Pentru Socialism, februarie 1972 (Anul 22, nr. 5601-5625)

1972-02-01 / nr. 5601

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII or. 5601 Marți 1 februarie 1972 4 pagini — 30 bani HOTĂRÂȚI DE A INTENSIFICA EFORTURILE PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ACTIVITĂȚII ECONOMICE, SOCIAL-CULTURALE ȘI EDILITAR-GOSPODĂREȘTI .Răspunsul Consiliului popular al comunei Copalnic-Mănăștur la chemarea lansată la întrecere de comuna Pechea — Sîmbătă 29 ianuarie a.c. a avut loc cea de a XVIII-a sesiune ordinară a Consiliului popu­lar comunal Copalnic-Mănăștur la care s-a dezbătut, analizîndu-se cu mult simț de răs­pundere, modul cum a fost realizat planul e­­conomic și bugetul local pe anul 1971, sarci­nile sporite ale planului economic unic al co­munei și prevederile bugetului local pe anul 1972, planul de măsuri pentru îndeplinirea o­­biectivelor propuse a se înfăptui în acest an, precum și raportul comisiei permanente. Cei prezenți la lucrările sesiunii, deputați din centrul de comună și din cele 12 sate a­­parținătoare, invitați, au evidențiat eforturile depuse în obținerea unor succese de seamă în anul 1971 privind activitatea economică, social-culturală și edilitar-gospodărească. Ast­fel, în atenția comitetului executiv al consi­liului popular comunal a stat îndeplinirea sar­cinilor economice în domeniul agricol, acor­­dindu-se sprijin permanent unităților coope­ratiste în desfășurarea lucrărilor agricole, bu­na organizare a muncii și dezvoltarea secto­rului zootehnic. In această perioadă, coopera­tiva de consum a înregistrat succese impor­tante în aprovizionarea unităților comerciale, căutînd să satisfacă cerințele mereu crescin­­de ale populației, depășindu-și sarcinile de plan anuale cu 1,7 milioane lei. S-au dezvol­tat în acest timp secțiile de prestări de ser­vicii, volumul producției realizate peste sar­cinile de plan ridicîndu-se la suma de 284.000 lei. La sesiune s-a mai constatat că în anul precedent a fost reparată școala din Lăschia. Comitetul executiv al consiliu­lui popular comun­al împreună cu consiliile de conducere ale coope­rativelor agricole de producție va asigura folosirea integrală a suprafeței agricole de 8319 hec­tare din care în cooperativele agricole de producție 5.075 hec­tare. Se va asigura însămînțarea cu plante furajere a suprafețelor nefolosite pină în prezent exis­tente între construcții, curți, asi­­gurînd astfel creșterea suprafeței cultivate cu furaje cu 10 hectare. Se vor efectua cu forțe locale lu­crări de desecare pe lunca Mănă­­șturului prin care se va scoate de sub exccesul de umiditate suprafață de 50 hectare. In sco­p­pul valorificării superioare a su­prafeței agricole în satele Preluci se va asigura extinderea suprafe­țelor cultivate cu in, ajungînd în acest an la 100 ha. Prin mai buna organizare a pro­cesului de producție, prin îmbună­tățirea calitativă a furajării ani­malelor, efectivele de animale la finele anului 1972 vor ajunge la cifra de 4624 capete taurine din care în C.A.P. 1068 capete, cu o creștere la gospodăriile populației de 276, capete, din care vaci și juninci 2.720 capete. La ovine 8.100 capete din care în CA.P. 2570 capete cu o creștere la gos­podăriile populației de 430 capete. La porcine 2.500 capete din care scroafe de prăsilă 450 capete cu o depășire de 570 capete la total porcine din care sa scroafe 150 ca­pete. Ca urmare a sporirii efective­lor de animale și a îmbunătățirii bazei furajere, vom asigura livra­rea peste plan la fondul de stat a următoarelor­­ cantități pro­­duse animaliere : 73 tone carne de porc, 200 hl. lapte de vacă. De asemenea, în urma creșterii pro­ducției livezilor, comuna va livra statului peste plan 200 tone mere și 40 tone prune. In vederea deservirii populației, se vor înființa în raza comunei 4 secții de prestări din care o sec­ție de zidărie și dulgherie în ca­drul consiliului popular comunal, o secție de tîmplărie pe lîngă C.A.P. Berința precum și înfiin­țarea unei prese de ulei și darac de lună pe lingă C.A.P. Berința. In cadrul sectorului de prestări servicii către populație se va rea­liza o depășire a planului de producție-prestări cu 150.000 lei. In domeniul edilitar-gospodăresc și social-cultural din credite a­­cordate de stat și contribuția bă­nească a populației precum din cota 0,45 % vom realiza urmă­și­toarele obiective: construirea și darea în folosință a două săli de clasă la școala generală din Fău­rești; construirea și darea în folo­sință a două săli de clasă și labora­tor la școala din Berința precum și efectuarea lucrărilor de reparații capitale la vechiul local de școală în valoare de 80.000 lei; conti­nuarea lucrărilor la școlile din Curtuiușu Mic, Preluca Nouă precum și executarea construcți­ilor anexe la școlile din Preluca Veche și Copalnic Deal; conti­nuarea lucrărilor la căminul cul­tural din Copalnic-Mănăștur și efectuarea lucrărilor de reparații capitale la căminul cultural din Rușor; din cota de 0,45 % pri­vind impozitul pe clădiri se vor construi două poduri peste­ : rîul Gavnic, în satele Făurești și Jas­­cieîa cu o deschidere a f­ștărul podeț de 17 m.l., întreținerea 10,5 km de drumuri comunale și a 8 km. de drumuri județene ; va continua acțiunea de muncă pa­triotică, efectuîndu-se lucrări în valoare de 532.000 lei. In domeniul financiar, printr-o muncă sistematică de urmărire a evazioniștilor fiscali, descoperirea de noi surse de venit se va asi­gura un venit suplimentar la bu­get în sumă de 60.000 lei. In domeniul muncii cultural-edu­cative, în centrul atenției comite­tului executiv va stă aplicarea în viață a documentelor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 și a expunerii to­varășului Nicolae Ceaușescu cu privire la programul de îmbună­tățire a activității ideologice. In vederea îmbunătățirii activi­tății cultural-artistice, se va ființa cîte o brigadă artistică în­în satele Făurești, Lăschia, Mănă­­ștur și Berința,­ se va reactiviza formația de dansuri din satul Pre­luca Veche și se va îmbogăți re­pertoriul corului căminului cultu­ral din Copalnic-Mănăștur, in­tensificarea activității brigăzii științifice, asigurînd ca semestrial să se facă deplasări în fiecare lo­calitate. Consiliul popular al comunei, toți oamenii muncii din raza co­munei, conștienți de importantele sarcini ce ne revin din documen­tele celui de al X-lea Congres al partidului, vom depune tot efor­tul pentru realizarea angajamen­telor prevăzute în prezenta hotă­­rărîre. CONSILIUL POPULAR COMUNAL căminul cultural din Copalnic-Mănăștur, ane­xele la școala din Curtuiușul Mic, s-a turnat fundația la școala din Preluca Nouă și s-a e­­lectrificat satul Cărpiniș. De asemenea, o pre­ocupare susținută a fost îndreptată înspre asigurarea bazei materiale a unităților social­­culturale a tehnicizării învățămîntului prin în­ființarea de ateliere-școală; o atenție deose­bită s-a acordat celor 8 grădinițe sătești, bi­bliotecii pentru copii, înființării unui cabinet stomatologic etc. Documentele prezentate spre dezbatere în sesiune au fost analizate cu deosebită aten­ție, în spirit critic și autocritic, de participan­ții la discuții. Participînd la lucrările sesiunii, tovarășul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular județean Maramureș, a vorbit despre perspectivele de dezvoltare ale comunei Copalnic-Mănăștur, comună care dispune de suficiente forțe umane și materiale, despre dezvoltarea activităților industriale, gospodă­rirea mai atentă a satelor și îmbunătățirea muncii cultural-educative, jalonînd orientarea de viitor a organului local de stat al comunei. Luînd cunoștință cu satisfacție de chema­rea lansată la întrecere de Consiliul popular al comunei Pechea din județul Galați partici­panții la sesiune au hotărît să răspundă a­­cestei chemări luîndu-și angajamente sporite pe anul 1972, angajamente pe care le redăm mai jos: Panou de onoare,șeful de brigadă Alexandru Lomkerski și ajutorul său Vasile Zbana de la Nistru. E.M. ■ i I I a Fără să fie cu totul B și cu totul aparte, arti­colul publicat în ziua a aceea la gazeta „Tine- I­retul și producția" —­­ fixată în fața admini­­strației Exploatării mi­­­­niere Her­ța — Mare — a avut Baia un succes absolut. Zeci de­­ mineri, la ieșirea din I­­ut, s-au oprit pentru­­ a-1 citi, pentru a-1 co-­­­menta. Știau că va apare pentru că era­­ sfîrșit de decadă și in­trase în obișnuință ca la acest interval de timp să se consemneze la gazetă nivelul reali­­­zărilor din diverse sec­­toare ale exploatării, dar mai ales randamen­­­tul și comportarea ti­­­neretului. De data a­­ceasta atenția era re­ținută de situația sec­torului mecanic­ subte­­ran. Desigur, în primul rînd pentru faptul că , în activitatea minei I acest sector îndepli­nește rolul de mecanic­­șef, rolul cheie în sen­­­­sul întreținerii utilaje­lor din producție, dar­­ și datorită simplității, acurateței articolului. ” Cel care primise din partea biroului U.T.C. I­I sarcina redactării lui a găsit formula care i se­­ părea cea mai clară,­­ mai laconică: „Urmă­torii uteciști din orga­nizația nr. 2 — și ur­mau numele, in ordi­nea alfabetică, a 42 de oameni —și-au depă­ ■­șit în această decadă sarcinile stabilite, n-au comis nici o abatere de la disciplină, n-au absentat și n-au întîr­ziat, fiu s-au abătut de la normele de tehnica securității muncii și nu s-a întîmplat nici un accident de muncă. Cinste lor". Unui neavizat fraza de încheiere putea să i se pară formală pen­tru că toate articolele din ultimele nouă-zece ediții care oglindeau starea de fapt din or­ganizația nr. 2 cuprin­deau ca un laitmotiv aceiași termeni. Dar ci­titorii gazetei, minerii de abia ieșiți din șat înțelegeau foarte bine această repetare și nu săreau peste nici un cuvînt, peste nici un nume. Erau direct in­teresați pentru că ra­­portind această situa­ție la cea din sectorul și Organizația lor U.T.C. puteau foarte să constate locul simplu lor în competiția dintre organizații desfășurată în cinstea semicente­narului Uniunii Tinere­tului Comunist, să cu­noască rezultatele în­tregului colectiv al ex­ploatării. Citito­rii gazetei, înțeleg cel mai minerii, bine ce înseamnă depășirea normelor în subteran, ce înseamnă să nu se înregistreze nici un accident, oricît de ne­însemnat, sa nu se co­mită nici o abatere disciplinară. Și de a­­ceea citesc articolele de la gazeta „Tinere­tul și producția" cu atenție deosebită și, coborînd pe drumul abrupt spre locul de parcare al autobuzelor care îi vor duce spre casă, le comentează în limbajul lor sobru, ex­presiv. — își văd bine de treabă. — Trag tare. — S-au organizat cumsecade. Discuțiile, comenta­riile se reiau după alte zece zile cînd o nouă ediție a gazetei organi­zației U.T.C. le va în­fățișa succint și lim­pede stadiul îndeplini­rii sarcinilor de pro­ducție, starea discipli­nară. Pină atunci n-au decît să-și confrunte rezultatele reciproce, să încerce recuperarea eventualelor decalaje ori să-și asigure un avans care să le dea un plus de șanse în în­trecere. — Ar fi fost bine poate — îmi exprim părerea — dacă s-ar fi spus cîteva cuvinte și despre cei care nu s-au ridicat la nivelul frun­tașilor, care au săvîr­­șit abateri sau nu și-au realizat integral nor­mele de producție. — Dar nu ați înțeles — mă corectează to­varășul Vasile Tama­­nicska, secretarul orga­nizației respective, — nu avem nici unul din­tre aceștia, cei 42 de tineri reprezintă în­treaga organizație. Co­legul care a scris omis să specifice acest a amănunt. De fapt, im­portant este să nu ră­­mînă vreun utecist ne­­evidențiat. Avea dreptate secre­tarul. Acest lucru este important. Ca fiecare, utecist să se regăsească, decadă de decadă, lună de luna în articolele ROMULUS SAL (Continuare în pag. a 2-a) TOȚI PATRUZECI ȘI DOI Omul șoselei — om conștient de înalta sa menire economică și socială Modificarea unor con­diții în tractarea remor­cilor Punctări SPORT: Divizionarele C se pregătesc pentru re­tur Aspect din haia de croit de la fabrica de tricotaje .,Unitatea" din Sîghetu Marmațîeî. „LU­NA CĂRȚII LA SAIL" Eveniment cu ample semnifi­­cații în viața culturală a țării, „Luna cărții la sate“ concentrea­ză în februarie al fiecărui an, mai­ mult ca în celelalte luni, o multitudine de forme și manifes­tări închinate cuvîntului tipărit. Ea tinde să evidențieze pregnant acele manifestări mai de popularizare a cărții și a lecturii care s-au statornicit in activita­tea instituțiilor de stat, a orga­nizațiilor de masă și obștești chemate să contribuie, cu mij­loacele oferite de carte, la ridi­carea nivelului general al cu­noașterii și la educația socialistă a maselor. In acest an, cea de-a 12-a edi­ție a acestei manifestări se des­fășoară sub deviza „Cărți pentru toți", lansată de U.N.E.S.C.O. cu o­­cazia declarării anului 1972 drept „An internațional al căr­­ții". Printr-o manifestare de ase­menea amploare cum este „Lu­na cărții la sate" ne aflăm astfel angajați in acțiunile consacrate cărții pe plan mondial, care tind să generalizeze imaginea gene­roasă a „Planetei-bibliotecă", cum foarte sugestiv a fost denu­mită chiar în coloanele acestui ziar. „Luna cărții la sate", ca de altfel întreaga acțiune de difu­zare a cărții până în cele mai în­depărtate și izolate locuri, este astăzi o necesitate absolută și pentru fiecare om în parte și pentru progresul general al e­­conomei și culturii socialiste. Referindu-se la marile reali­zări obținute în ultimele dece­nii pe drumul dezvoltării sociale și al ridicării nivelului de cul­tură al poporului, secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ideea că „în țara noastră relevat s-a format un public larg, compe­tent, receptiv la arta profundă, avid de cărți, care să-i înaripeze mintea, să-i stimuleze gîndirea și fantezia, să-i insufle idei și sentimente înalte“. Privită ast­fel, cartea sa definește ca un ele­ment fundamental în activita­tea de educare politică și ideo­logică a maselor, contribuind pe un plan superior la perfecționa­­rea continuă a procesului com­plex de formare a omului nou, înzestrat cu o înaltă conștiință revoluționară­ Pe același plan, este considerabilă contribuția cărții la valorificarea experien­ței practice și teoretice a parti­dului și statului nostru în făuri­rea societății socialiste. „Surta cărții la sate" este me- IOAN IGNA directorul Bibliotecii municipale Baia Mare (Continuare în pag. a 2-a) PE URMA NOTELOR TRIMESTRULUI I Ne-am propus să descifrăm cî­teva din semnificațiile notelor trimestrului I. De aceea ne-am deplasat la Școala generală Boiu Mare. Din situația la învățătură ne rețin atenția următoarele cif­re : procent de promovare — 67 la sută pe școală, din care: 90 la sută pentru clasele I—IV; 57 la sută pentru clasele V—VIII; 43 la sută pentru clasa a VIII-a. Rezultă o mare discrepanță (din acest punct de vedere) între cla­sele I—IV și clasele V—VIII și o situație îngrijorătoare la clasa a VIII-a: din 21 elevi au promo­vat numai 9, restul rămînînd co­rigenți la limba franceză (11), is­­torie (6), limba română (1). Sur­prinde numărul mare de corigenți (pe școală) la limba franceză, is­torie, anatomie, limba română. Pentru dezvăluirea cauzelor aces­tei situații am solicitat părerea cadrelor didactice de aici. Prof. Aurelia Târșar, director . Limba română la (clasele V—VI), limba franceză, istorie și geogra­fie au fost predate (pina in acest. LA ȘCOALA GENERALĂ DIN BOIU MARE alt școlar) de către cadre didac­tice necalificate care au tot mers și au tot venit. In prezent în școală avem 6­­ profesori calificați (pen­tru limba română-franceză, geo­­grafie-istorie, matematică-fizică, ■biologie, educație fizică-muzică). Nivelul predării și al exigenței este altul. Oricît s-au străduit, nu au reușit, într-un trimestru, să completeze golurile existente și nici n-au vrut să facă compromi­suri în notare față de cerințele programei. Așa se explică, în parte, numărul mare de corigenți. (La matematică, avînd de mai mulți ani profesor calificat,­­situa­ția este mult mai bună). O altă cauză rezidă din condițiile grele de școlarizare pentru clasele V-VIII. Avem sate aparținătoare îndepărtate, fără mijloace de transport (Românești —­ 6 km., Frînceni — 3, Prislop — 4, Băiuț — 3, distanțe între centrele aces­tor sate și școala noastră ; la a­­cestea se adaugă alți kilometri, casele­­ fiind răsfirate pe spații largl). Parcurgerea drumului te răpea timp. Oboseala le scădea din gradul de mobilizare la oră. La consultații nu puteau partici­pa. (Din 120 de elevi, 77 sunt na­vetiști). In urma unor intervenții (care au durat ani de zile!) I.T.A. Baia Mare a aprobat un autobuz care-i aduce și duce pe elevii din Prislop, Românești și Frînceni. In felul acesta, din trimestrul II am putut organiza consultații, între orele 7 și 7,50. Consider că pro­centul de promovare va fi îmbu­nătățit și în urma acestor măsuri. Vom depune toate eforturile pen­tru îmbunătățirea procentului de promovare, prin propriile noastre puteri. Eu nu procedez ca alți di­rectori care forțează, prin diferi­te mijloace, săltarea artificială a notării elevilor, de dragul ro­tunjirii procentului de promova­re. Eu nu-mi permit acest lucru. Respect personalitatea profesori­lor. Am încredere în cinstea corectitudinea cu care acordă no­și­țele. Emil Pop, profesor de matema­tică, dirigintele clasei a VIII-a ! Pe lîngă cele spuse mai sus, pu­tem adăuga (nu din dorința de a găsi circumstanțe atenuante) in­diferența unor părinți față de școală. In această situație sunt părinții elevilor Gheorghe Ilea, Vaier Orban, Gavril V. Pop, Emi­lia T. Pop. Am fi putut acționa mai mult pe linia colaborării șco­lii cu familia. Scontăm pe îmbu­nătățiri în trimestrul acesta. Mariana Pătrașcu, profesoară de limba română-franceză. Am mulți corigenți în clasa a V-a. Elevii ION P. POP­ ­ (Griflíta MíS le P.SL 9­ » )a› \1

Next