 Ieri după-amiază, la Clubul tineretului din Baia Mare a avut loc o consfătuire cu privire la conținutul educativ al revistelor școlare, organizată de Comitetul județean U.T.C. La dezbateri au participat colectivele de redacție ale revistelor școlare din municipiu, profesorii care îndrumă munca elevilor uteciști în acest domeniu, invitați. mîine la ora 20, spec 9 Ansamblul artistic ,,Mureșul” prezintă în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, tacolul muzical-coregrafic „Sus la munte la izvor". din Baia Mare îl va prezenta la Cavnic, în premieră, în seara zilei de 29 ianuarie a.c. în sala cinematografului Minerul Ebertății nr. 12, întoarcerea în aceeași zi la ora 16, înscrierile se fac în tot cursul său. Cu „Satira și umorul în deplasare“ — așa se intitulează spectacol muzical-coregrafic pe care colectivul Casei de cultură . Biroul de turism pentru tineret din Baia Mare asigură in fiecare duminică autobuze pentru excursii la cabana „Mogoșa". Plecarea are loc dimineața la ora 7 din fața 8.T.T. Piața Lităminii, pină seara inclusiv, vineritul transportului este slariați și 10 lei pen Pre de 11 lei pentru patru elevi și studenți. 9 Asociația județeană de vînătoare și pescuit sportiv din Baia Mare a organizat o vinătoare colectivă pe fondurile de 9 Interesează pe posesorii de autovehicule Dacia 1100, Dacia 1300 și Renault, complexul Autoservice al cooperativei „Gutinul“ din Baia Mare str. Victoriei nr. 99 a fost dotat recent cu două seturi de agregate de re-9 In ziua de 24 ianuarie Judecătoria municipiului Baia Mare a judecat în fața colectivului de angajați de la Autobaza nr. 2 Baia davinătoare ale municipiului. Acțiunea s-a soldat cu recoltarea a doi mistreți. De asemenea, la Băiuț, o altă grupă de vinătoare a recoltat tot doi mistreți, parații tip „Facom” fabricate de uzinele „Renault". Cu ajutorul acestora se execută toate operațiunile de întreținere și reparații la autovehiculele de tipul mai sus-amintit, inculpatul lui obștesc, comis fost con- prin demontarea de auto la piese auto de la alte mașini și însușirea lor. Sentința judecătorească : 7 luni închisoare. Rubrică realizată de A. ȘUTH de pe Ioan Rus, ducător această unitate, pentru săvîrșirea infracțiunii de furt calificat în dauna avutu