Pentru Socialism, aprilie 1972 (Anul 22, nr. 5653-5678)
1972-04-01 / nr. 5653
organ .comitetului județean MARAMUREȘ AL P.C.R. 1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Uid nesatisfăcător lansămințările din prima epocă De pe frontul infințărilor primim zilnic vești g ne pun in temă despre terașa Insămînțărilor din primară în multe părți ale județ. Faptul este explicabil dinte ce desprimăvărarea în atan a fost mult mai timpurie, cooperativele agricole au di! de semințe și mijloace metrate. Fac excepție unele epojtive de pe Valea Tisei, unde sămînțările din această epocă au ajuns doar la 50 la sută. In ziua de 25 martie, ne aflam lacooperativa agricolă din Săpînța. După o zi cu plos vremea și ninsoare, este din nou frumoasă, bună de lucrat în cîmp. Totuși pe parcursul unei întregi zile, nu s-aici nici un bob de după cum ne spune președintele cooperativei, Tor Holdiș, au mai rămas de înaintat 10 hectare cu ovăz (dine planificate), 8 hectare cu dă furaiera și 12 cu trifoi îmaltură ascunsă. La secția de mecanizare care se află în vecinătea sediului cooperativei, ne presăm și de stadiul pregatirii terenului pentru rnsămînțări. Gheorghe Stan, mecanicul secției ne spune că 6 hectare pentru fz sînt deja pregătite, dar nu a primit ordin să le insămîntezeTă fer și cu alte 4 hectare ce at mai rămnas de arat. Cu prives cele 8 hectare pentru sfeclă funeră, acestea nu pot fi arate deoarece Sngrășămintele natural nu au fost împrăștiate. In așteptare se află pregătirea patului germinativ n vederea insămînțărilor din tapa a doua, mai ales la carte. Arăturile nu se execută însă pe motivul că mai sunt de transportat in cîmp peste 400 tone de îngrășăminte. La Săpînța ne-a surprins și faptul că în aceeași zi de 25 martie, din cele 8 tractoare existente la secție nici unul nu se afla la arat. La Remeți, semănatul ovăzului se va efectua primăvara aceasta în bună parte pe parcele defrișate în anii trecuți de tufișuri. La început, intenția conducerii cooperativei era ca din această suprafață numai 10 hectare să fie rezervate pentru ovăz. Apoi s-a stabilit ca suprafața să fie mărită la 20 ha. Intîrzierea însămînțărilor s-a produs din cauză că sămința a fost procurată numai după data de 20 martie. — Ce lucrări se efectuează azi in cîmp? îl întrebăm pe președintele C.A.P., Vasile Șofineț. — După cîte știu, la șes ară două tractoare, iar pe dealuri, terenul fiind pregătit, se însămînțează... Convingerea noastră după ce luăm legătura cu terenul este însă alta. La grajdurile cooperativei un tractor stătea defect, deși la șes mai erau de arat 6 hectare. După modul lor de funcționare — așa cum ne informa Ion Pasenciuc, mecanic la secție — tractoarele se împart astfel : la arat, 3 defecte, iar 2 la transport. De menționat că pentru lucerna, semințele nu sunt încă asigurate. Volumul de lucrări rămase de executat în aceste cooperative impune ca însămintatul ovăzului și al altor culturi din prima urgență să fie grabnic terminate. M. TRIFOI D cooperativele agricole din Săpînța și Remeți f I ! I "----------------------------------| In pagina a 2-a | |------------| | | Pentru îmbunătățire activității de lotete și J pronosticuri sporive | Punctări | # SPORT: Minerul Olimpia, un meci de «are ai tracție |__________! E. M. Baia Sprie și-a îndeplinit înainte de termen planul trimestrial De la Baia Sprie ne-a parvenit o veste îmbucurăoare, care consemnează faptul că în ziua de 27 martie, coletivul de mineri al exploatării din acest oraș și-a îndeplinit planul trimestrial atît la producția de minereu extras, cit și un echivalent metal de lază. Succesele obținute in realizarea planului își au izvorul în munca susținută și tine organizată a minerilor c are au reușit să sporească în abataje cu aproape 2 la sută randamentele de extracție, sa impulsioneze ritmul rambleierii și a celorlalte lucrări. A fost astfel depășit indicatorul planificat al productivității muncii, s-a obținut un spor important de minereu și metal. De remarcat e faptul că prin sporirea vitezelor de săpare in galerii, puțuri și suituri, s-a realizat înainte de termen planul lucrărilor geologice și de construcții miniere. Anul XXII nr. 5653 ♦ Sîmbatd 1 aprilie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani Pagina a 3-a 1 Í Jt pictura poesis I k Vkimma . Ileana — proză de I Irimie Străuț C.A.P. Seini. Ritm și calitate la însămințarea culturilor din epoca I. ELIMINAREA RISIPEI înseamnă rentabilitate sporită Deși statul a asigurat condiții materiale și bănești tuturor întreprinderilor la nivelul sarcinilor de plan, pentru a fi realizate planurile de producție la toți indicatorii, totuși în unele unități factorii de răspundere n-au luat toate măsurile de preîntîmpinare a unor deficiențe în administrarea și gestionarea fondurilor încredințate, nu s-au întrebat nu numai „cu produc“, ci și ,,cu ce costuri“ și dacă societatea are nevoie de aceste produse în circuitul economic și nu pentru umflarea stocurilor de produse finite? Nu este lipsit de interes să subliniem încă o dată că realizarea planului de beneficii și depășirea nivelului acestuia își are izvorul în reducerea cheltuielilor pe fiecare produs sau a cheltuielilor de circulație față de nivelul planificat, prin: reducerea consumurilor specifice de materiale la produsele realizate, reducerea la maximum a cheltuielilor neeconomicoase și apărarea integrității avutului obștesc. In această ordine de idei, se poate arăta că bunul gospodar, cel care ține ca la ochii din cap la avuția întreprinderii, nu admite risipa de materiale și de mijloace bănești. Cît de important este acest lucru, am dori să se rețină din exemplul că în anul trecut în județul nostru nivelul amenzilor și penalizărilor trecute asupra cheltuielilor de circulație și costurilor de producție reprezintă 51,7 la sută din totalul cheltuielilor neeconomicoase, fonduri care aveau rolul să participe în tot cursul anului la bunul mers al producției, să înlăture unele aspecte cu privire la solicitarea de credite bancare pentru care se percep dobînzi. Printre întreprinderile care au avut un nivel mare de amenzi și penalități, plătite pentru nerespectarea termenelor contractuale și a altor dispoziții legale amintim Fabrica ,,Unitatea" de tricotaje Sighetu Marmației, întreprinderea ,,Băimăreana", întreprinderea de materiale de construcții Baia Mare, Trustul de Construcții Locale Baia Mare, O.C.L. Produse industriale Baia Mare, Mixt Vișeu de Sus șialtele. Aceste unități, pentru a-și putea desfășura activitatea au recurs la împrumuturi și credite restante , pentru care au plătit dobînzi, aspecte negative Alte în gospodărirea fondurilor sînt cele legate de plata locațiilor, ce diminuează pe de o parte nivelul beneficiilor la unitățile plătitoare, iar pe de altă parte lipsește economia națională de o parte din capacitățile de transport al produselor și materialelor, aspecte întîlnite la întreprinderea Materiale de Construcții Baia Mare, Trustul strucții locale de conBaia Mare, I.C.R.A. Baia Mare, O.C.L. Produse industriale Sighetu Marmației, O.C.L. Mixt Borșa, I.G.O. Sighetu Marmației și altele. Alt factor care a influențat negativ creșterea nivelului beneficiilor la unele unități îl constituie paguba adusă avutului obștesc prin diferite căi. Astfel, în cadrul întreprinderilor economice circa 9 la sută din numărul total al salariaților au ca sarcină de serviciu gestionarea bunurilor materiale și a fondurilor bănești. ION ȘTEFAN, economist la Direcția județeană de statistică Maramureș (Continuare Ir pag. a 2-a) VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Almășan, ministrul minelor, Bujor petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea,Ștefan Andrei, Constantin Mitea, cordilieri ai Gheorghe Șerbănescu, președintelui, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, al ministrului comerțului adjunct exterior. Din partea sudaneză, Dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării Ibrahim Moneim Mansour, rurale, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului, Spre rezervația naturală Dinder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. De la etajul patru al Școlii pedagogice din Sibiu, puteam să văd, pe orice vreme, munții, spre Poplaca. In liniștea orei de curs urmăream fascinată piețele, cafenii toamna, verzi-negrii vara. Iarna, piscurile îmi sugerau ascensiunea spre infinit. An de an, mi-am clădit pe acele vîrfuri, colibe extraordinare. Școala era așezată în interiorul vechii cetăți: ziduri, creneluri. Peste ele, iederă. Multă iederă. Toate caietele îmi erau pline de frunze de iederă. Nici azi nu-mi dau seama dacă munții deîngă Sibiu m-au determinat să-mi aleg postul la Sighet... Am ajuns în Sighet seara. Călătorie fantastică. Intreaga geografie mi-a defilat prin față. Stăteam în gară și căscam gara la tot ce vedeam: oameni, port, gesturi, grai. Apoi s-a deschis o fereastră și o femeie căruntă m-a întrebat care-i rostul meu in această gară. I-am spus că mă duc la Văleni. S-a mirat ca am ajuns acolo. Apoi m-a invitat să dorm într-o cameră de oaspeți, la gară. Copleșită, am adormit, nu înainte de a-mi aminti că am intilnit oameni. Intrarea în sat mi-am făcut-o printr-o dispută nu prea pașnică. Sosind la Călinești am intrat la Consilul popular. Acolo, un om mic, negricios, care mai era și peltic, se certa de sor cu altul foarte blond și foarte gras. Intrasem în cameră de citeva clipe și nimeni nu-mi da importanță. Cei doi se înfruntau de zor. — Ce, vreți să le duc în spinare? (zicea negriciosul și făcea niște gesturi de parcă l-ai fi pus să care Himalaia). Dacă nu-mi dați car, nu duc nici o tablă la școală! Să știți! Aha, mi-am zis, e vorba de o școală. — Unde vrei să duci tablele, bade? Atunci s-au întors spre mine, încruntați. — Du-le tu, dacă vrei s-a rățuit negriciosul la mine Și și-a strivit cu bocancul chiștocul. — Și de ce nu le-aș duce ? — Cine ești tu să-mi spui mie ce să faci Am scos repartizarea și, cînd s-a uitat la ea, blondul a început să rida. — Știți cu cine v-ați certat? Cu Cioboc, omul de serviciu al școlii unde trebuie să mergeți. — Măi Mărginene, uite, v-a venit o învățătoare. Cioboc s-a uitat la mine ca La o gișcă și n-a zis nimic. In ziua aceea am găsit un car și am dus tablele. August 22. Griul încă nu fusese secerat. In lunca Oltului, de unde veneam, femeile puseseră pe masă pline nouă. Satul? Farfurie între dealuri. Abia la ora nouă răsare soarele.. Fină atunci stă ascuns după Măgura, Babele, Văleni. Am sosit intr-o de lucru. In sat, nusi mai cite o babă. Prin praful ulițelor se jucau mulți copii. Simian al lui Birtoc, bondoc, și-a băgat năsucul pe fereastra camerei și mi-a întins o bască plină cu prune. Ileana Crisnicului mi-a adus pere. Mi-a precizat că deseară o să doarmă cu mine fiindcă a mai dormit și cu ,.învățătorița lui Pap". Seara m-am ospătat boierește cu păstăiuițe și pline de secară. Se împlinise visul de la etajul patru... Ce-i drept, camera mea de la școală nu era o colibă adevărată dar nici nu gemea de lux: un pat de lemn, înalt cu un patul, plin cu paie de grîu peste care femeia lui Cioboc pusese un lepedeu de cînepă. Dimineața, am ieșit afară, dreptat spre m-am încimp și, din virful unei movile, am încercat să ghicesc cam pe unde ar fi satul unde m-am născut. Apoi m-am gindit la părinți, le-am sărutat chipul și am cuprins cu sufletul hotarul unde trebuia să zidesc tot ce-am visat Cîndva. Mi le-am amintit toate acestea fiindcă anul acesta la Școala din Văleni va veni o nouă învățătoare. Avea un an cind eu am sosit aici. O așteaptă o școală nouă, un sat luminat electric și luminat sufletește. O așteptăm noi cei patrusprezece dascăli. O așteaptă cei de șase ani Prof. NICULINA BUFAN lm”»‘ Un fel de bilanț personal INTERVIUL I NOSTRU I cu prof. ELENA FARCAȘ, inspector principal în Direcția personal și învățămînt din U. C. E. C. O. M. Despre o fie care se discreditează — Iată-mă, de mai bine de o săptămînă în județul Maramureș pe urmele acelui articol cu ucenicii publicat de ziarul dv. Să știți că pentru noi, cei de la U.C.E.C.C.M. el a constituit un semnal de alarmă, nu numai pentru județul Maramureș. Nu ne-a mulțumit primul răspuns pe care ni l-a trimis U.J.C.M. și am solicitat un altul, mai concret. De aceea a întîrziat puțin răspunsul nostru. Noi mulțumim ziarului pentru ajutor. Trebuie să vă mărturisesc că de vreo 4 ani n-am mai fost pe aici să facem un asemenea control amănunțit ca acum. — Ce v-a plăcut mai mult din ceea ce ați văzut în județ în domeniul de care vă ocupați ? — Am intilnit mai multe lucruri bune cu privire la munca de formare a ucenicilor, dar socotesc că în această direcție merită să fie evidențiată și luată ca model brigada de cizmari tălpuitori a ucenicilor de la Cooperativa „Mogoșa“ din Baia Mare, a cărei conducere are o grijă deosebită față de pregătirea profesională a tinerilor și față de încadrarea corectă a absolvenților, aceștia obținînd cîștiguri lunare între 1.300 și 1.500 lei. — Ce puncte de vedere asupra modului de pregătire a ucenicilor v-au surprins ? — Aici la dv. se face mare caz de respectarea unei tradiții. — o tradiție care se discreditează n.r. — cu privire la ceea ce ar aparține croitoriei pentru femei și, respectiv, ceea ce ar fi domeniul croitorilor bărbați. Ucenicii — e vorba de o fețe — luați pentru școlarizare în meseria de croitorie îmbrăcăminte femei sunt ținuți la practică, în toate cooperativele, să învețe doar confecționarea de rochițe subțiri pentru femei, iar comenzile pentru confecții groase de femei, cum ar fi tatoare, pardesie etc., sunt executate la așa-zisele secții ■ mixte — unde lucrează croitori bărbați —, ca și cind femeile n-ar fi capabile să execute asemenea confecții. Conducerie cooperativelor susțin că această tradiție nu poate fi schimbată după dorința anumitor oameni. La București, o secție de croitorie pentru femeie execută orice confecție destinaă femeii. Ce consecințe are asupra co- operatoarelor optica aceasta pe care o dezaprobați ? — Are consecințe foarte adin ei, asupra cărora am invitat # să mediteze cu toată răspunderea conducerile cooperativei lor. Deși școlarizate de I U.C.E.C.O.M. în cei 3 ani pentru meseria completă, lucrătoarele își practică meseria doar ■ pe jumătate, efectuînd doar 1 confecții subțiri. De foarte multe ori absolvenții sunt puși să execute doar obiecte în serie, operații pe care și le poate însuși un om în cîteva luni, niind nevoie de a școlariza | Interviu realizat de | GHEORGHE SUSA | (Continuare în pag. a 2-a) | Brigada de ucenici condusă de Dumitru Griga de la Cooperativa „Mogoșa“ din Baia Mare. I J II