Pentru Socialism, aprilie 1972 (Anul 22, nr. 5653-5678)

1972-04-08 / nr. 5659

Mai întîi, ce înseamnă I.G.A.I.U.? Inițialele aparțin în­treprinderii de contractări și a­­chiziții pentru industria ușoară. Este noua denumire a atît de cunoscutei D.C.A. Bine, bine, vă veți întreba, ce mai fac oamenii de la această întreprindere în afară de colectarea deșeurilor? O să caut să răspund în rîndurile care urmează. In angrenajul com­plex al econ­omiei naționale, în­treprinderea noastră are rolul ei bine determinat, nu numai de colectare și valorificare a deșeu­rilor, ci și de punere în valoare a unor bunuri materiale. Iată de exemplu, preocupările lucrătorilor de la centrul I.C.A.I.U. din Sighetu Marmației. Dis-de-dimineață, la depozite es­te mare forfotă. Magazinerul loan Petreuș organizează și în­drumă oamenii. Gheorghe An­­dreica, Gheorghe Balaș, Petru Nemeș și loan Mihai muncesc cu mult simț de răspundere la sortarea, ambalarea și expedierea mărfurilor. Deșeuri de hîrtie, tex­tile, lînă și diferite piei iau dru­mul valorificării lor industriale. Pentru noi toate acestea sînt deșeuri, dar pentru o seamă de întreprinderi aceste deșeuri cons­tituie o importantă materie mă. Deviza noastră este ca pri­să expediem la timp și în condiții cît mai bune aceste mărfuri. Pînă acum am reușit. Vom reuși și de acum înainte. N-am primit nici un fel de reclamație din partea beneficiarilor interni sau externi. Sarcinile către export au fost în­deplinite cu promptitudine. it. (Comunistul Vasile Roman, conducător auto la centrul nos­tru, aduce de la „Unitatea" un autocamion cu deșeuri de trico­taje P.N.R. Sunt depozitate și sortate cu grijă. Firele și cape­tele apte pentru marfa de schimb sunt valorificate pentru lînă.. Zil­nic vin la centru zeci de femei care aduc lînă, atît de necesară industriei, în schimbul deșeuri­lor P.N.A. Datorită bunei vizări a muncii la depozite orga­am reușit ca, în primele trei luni din acest an, să colectăm peste pre­vederile planului, 1.500 kg lînă. Deșeurile necorespunzătoare pen­tru marfa­­ de schimb intră într-un alt proces de prelucrare și valo­rificare. La începutul lunii martie a.c. centrul nostru, în cadrul diversificării producției, a pus în funcțiune o secție de fabricare a vatei, secție ce are o capacitate de 100 tone pe an. Drept mate­rie primă sunt folosite deșeurile P.N.R. Vata produsă astfel la noi este folosită în plapumărie și tapițerie avind și alte utilizări. Cooperația meșteșugărească din județ a încheiat din timp con­tracte cu noi pentru vata produ­să. La magazia de piei se munceș­te de zor. Vincențiu magazinerul, împreună cu Ladanyi, mun­citorii Petru Trifoi și Iosif Benc­­za pregătește un vagon de piei cu destinația Cluj. La sunt conservate cu multă magazie grijă, cu produse speciale, pieile de jderi, dihori, vulpi și iepuri, a­­duse de pădurari și vînători. Pie­ile de ovine, caprine, cabaline etc. bine conservate sunt aștep­tate de beneficiarii din Bucu­rești, Tg. Mureș, Brașov, Ploiești etc. ... In curtea centrului intră și ies camioane încărcate cu măr­furi. Achizitorii Ioan Tivadar din Giulești, Nicolae Ardelean din Vadu Izei, Tiberiu Ficzai din Ocna Șugatag sunt în frun­tea întrecerii organizate între a­­chizitori, fruntași la încheierea contractelor. Și dacă am amintit de contracte, pot spune cu min­ 8r­e că centrul nostru, colecti­vul de muncă, a reușit în trei luni din acest an­ să încheie con­tracte pentru 95 la sută din sar­cinile planului anual. Merită să amintesc aici sprijinul acordat în această direcție de organele locale din comunele Giulești, De­­sești, Strîmtura, Budești, Ocna Șugatag și altele. De merită să scoatem în asemenea, evidență ajutorul substanțial al pionieri­lor și școlarilor, al tineretului din Sighetu Marmației, al colec­­­­tivelor de muncă de la „Unita­­­­tea", Baza de aprovizionare Ijecoop, O.G.E. Produse industri­ale, Fabrica de paturi, Coopera­tiva „Mara" și altele, care, prin eforturi susținute, ne-au spri­jinit în realizarea, peste pre­vederile planului, a 15.000 kg deșeuri de hîrtie. Mai puțin ne-au sprijinit în acțiunile noas­tre G.A.P. „Tisa" și C.A.P. „I­­za", care, față de nivelul plani­ficat la contractări, au rămas în restanță cu 400 kg., respectiv 100 kg de lînă. ... Am încercat să răspund la întrebare. Pentru a întări preocu­parea noastră, strădania de zi cu zi, vă mai amintesc un rezultat care ilustrează sintetic­­ea centrului nostru pe activita­trimes­trul întîi: sarcinile de plan au fost înfăptuite în proporție de 117,4 la sută. Acest procent vom căuta, lună de lună, să-l îmbu­nătățim. NICOLAE RACZ Șeful Centrului I.C.A.I.U. Sighetu Marmației SURSE BINE VALORIFICATE ROD PROMIS. Foto: F. HÜTIER* Divizia națională a juniorilor Rezultatele ultimei etape: To­­pitorul — Crișul Oradea 1—0 ; Gloria Bistrița — Minerul Mare 1—0 ; Olimpia Oradea Baia — Victoria Carei 2—0 ; Olimpia Satu Mare — G.E.I.L. Sighetu Marmației 2—0 ; Unirea Zalău — Someșul Satu Mare 3—1 ; Unirea Dej — Gloria Baia M­are 2­—3. In clasament, pe primul loc se a­flă Crișu­l (22 p.), urmată de Mi­nerul (21) și Olimpia Satu Mare (20). Etapa viitoare: Minerul — Unirea Zalău; Olimpia Satu Ma­re — Someșul; Olimpia Oradea — Crișul i Topitorul — Gloria Baia Mare; Victoria — Gloria Bistrița; C.E.I.L. Sighetu Mar­mației — Unirea Dej. Crosul tineretului Comitetul orășenesc Vișeu de Sus al U.T.C., în colaborare cu C.C.E.F.S., a organizat etapa o­­rășenească la cros. Au participat 200 tineri. Primele trei locuri au fost ocupate,­­n ordine, după cum urmează : BĂIEȚI: I. Krafcsik, Al. Ri­chard, R. Nagy (Șc. gen. nr. 1), categoria 13—15 ani, 400 m, neo­ficial ; V. Hobianu (Șc. gen. nr. 1), V. Hortolany, A. Jucovschi (Liceu), categoria 15—16 ani, 1.000 m ; V. Jucovschi, V. Lah­mer, V. Melneciuc (Liceu), cate­goria 17—19 ani, 1.500 m. FETE: I. Zavatschi (Șc. gen. nr. 1), G.­­ Navodarschi (Șc. gen. nr. 4), I. Hojda (Șc. gen. nr. 4), categoria 13—15 ani, 300 m, neoficial ; M. V. Andreica (Șc. gen. nr. 7), Deac (Liceu), P. Varga (Șc. gen. I. nr. 1), categoria 15—16 600 m; A. Deac, E. Szedlak, ani, Brandis (Liceu), categoria 17—19 1­ ani, 800 m. Regretabil este faptul că, în a­­fară de școli, această întrecere nu a avut ecou în rîndul tineri­lor din asociațiile sportive din oraș. A. GHILEZAN Competiții de azi Fotbal, divizia C . Constructo­rul — Unirea Zalău, teren „1 Mai", ora 16.30; Minerul Baia Mare — Unirea Zalău (juniori), stadion ,,23 August", ora 15. Campionatul municipal, Oțelul sindicatelor, ora 17. Meciul de duminică se amină A.S. Minerul ne Informează. Conform unei telegrame primite de la F.R.F., partida MINERUL BAIA MARE — VULTURII TEXTILA LUGOJ, care urma să aibă loc dumi­nică, se amină: Baia Mare — Minerul II (juniori), teren Topitorul (zgură), ora 16. Șah. Etapa județeană a cam­pionatului republican individual masculin, la Casa de cultură a PENTRU SOCTÄLTF’v?1S aprilie T$72 civism. (Urmare din pag. 1) — Da, mi-au găsit lipsa as­ta... A picat așa, ca o bombă. N-am cunoscut-o, că dacă ști­am făceam pe dracu-n patru s-o acopăr. Credeam eu că ce­va am, acolo, vreo 40.000 lei, dar asta nu era o problemă pentru mine. Mă „împrumu­tam“ de la neamuri și puneam banii la loc. Ca să vezi și să nu crezi! Vasăzică, ce sînt „acolo vreo 40.000 lei“ pentru dînsul, „o­­mul cu gestiunea“. Dacă era suma asta — o bagatelă, se vede treaba, pentru el —, doar zecile acestea de mii, el „aco­perea" repede, ca o pisică, „lipsa“; își „acoperea“, în fond, in­corectitudinea, lipsa ordinei din prăvălie, pe care nu nu­mai că o bănuia, dar era, cu adevărat, convins de existen­ța ei. Pe aici, pe la prăvălia aceas­ta, cîți merceologi or fi trecut? Ciți șefi direcți s-ar fi perin­dat ,,să-l controleze, și să-l în­drume“ pe incorectul gestio­nar ? Cu ce ,,impresii bogate“ ar fi plecat din prăvălie, din „casa“ gestionarului ? Fiind­că o unitate comercială este, într-un fel, o „casă“ a celui care gestionează bunurile, va­lorile încredințate. De ordinea, de meticulozitatea — și, mai presus de toate, de cinstea gestionarului — depinde și faptul ca apele gestiunii să fie mereu limpezi, netulburate de „lucrături“ rușinoase, misteri­oase. Reținînd acest „caz“ nu facem pentru „pitorescul“ si­­­tuației. Mulți, firește, se vor uimi și se vor întreba : „Cum a fost posibil să se întîmple ? Ce au păzit organele de con­ducere, de control ? Cum s-au făcut inventarele pînă acum ?“ Și așa mai departe, întrebări firești. Numai că nefirești. un izbi­tor și total contrast cu nor­mele de dreptate și echitate socialistă, sînt asemenea „ca­zuri" des întîlnite în comerț. Numai în unitățile subordona­te Direcției comerciale a jude­­ n­i­ țului, de pildă, existau, la sfîr­­șitul anului trecut, pagube m dauna avutului obștesc în va­loare de 1,9 milioane lei. Și, ceea ce ni se pare și mai ne­firesc este marele număr de cazuri — 1.140 — de păgubire a avutului obștesc. Nu amintim decit în trece­re despre „cazul Așchiuță“. Și o facem pentru că cei vinovați moral, dacă nu material, de producerea lui, stau destul de senini în „scaunele“ lor. Cu­i dintre ei n-ar fi trecut pe la „colțul vesel“ din magazin ? O mai facem fiindcă, pen­tru unii, „cazul" n-a fost lu­at drept lecție, învățătură. De­sigur, nu este vorba de pagu­be de „talia" celei de la „ Aș­chiuță“. Dar „rozătorii“ își văd într-ascuns de treabă. In­corectitudinea și dezordinea din unele magaziile, din de­pozite sunt departe de a fi era­dicate. La un control, făcut în acest an, de organele Inspecto­ratului județean de miliție controlului financiar intern, nu și numai cinci zile au fost­ des­coperite patru infracțiuni — delapidare, furt din avutul ob­ștesc, înșelăciune la măsurare, abuz în serviciu. Au fost, de asemenea, constatate 135 de contravenții, aplicîndu-se a­­menzi în sumă de 9.460 lei. Ziarul nostru a scris, la vre­mea respectivă, despre nea­junsurile constatate. Direcția comercială a și răspuns redac­ției. Se recunoaște că „obser­vațiile" din ziar la adresa u­­nități­lor din subordine­a ei „sunt întemeiate“. Se enumă­­ră măsuri de ordin organiza­toric. Dar despre vinovați, no­minal, despre cei care răspund de producerea și menținerea neajunsurilor in unitățile co­merciale, nu se suflă o ver­­buliță. Ce măsuri s-au luat împotriva lor ? Nu ni se spu­ne nimic. In schimb, se stă binișor la capitolul „autocriti­că“. Este, de altfel, un fel de „specialitate a casei", o corti­nă străvezie de acoperire lipsurilor. Cu duhul blindeții a se vrea să se împămînteneze, ■ în climatul de muncă din uni­tățile comerciale, spiritul de cinste, de corectitudine, ordi­nea desăvîrșită ? „Norocul“ i­i gestionarului ln Vișeu de Sus s-a zvonit­­ că Radu Buga, gestionar la magazinul alimentar nr. 14 al O.C.L. Mixt, a cîștigat la lot in plic un autoturism Dacia 1300. Numeroși colegi și prieteni s-au grăbit să-l felicite pe no­rocosul cîștigător. Ba unii s-au aflat chiar și cumpărători pen­tru mașină. In vreme ce în o­­raș se purtau încă discuții la a­­dresa fericitului cîștigător, ne scrie V. Mirișanu, conducerea O.C.L. Mixt, care avea și ea niște bănuieli, s-a gîndit să fa­că un inventar la gestiunea lui Buga. După inventar, acestuia, i-a ieșit o lipsă de 18.000 lei. Zvonul (fiindcă povestea cu Dacia 1300 cîștigată la loz în plic a fost doar un zvon­ lan­sat chiar de gestionar, și in­ventarul inopinat, i-au adus acestuia nu numai schimbarea din funcție, ci și un dosar de trimitere în judecată. Dacă-l vedeți... Se împlinesc în curînd aproa­pe doi ani de cînd loan Balaj și-a părăsit soția și copilul în satul Corni (Bicaz). Copilul are acum 4 ani, dar n-are cui spu­ne tată. Aceasta, deoarece Balaj, pentru a scăpa de achi­I­­tarea pensiei alimentare, conti­nuă să se ascundă. Dacă știți ceva despre el sau dacă îl în­­tîlniți, faceți să-i cadă sub ochi aceste rînduri. Amintiți-i că a­­casă în Corni, îl așteaptă fa­milia. Temperarea bătăușului S-a întîmplat la Sighetu Mar­­mației. De la o vreme, ne scrie ofițerul de miliție Gh. Ho­rea, cetățeanul Ștefan Covaci (str. Lazul Baciului nr. 24), pensionar, își bătea crunt so­ția, muncitoare la un cămin de copii și mamă a 3 copii. In zilele de 22 și 23 martie, fe­meia a lipsit de la serviciu, deoarece soțul, după ce a bă­tut-o, a legat-o cu o frînghie de piciorul mesei și a amenințat-o că o omoară. Sesizate, aceste fapte, organele de despre­ mi­liție i-au întocmit lui Ștefan Covaci acte de trimitere în judecată. Prietenii pompierilor Í Sîmbătă trecută, în gospodă­­­­ria lui I. Gherasim din Plopiș­­ a izbucnit un incendiu care a­­r­menința să se extindă și la al­­­­te gospodării. Sesizînd perico­­l lui, elevul Dan Costan a anun­­­­țat de îndată conducerea Șco­­l­­ii generale din Șurdești. Ală­turi de pompierii voluntari din sat, la localizarea și stingerea acestuia, au adus un aport pre­țios elevii acestei școli, care sub îndrumarea cadrelor didac­tice au dovedit curaj, pricepere și dîrzenie în lupta cu flăcă­rile. Prietenii pompierilor au fost felicitați de șeful subuni­tății de pompieri militari. Rubrică realizată de I. PRIBOI cu sprijinul corespondenților voluntari Noile produse (Urmare din pag. 1) cători trebuie mereu împinși de la spate în a munci pentru rea­lizarea, în general, a uno­r noi produse. ze Spuneam că e vorba de caii­organizatorice. In p­rimul rînd unii conducători de uni­tăți folosesc fondurile pentru tehnica nouă în alte scopuri. Pe urmă atelierele de creație nu sînt dotate corespunzător la majoritatea întreprinderilor, a­­șa nncit prototipurile se reali­zează greu. Există puțini mun­citori specializați, ca și specia­liști în acest sens. Consider, de altfel, că la acest capitol, atît di­recția noastră de specialitate, cît și conducerile întreprinderilor, fac încă prea puțin. — Cum vă explicați că o se­rie de produse noi nu sînt so­licitate la contractare, iar altele, apreciate, sînt fabricate in can­tități mici? — Cauzele sînt mai multe. In primul rînd că nu toate produ­sele prezentate cîștigă încre­derea celor ce le contractează. In al doilea rînd comerțul pre­feră produse „sigure" și practic e foarte puțin receptiv la efor­turile noastre. Am creat ca­mera combinată „Lia" — mo­del superior al vechii garnituri „Tehnolemn", dar comerțul a contractat doar 220 garnituri, pe cînd cele vechi le-a solici­tat cu miile. In asemenea si­tuație avem multe produse, ca­re, după părerea mea, în mod subiectiv nu se contractează, iar piața rămîne cu un sorti­ment sărac în asemenea produse. Vine apoi partea noastră de vină, nu știm să ne oferim pro­dusele, nu știm să le facem re­clamă, ce dăm ușor la unele ce­reri. Un exemplu în acest sens e edificator. Am realizat mobi­lier comercial universal nou pentru cele mai mari superma­­gazine din țară (Tulcea și A­­lexandr­ia) mult apreciat de spe­cialiști și beneficiari. In același timp „Băimăreana" n-a con­tractat din acest mobilier pe 1972, ci din cel vechi în valoare de 22 milioane lei. Și aceasta numai pentru că n-a știut să-l ofere, să-i convingă pe benefici­ari de calitatea produselor sale. De fapt, după ce s-a văzut mo­bilierul montat, vin comenzile șuvoi. Consider că va trebui ne­apărat să creăm un catalog co­respunzător al produselor indus­triei locale maramureșene, deoa­rece la ora actuală nu există așa ceva. Mai mult, cred că e nevoie să se organizeze mai multe expoziții, să se sondeze părerile cumpărătorilor prin fi­șe special tipărite etc. și activitatea de proiectare ANUNȚ CURSURILE UNIVERSITĂȚII SERALE DE MARXISM LENI­NISM DIN BAIA MARE VOR A­­VEA LOC IN ZIUA DE 17 APRI­LIE a.c. Cooperativa de consum Sein­ Piața Unirii nr. 20, angajează imediat: — GESTIONAR PENTRU MAGAZINUL MIXT DIN LOCALITATEA ILBA. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 22/1971. Solicitanții se vor adresa la biroul cooperativei. Întreprinderea de industrializarea laptelui Maramureș-Baia Mare •tf. Victoriei nr. 97, angajează de urgență . «­» TEHNICIAN PRINCIPAL CU PROBLEME DE INVESTIȚII­ a- CONDUCĂTOR AUTO. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și Legea nr. 22/1969. Solicitanții se vor adresa zilnic între 7—15 în sediul întreprinderii. Informații la telefon 13069. Direcția județea­nă de drumuri și poduri Maramureș face cunoscut celor in­teresați că în perioada 7 aprilie — 15 mai 1972, CIRCULAȚIA PE TRA­SEUL RUTIER CĂLI­­NEȘTI — BIRSANA ESTE ÎNCHISĂ, pentru reparația podului peste Iza ia Birsana, km. 17 + 800. ITiTlSFISÄSS Vînd zece zirroane pentru albine, centrifugă și ceară. Ș­omcuta Mare, Mireșului 3 Vass. (693) Vînd „DACIA 1100" ultima serie august 1971. Baia Mani, Florilor 41. (691). Pierdut FIȘA MEDICALĂ LA ANGAJARE, emisă de Exploa­tarea minieră Săsar, pe nume­le Beres Alexandru. Găsitorul, este rugat s-o predea titularu­lui contra recompensă, Baia Mare, Mărășești 30, (090). Vînd autoturism Informații Baia Mare, „Gordini", telefon, 13425, orele 20—21. (692). Autobaza de transport nr. 2 Tăuții de Sus, nr. 213, organizează LA DATA DE 12 APRILIE 1972, ORA 10.00, CON­CURS pentru ocuparea postului vacant de SECRETARĂ DACTI­LOGRAFĂ PRINCIPALĂ. Condițiile de angajare și salarizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. Nr. 914/1968. Informații suplimentare se primesc la resortul personal, zilnic între orele 7.00—15.45, telefon 13471 sau 13742. Luna aprilie-Luna curățeniei i VALORIFICAȚI STICLELE ȘI BORCANELE DISPONIBILE DIN GOSPODĂRIA DVS. LA CEN­TRELE I.C.V.A. ȘI UNITĂȚILE C.C.L. ALIMENTARA — PLA­TA SE FACE PE LOC. C. C. L. Produse industriale Sighetu Marmației P-ța Libertății nr. 5, angajează prin concurs­­ — ȘEFI DE MAGAZIN­­ — ȘEFI DEPOZIT. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971.

Next