Pentru Socialism, februarie 1972 (Anul 22, nr. 5601-5625)
1972-02-01 / nr. 5601
I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII or. 5601 Marți 1 februarie 1972 4 pagini — 30 bani HOTĂRÂȚI DE A INTENSIFICA EFORTURILE PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ACTIVITĂȚII ECONOMICE, SOCIAL-CULTURALE ȘI EDILITAR-GOSPODĂREȘTI .Răspunsul Consiliului popular al comunei Copalnic-Mănăștur la chemarea lansată la întrecere de comuna Pechea — Sîmbătă 29 ianuarie a.c. a avut loc cea de a XVIII-a sesiune ordinară a Consiliului popular comunal Copalnic-Mănăștur la care s-a dezbătut, analizîndu-se cu mult simț de răspundere, modul cum a fost realizat planul economic și bugetul local pe anul 1971, sarcinile sporite ale planului economic unic al comunei și prevederile bugetului local pe anul 1972, planul de măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor propuse a se înfăptui în acest an, precum și raportul comisiei permanente. Cei prezenți la lucrările sesiunii, deputați din centrul de comună și din cele 12 sate aparținătoare, invitați, au evidențiat eforturile depuse în obținerea unor succese de seamă în anul 1971 privind activitatea economică, social-culturală și edilitar-gospodărească. Astfel, în atenția comitetului executiv al consiliului popular comunal a stat îndeplinirea sarcinilor economice în domeniul agricol, acordindu-se sprijin permanent unităților cooperatiste în desfășurarea lucrărilor agricole, buna organizare a muncii și dezvoltarea sectorului zootehnic. In această perioadă, cooperativa de consum a înregistrat succese importante în aprovizionarea unităților comerciale, căutînd să satisfacă cerințele mereu crescinde ale populației, depășindu-și sarcinile de plan anuale cu 1,7 milioane lei. S-au dezvoltat în acest timp secțiile de prestări de servicii, volumul producției realizate peste sarcinile de plan ridicîndu-se la suma de 284.000 lei. La sesiune s-a mai constatat că în anul precedent a fost reparată școala din Lăschia. Comitetul executiv al consiliului popular comunal împreună cu consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție va asigura folosirea integrală a suprafeței agricole de 8319 hectare din care în cooperativele agricole de producție 5.075 hectare. Se va asigura însămînțarea cu plante furajere a suprafețelor nefolosite pină în prezent existente între construcții, curți, asigurînd astfel creșterea suprafeței cultivate cu furaje cu 10 hectare. Se vor efectua cu forțe locale lucrări de desecare pe lunca Mănășturului prin care se va scoate de sub exccesul de umiditate suprafață de 50 hectare. In scoppul valorificării superioare a suprafeței agricole în satele Preluci se va asigura extinderea suprafețelor cultivate cu in, ajungînd în acest an la 100 ha. Prin mai buna organizare a procesului de producție, prin îmbunătățirea calitativă a furajării animalelor, efectivele de animale la finele anului 1972 vor ajunge la cifra de 4624 capete taurine din care în C.A.P. 1068 capete, cu o creștere la gospodăriile populației de 276, capete, din care vaci și juninci 2.720 capete. La ovine 8.100 capete din care în CA.P. 2570 capete cu o creștere la gospodăriile populației de 430 capete. La porcine 2.500 capete din care scroafe de prăsilă 450 capete cu o depășire de 570 capete la total porcine din care sa scroafe 150 capete. Ca urmare a sporirii efectivelor de animale și a îmbunătățirii bazei furajere, vom asigura livrarea peste plan la fondul de stat a următoarelor cantități produse animaliere : 73 tone carne de porc, 200 hl. lapte de vacă. De asemenea, în urma creșterii producției livezilor, comuna va livra statului peste plan 200 tone mere și 40 tone prune. In vederea deservirii populației, se vor înființa în raza comunei 4 secții de prestări din care o secție de zidărie și dulgherie în cadrul consiliului popular comunal, o secție de tîmplărie pe lîngă C.A.P. Berința precum și înființarea unei prese de ulei și darac de lună pe lingă C.A.P. Berința. In cadrul sectorului de prestări servicii către populație se va realiza o depășire a planului de producție-prestări cu 150.000 lei. In domeniul edilitar-gospodăresc și social-cultural din credite acordate de stat și contribuția bănească a populației precum din cota 0,45 % vom realiza urmășitoarele obiective: construirea și darea în folosință a două săli de clasă la școala generală din Făurești; construirea și darea în folosință a două săli de clasă și laborator la școala din Berința precum și efectuarea lucrărilor de reparații capitale la vechiul local de școală în valoare de 80.000 lei; continuarea lucrărilor la școlile din Curtuiușu Mic, Preluca Nouă precum și executarea construcțiilor anexe la școlile din Preluca Veche și Copalnic Deal; continuarea lucrărilor la căminul cultural din Copalnic-Mănăștur și efectuarea lucrărilor de reparații capitale la căminul cultural din Rușor; din cota de 0,45 % privind impozitul pe clădiri se vor construi două poduri peste : rîul Gavnic, în satele Făurești și Jascieîa cu o deschidere a fștărul podeț de 17 m.l., întreținerea 10,5 km de drumuri comunale și a 8 km. de drumuri județene ; va continua acțiunea de muncă patriotică, efectuîndu-se lucrări în valoare de 532.000 lei. In domeniul financiar, printr-o muncă sistematică de urmărire a evazioniștilor fiscali, descoperirea de noi surse de venit se va asigura un venit suplimentar la buget în sumă de 60.000 lei. In domeniul muncii cultural-educative, în centrul atenției comitetului executiv va stă aplicarea în viață a documentelor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 și a expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la programul de îmbunătățire a activității ideologice. In vederea îmbunătățirii activității cultural-artistice, se va ființa cîte o brigadă artistică înîn satele Făurești, Lăschia, Mănăștur și Berința, se va reactiviza formația de dansuri din satul Preluca Veche și se va îmbogăți repertoriul corului căminului cultural din Copalnic-Mănăștur, intensificarea activității brigăzii științifice, asigurînd ca semestrial să se facă deplasări în fiecare localitate. Consiliul popular al comunei, toți oamenii muncii din raza comunei, conștienți de importantele sarcini ce ne revin din documentele celui de al X-lea Congres al partidului, vom depune tot efortul pentru realizarea angajamentelor prevăzute în prezenta hotărărîre. CONSILIUL POPULAR COMUNAL căminul cultural din Copalnic-Mănăștur, anexele la școala din Curtuiușul Mic, s-a turnat fundația la școala din Preluca Nouă și s-a electrificat satul Cărpiniș. De asemenea, o preocupare susținută a fost îndreptată înspre asigurarea bazei materiale a unităților socialculturale a tehnicizării învățămîntului prin înființarea de ateliere-școală; o atenție deosebită s-a acordat celor 8 grădinițe sătești, bibliotecii pentru copii, înființării unui cabinet stomatologic etc. Documentele prezentate spre dezbatere în sesiune au fost analizate cu deosebită atenție, în spirit critic și autocritic, de participanții la discuții. Participînd la lucrările sesiunii, tovarășul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș, a vorbit despre perspectivele de dezvoltare ale comunei Copalnic-Mănăștur, comună care dispune de suficiente forțe umane și materiale, despre dezvoltarea activităților industriale, gospodărirea mai atentă a satelor și îmbunătățirea muncii cultural-educative, jalonînd orientarea de viitor a organului local de stat al comunei. Luînd cunoștință cu satisfacție de chemarea lansată la întrecere de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați participanții la sesiune au hotărît să răspundă acestei chemări luîndu-și angajamente sporite pe anul 1972, angajamente pe care le redăm mai jos: Panou de onoare,șeful de brigadă Alexandru Lomkerski și ajutorul său Vasile Zbana de la Nistru. E.M. ■ i I I a Fără să fie cu totul B și cu totul aparte, articolul publicat în ziua a aceea la gazeta „Tine- Iretul și producția" — fixată în fața administrației Exploatării miniere Herța — Mare — a avut Baia un succes absolut. Zeci de mineri, la ieșirea din Iut, s-au oprit pentru a-1 citi, pentru a-1 co-menta. Știau că va apare pentru că era sfîrșit de decadă și intrase în obișnuință ca la acest interval de timp să se consemneze la gazetă nivelul realizărilor din diverse sectoare ale exploatării, dar mai ales randamentul și comportarea tineretului. De data aceasta atenția era reținută de situația sectorului mecanic subteran. Desigur, în primul rînd pentru faptul că , în activitatea minei I acest sector îndeplinește rolul de mecanicșef, rolul cheie în sensul întreținerii utilajelor din producție, dar și datorită simplității, acurateței articolului. ” Cel care primise din partea biroului U.T.C. II sarcina redactării lui a găsit formula care i se părea cea mai clară, mai laconică: „Următorii uteciști din organizația nr. 2 — și urmau numele, in ordinea alfabetică, a 42 de oameni —și-au depă ■șit în această decadă sarcinile stabilite, n-au comis nici o abatere de la disciplină, n-au absentat și n-au întîrziat, fiu s-au abătut de la normele de tehnica securității muncii și nu s-a întîmplat nici un accident de muncă. Cinste lor". Unui neavizat fraza de încheiere putea să i se pară formală pentru că toate articolele din ultimele nouă-zece ediții care oglindeau starea de fapt din organizația nr. 2 cuprindeau ca un laitmotiv aceiași termeni. Dar cititorii gazetei, minerii de abia ieșiți din șat înțelegeau foarte bine această repetare și nu săreau peste nici un cuvînt, peste nici un nume. Erau direct interesați pentru că raportind această situație la cea din sectorul și Organizația lor U.T.C. puteau foarte să constate locul simplu lor în competiția dintre organizații desfășurată în cinstea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist, să cunoască rezultatele întregului colectiv al exploatării. Cititorii gazetei, înțeleg cel mai minerii, bine ce înseamnă depășirea normelor în subteran, ce înseamnă să nu se înregistreze nici un accident, oricît de neînsemnat, sa nu se comită nici o abatere disciplinară. Și de aceea citesc articolele de la gazeta „Tineretul și producția" cu atenție deosebită și, coborînd pe drumul abrupt spre locul de parcare al autobuzelor care îi vor duce spre casă, le comentează în limbajul lor sobru, expresiv. — își văd bine de treabă. — Trag tare. — S-au organizat cumsecade. Discuțiile, comentariile se reiau după alte zece zile cînd o nouă ediție a gazetei organizației U.T.C. le va înfățișa succint și limpede stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, starea disciplinară. Pină atunci n-au decît să-și confrunte rezultatele reciproce, să încerce recuperarea eventualelor decalaje ori să-și asigure un avans care să le dea un plus de șanse în întrecere. — Ar fi fost bine poate — îmi exprim părerea — dacă s-ar fi spus cîteva cuvinte și despre cei care nu s-au ridicat la nivelul fruntașilor, care au săvîrșit abateri sau nu și-au realizat integral normele de producție. — Dar nu ați înțeles — mă corectează tovarășul Vasile Tamanicska, secretarul organizației respective, — nu avem nici unul dintre aceștia, cei 42 de tineri reprezintă întreaga organizație. Colegul care a scris omis să specifice acest a amănunt. De fapt, important este să nu rămînă vreun utecist neevidențiat. Avea dreptate secretarul. Acest lucru este important. Ca fiecare, utecist să se regăsească, decadă de decadă, lună de luna în articolele ROMULUS SAL (Continuare în pag. a 2-a) TOȚI PATRUZECI ȘI DOI Omul șoselei — om conștient de înalta sa menire economică și socială Modificarea unor condiții în tractarea remorcilor Punctări SPORT: Divizionarele C se pregătesc pentru retur Aspect din haia de croit de la fabrica de tricotaje .,Unitatea" din Sîghetu Marmațîeî. „LUNA CĂRȚII LA SAIL" Eveniment cu ample semnificații în viața culturală a țării, „Luna cărții la sate“ concentrează în februarie al fiecărui an, mai mult ca în celelalte luni, o multitudine de forme și manifestări închinate cuvîntului tipărit. Ea tinde să evidențieze pregnant acele manifestări mai de popularizare a cărții și a lecturii care s-au statornicit in activitatea instituțiilor de stat, a organizațiilor de masă și obștești chemate să contribuie, cu mijloacele oferite de carte, la ridicarea nivelului general al cunoașterii și la educația socialistă a maselor. In acest an, cea de-a 12-a ediție a acestei manifestări se desfășoară sub deviza „Cărți pentru toți", lansată de U.N.E.S.C.O. cu ocazia declarării anului 1972 drept „An internațional al cărții". Printr-o manifestare de asemenea amploare cum este „Luna cărții la sate" ne aflăm astfel angajați in acțiunile consacrate cărții pe plan mondial, care tind să generalizeze imaginea generoasă a „Planetei-bibliotecă", cum foarte sugestiv a fost denumită chiar în coloanele acestui ziar. „Luna cărții la sate", ca de altfel întreaga acțiune de difuzare a cărții până în cele mai îndepărtate și izolate locuri, este astăzi o necesitate absolută și pentru fiecare om în parte și pentru progresul general al economei și culturii socialiste. Referindu-se la marile realizări obținute în ultimele decenii pe drumul dezvoltării sociale și al ridicării nivelului de cultură al poporului, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ideea că „în țara noastră relevat s-a format un public larg, competent, receptiv la arta profundă, avid de cărți, care să-i înaripeze mintea, să-i stimuleze gîndirea și fantezia, să-i insufle idei și sentimente înalte“. Privită astfel, cartea sa definește ca un element fundamental în activitatea de educare politică și ideologică a maselor, contribuind pe un plan superior la perfecționarea continuă a procesului complex de formare a omului nou, înzestrat cu o înaltă conștiință revoluționară Pe același plan, este considerabilă contribuția cărții la valorificarea experienței practice și teoretice a partidului și statului nostru în făurirea societății socialiste. „Surta cărții la sate" este me- IOAN IGNA directorul Bibliotecii municipale Baia Mare (Continuare în pag. a 2-a) PE URMA NOTELOR TRIMESTRULUI I Ne-am propus să descifrăm cîteva din semnificațiile notelor trimestrului I. De aceea ne-am deplasat la Școala generală Boiu Mare. Din situația la învățătură ne rețin atenția următoarele cifre : procent de promovare — 67 la sută pe școală, din care: 90 la sută pentru clasele I—IV; 57 la sută pentru clasele V—VIII; 43 la sută pentru clasa a VIII-a. Rezultă o mare discrepanță (din acest punct de vedere) între clasele I—IV și clasele V—VIII și o situație îngrijorătoare la clasa a VIII-a: din 21 elevi au promovat numai 9, restul rămînînd corigenți la limba franceză (11), istorie (6), limba română (1). Surprinde numărul mare de corigenți (pe școală) la limba franceză, istorie, anatomie, limba română. Pentru dezvăluirea cauzelor acestei situații am solicitat părerea cadrelor didactice de aici. Prof. Aurelia Târșar, director . Limba română la (clasele V—VI), limba franceză, istorie și geografie au fost predate (pina in acest. LA ȘCOALA GENERALĂ DIN BOIU MARE alt școlar) de către cadre didactice necalificate care au tot mers și au tot venit. In prezent în școală avem 6 profesori calificați (pentru limba română-franceză, geografie-istorie, matematică-fizică, ■biologie, educație fizică-muzică). Nivelul predării și al exigenței este altul. Oricît s-au străduit, nu au reușit, într-un trimestru, să completeze golurile existente și nici n-au vrut să facă compromisuri în notare față de cerințele programei. Așa se explică, în parte, numărul mare de corigenți. (La matematică, avînd de mai mulți ani profesor calificat,situația este mult mai bună). O altă cauză rezidă din condițiile grele de școlarizare pentru clasele V-VIII. Avem sate aparținătoare îndepărtate, fără mijloace de transport (Românești — 6 km., Frînceni — 3, Prislop — 4, Băiuț — 3, distanțe între centrele acestor sate și școala noastră ; la acestea se adaugă alți kilometri, casele fiind răsfirate pe spații largl). Parcurgerea drumului te răpea timp. Oboseala le scădea din gradul de mobilizare la oră. La consultații nu puteau participa. (Din 120 de elevi, 77 sunt navetiști). In urma unor intervenții (care au durat ani de zile!) I.T.A. Baia Mare a aprobat un autobuz care-i aduce și duce pe elevii din Prislop, Românești și Frînceni. In felul acesta, din trimestrul II am putut organiza consultații, între orele 7 și 7,50. Consider că procentul de promovare va fi îmbunătățit și în urma acestor măsuri. Vom depune toate eforturile pentru îmbunătățirea procentului de promovare, prin propriile noastre puteri. Eu nu procedez ca alți directori care forțează, prin diferite mijloace, săltarea artificială a notării elevilor, de dragul rotunjirii procentului de promovare. Eu nu-mi permit acest lucru. Respect personalitatea profesorilor. Am încredere în cinstea corectitudinea cu care acordă noșițele. Emil Pop, profesor de matematică, dirigintele clasei a VIII-a ! Pe lîngă cele spuse mai sus, putem adăuga (nu din dorința de a găsi circumstanțe atenuante) indiferența unor părinți față de școală. In această situație sunt părinții elevilor Gheorghe Ilea, Vaier Orban, Gavril V. Pop, Emilia T. Pop. Am fi putut acționa mai mult pe linia colaborării școlii cu familia. Scontăm pe îmbunătățiri în trimestrul acesta. Mariana Pătrașcu, profesoară de limba română-franceză. Am mulți corigenți în clasa a V-a. Elevii ION P. POP (Griflíta MíS le P.SL 9 » )a› \1