Pentru Socialism, mai 1972 (Anul 22, nr. 5679-5703)
1972-05-03 / nr. 5679
I If 7— VltnT1*> P RÓ LÉT ARI Dl'NtöÁTFfXtffLE VWTȚl-VAÎ ^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Mere EFERVESCENTA, BILANȚURI RODNICE în unitățile economice din Sighetu Marmației Este semnificativ pentru hărnicia și avîntul cu care se lucrează în municipiul Sighetu Marmației, faptul că toate colectivele unităților industriale au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ce le reveneau pe primele patru luni din acest an. Producția suplimentară obținută pe ansamblul municipiului însumează aproximativ 10.000.000 lei. In numai 3 luni, întreprinderile sighetene au obținut beneficii suplimentare în valoare de peste 3.500.000 lei. Rezultate deosebite în întrecerea socialistă au fost înregistrate de colectivele de la Platforma C-E.I.L., de la U.E.I.L., și Fabrica „Unitatea“, care au realizat peste 80 sută din volumul total al preroducției suplimentare obținute pe ansamblul municipiului. Spor important de producție In acest an constructorii de utilaj minier de la U.M.M.U.M. au ca sarcină principală să efectueze un nou salt cantitativ și calitativ al producției. Depunînd toate eforturile în cest scop, ei au reușit în priamele patru luni să sporească producția uzinei față de media realizărilor anului trecut cu 25 la sută și să asigure realizarea planului pe această perioada. De remarcat sunt succesele în sporirea producției la unele utilaje și piese de schimb mult solicitate de beneficiari. Pină la zi, spre exemplu, s-au produs peste plan cu 20 la sută mai multe piese de pentru utilaje miniere și schimb cu 154 tone la piese brute-forjate sau matrițate. Ca urmare a sincronizării muncii secțiilor primare cu cele ale montajului, s-a reușit să se realizeze în întregime numărul planificat de dumpere, iar cu privește screperul pentru agricultură, pe patru luni, planul este depășit cu 20 de bucăți. Industria locală Lucrătorii din întreprinderile industriei locale, primele patru luni au încheiat ale anului cu remarcabile realizări. Toate unitățile și-au îndeplinit și depășit planul de producție. S-au produs suplimentar piese de schimb auto în valoare de peste 2 milioane lei, mobilă în valoare de 300.000 lei, 400 m.c. prefabricate din beton, 12.000 m.c. agregate de carieră și balastieră, s-a depășit planul către fondul pieții cu peste un milion de lei etc. Acest bilanț a fost posibil datorită eforturilor depuse pe linia perfecționării, folosirii mai bune a capacităților de producție utilizării timpului util de lucru, ceea ce s-a concretizat în depășirea cu 5,9 la sută a indicatorului de productivitate. Același factor a determinat realizarea planului pe patru luni la producția globală și de marfă pe întreaga industrie locală înainte de termen, ceea ce face posibilă încheierea perioadei cu un avans de producție de peste 12 milioane lei. Anul XXII nr. 5679 jgț' '«TÎ'țK*'.. Miercuri 3 mai 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarășul Santiago Marți, 2 mai, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, s-a întilnit cu tovarășul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită in tara noastră, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La întilnire a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej s-a reafirmat hotărîrea reciprocă de a dezvolta în continuare relațiile de colaborare și solidaritate internaționalistă dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, corespunzător intereselor celor două partide și popoare, unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale, ale tuturor forțelor antiimperialiste. S-a făcut, totodată, un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale luptei revoluționare antiimperialiste, ale mișcării comuniste și muncitorești, ale situației internaționale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate și caldă prietenie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au oferit un dejun în cinstea tovarășului Santiago Carrillo. Carrillo Conferința județeană a comisiilor inginerilor și tehnicienilor Manifestare plenară a contribuției gîndirii creatoare la progresul economic După cum am anunțat, recent a avut loc Conferința județeană a comisiilor inginerilor și tehnicienilor, manifestare de prestigiu a celor citeva mii de cadre tehnico-inginerești din economia județului nostru. Revenind asupra dezbaterilor sale, dorim să relevăm aportul acestor cadre înzestrate cu un puternic potențial de gîndire tehnică pus în slujba producției, a bunăstării oamenilor muncii. Așa cum s-a scos în evidență, întregul salt calitativ al industriei noastre are la bază atît munca rodnică a colectivelor din unitățile industriale, cit și largă, în promovarea de masă, a proporție noului în tehnică. Se dovedește acest fapt nu numai în importantul volum de invenții, inovații și raționalizări aplicate, în studiile de organizare a producției și muncii, ci și în activitatea de toate zilele, mai bine concepută, organizată și condusă de inginerii și tehnicienii noștri, însăși volumul producției materiale, calitatea înaltă a produselor modernismul noastre, proceselor tehnologice, dă nota emulației creatoare a cadrelor de ingineri și tehnicieni, îndrumate de organele și organizațiile de partid, după cum pătrunderea în masă a propagandei tehnice dă nota mobilizării lor de către comitetele sindicatelor. . Fără îndoială, bilanțul activității creatoare a comisiilor inginerilor și tehnicienilor este rodnic sub toate aspectele sale. Așa cum aprecia raportorul Conferinței, tov. dr. ing. Ilie Paraschiv ca și participanții la dezbateri — tov. ing. Aurel Brindău, ing. Zoltán Ágoston, ing. Mihai Zahoranszki, ing. Vasile Rákóczi, dhim. Ștefan Mihalca, ing. Milian Bábán, subinginer Stelian Pirvulescu și alții, — cerințele dezvoltării, progresul vertiginos al științei și tehnicii impun, avînd în vedere tocmai nivelul atins, o mai activă, mai eficientă și operativă contribuție de gîndire tehnică în toate ramurile industriale, îmbunătățirea calitativă a întregii activități economice solicită folosirea mai bună a utilajelor, a capacităților de producție, a efectivelor, modernizarea în pas cu progresul contemporan a proceselor tehnologice, adică tocmai domenii in care gindirea, concepția inginerului sau tehnicianului să se coreleze operativ, eficient cu strădaniile muncitorilor productivi. pal Un capitol princip al dezbaterilor l-a format dezvoltarea propagandei tehnice de masă. Inițiativă largă, de răsunet, a Consiliului județean al U.G.S.R., „Știință —■ tehnică — productivitate" desfășurată pe coordonate mereu mai bune pină acum, trebuie să capete o și mai mare extindere, pătrundere eficientă in masa de oameni ai muncii. Și in domeniul invențiilor, inovațiilor, lucrurile bune dobîndite la foarte multe unități din județ trebuie aprofundate. Apreciem intervențiile obiective, pline de adevăr ale tov. ing. Gheorghe Lungu, ing. Nicolae Dien, ing. Rolf Neustadter și ele altor participanți, care au denunțat sistemul greoi, birocratic cu care încă sînt înconjurate unele inovații, cerința obiectivă de a găsi forme de stimulare a cercetătorilor, proiectanților și executanților în finalizarea rapidă a cercetării științifice aplicate, necesitatea da noi valențe de a acțiunii de autoutilare și ca un rezultat al gîndirii tehnice locale. Asupra tuturor acestor aspecte, asupra sarcinilor ce revin inginerilor tehnicienilor in etașina actuală s-a oprit pe larg și tov ing. Vasileședintele Scripăt, presecțiunii mine din cadrul C.N.I.T. . Ca o concluzie asupra întregii activități a comisiilor inginerilor și olenilor, asupra tehniliunilor directoare către care trebuie să se îndrepte gindirea GH. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Vestea bună a făcut înconjurul stațiunii cu o mare iuțeală. Cuprinși de o nețărmurită bucurie și mindrie, mecanizatorii au aflat că intre cele aproape 200 unități agricole socialiste cărora li s-a conferit de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România înalta distincție „Ordinul Muncii“ clasa 1, se află și Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii Satulung, încheiat cu succese remarcabile, anul 1971, primul din actualul cincinal, este socotit pe bună dreptate ca un an de reviriment in activitatea acestui inimos colectiv. Mesagerii tehnicii noi pe ogoare au acumulat multe satisfacții. Așezată pe temelii solide, pe principii noi, colaborarea fructuoasă intre secțiile de mecanizare și unitățile agricole deservite a determinat producției ogoarelor unite, sporirea Conjugarea hărniciei colective cu eforturile pentru mecanizarea largă a procesului de producție a condus la obținerea in plus a mii de tone produse agricole. Fără munca plină de abnegație și dăruire a comuniștilor și a celorlalți mecanizatori, spunea tovarășul Vasile Remețean, secretarul organizației de cooperatorii partid, din Mireșu Mare puteau recolta nu în medie, 3.120 kg porumb boabe la hectar. Aceasta a însemnat pentru ei un plus de 305 tone porumb (față de plan). Recunosc acest lucru toți cooperatorii care apreciază la justa lui valoare ajutorul primit din partea statului și pe această cale. Cu o deosebită recunoștință stimă vorbesc de munca mecanizașitorilor de la S.M.A. Satulung și țăranii cooperatori din Ardusat, Lucăcești, Pribilești, Satulung. Realizările frumoase din aceste unități sunt indisolubil legate de numele oamenilor de la volan, mereu prezenți pe ogoare, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Comuniștii Vasile Mureșan, Gheorghe Rața, Gheorghe Pop, Gheorghe Rațiu, Ioan Moldovan, N. SZÖBEL (Continuare în pag. a 2-a) Í NMIA PREȚUIRE Convorbiri intre delegația Partidului Comunist Român și delegația Partidului Socialist Francez Luni, 1 Mai 1972, au avut loc convorbirile între delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, și delegația Partidului Socialist Francez, condusă de Francois Mitterand, prim-secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea franceză participă Gaston Defferre, membru al Biroului Național al Partidului Socialist Francez, președintele grupului parlamentar socialist, primar al orașului Marsilia, și Robert Pontillon, membru al Biroului Național, secretar național cu problemele internaționale al Partidului Socialist Francez, iar din partea română iau parte tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor s-a efectuat un schimb de informări reciproce asupra activității și preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost evidențiate aspecte ale relațiilor dintre Partidul Comunist Român și Partidul Socialist Francez, dintre România și Franța, probleme ale situației politice din Europa, ale actualității internaționale. S-a relevat dorința comună de a dezvolta în continuare relațiile dintre cele două partide, dintre popoarele român și francez. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, de bună înțelegere. în pagina a 3-a Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania și guvernele celor două țări au convenit ca vizita oficială de prietenie in Republica Socialistă România a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegația va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Lemnul se deschide, fâorile lui se revarsă peste baltă și potricală cu umbre de seară, cercurile se rostesc ochiului și fură lumina necesară pentru viața de pe urmă. Mai lovește barda și undele stejarului răspund asemeni clopotului lovit de propria lui limbă. Trunchiul gălbui, răstignit pe iarbă, rămâne incă neîmplinit, brațele l-au părăsit, s-au făcut iar, rădăcinile au mai rămas doar să sperie copilăria seminței sale. Așteaptă să se împovăreze de o nouă viață și o altă coroană pe mai departe de cumpăna zilei legată. Gheorghe Borodi din Meșterul Vadu Izei îi înțelege tăcerea, mimile lui se coboară și blind grăiesc cu mătasea fibrelor. Văzul lui desenează pomul vieții și fibrele se schimbă în sfoara unduită pe verticala copacului și sfoara pleacă din fintină ca un șarpe domestic spre cercul solar, in ochiul de ziuă își așează mărgelele. „Lemnul se cioplește cu sufletul. . . așa s-au rînduit satele Izei, în pace cu dorul pădurii". Barda dăruie aripi stilpului de poartă. Sufletul cioplitorului zboară în lemnului, el poartă calendarele zestrea luminii, noaptea a părăsit-o în somnul rădăcinii ; cioplitorul cîntă anotimpurile și esența lor se strînge simbol pe chipul porții cu streșini de cer. Durere și împăcare, vis și izbindă, omenești după omenia pămîntului, grăiesc trecătorului. „Dacă înțelegi lemnul apoi el înțelege citeva vieți și rămîne pildă intre bunic și copil. Trebuie să-i dai mîndria lui din codru, nu să-l pocești. Porțile sînt calendarele vieții noastre“, zice unchiul Gheorghe. In Maramureș porțile sînt cartea de vizită a gazdelor. Laița de lingă bărbații dăltuiți cheamă drumețul la odihnă, ulcica de pe rama fîntînii se dăruie cu răcoarea din adine însetatului. Ele sunt un cintec prelung de datină care invită la omenie, sunt cinstea și demnitatea muncii de zi cu zi, sunt oamenii care n-au știut și nu știu ce-i slugărnicia, lenea, cerșetoria, sunt o constituție care apără sufletul locurilor. Dar astăzi parcă văd printre încrustători sămînța ogorului încolțind șî bucuria oamenilor transmisă lui Pan, în pămînt. Cercurile rostesc împlinirea zilei în lumină. Așa au fost, așa au rămas. In vremea nouă porțile se rostesc, prin înțelepciunea artistului, mai împlinit doar, intre simbolistica încrustărilor și realitate fiind o pace reală. ION IUGA Cioplitor in calendarul primăverii TÎNJAUA Tinjaua, rămasă din vremuri imemorabile în Maramureș, este menită a cinsti munca, pe cel mai destoinic gospodar din sat, a elogia priceperea și hărnicia omului în lupta pentru a smulge pămîntului rod bogat. In ajun de Intîi de Mai, o imensă mulțime s-a adunat in „golful mioritic“ de la Hoteni, devenind participantă la somptuosul spectacol in aer liber. Au venit cei din satele apropiate, din mai toate așezările care alcătuiesc țara de peste Gutii, de pe întreg cuprinsul județului și de peste marginile lui. Au fost mai mulți ca-n alte țăți. Un locuitor al satului explică: De o vreme, spectacolul și-a modificat data reprezentației, fiind adus mai încoace cu o săptămână, cînd și cei plecați, cu toții, revin pe la casele lor. Un prim moment emoționant il călduroasa primire făcută membrilor constituie Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, celorlalți oaspeți. Primirea are loc la poarta de intrare in sat, poarta de intrare in datină. Acolo ea beneficiază de un cadru plin de specific românesc, cu tinere fete, locuitori din sat in pitorești costume naționale, cu grupul energic de călăreți, cu carele cu patru boi împodobite. întregul alai al jugurilor instrumate se îndreaptă apoi spre casa primitoare a lui Mihai Horea, gătită și ea sărbătorește. Acest gospodar, ajuns in pragul celei de-a 54-a primăveri, a tras prima brazdă cu plugul, a așezat primul in pămint mirabila sămânță și drept răsplată .OTEN obștea satului l-a ales ca sărbătorit al ei. In persoana lui, hărnicia și omenia se contopesc. Înșiși sătenii o spun. Odorul casei se umple repede. Cetera prinde glas și acordurile ei se sincronizează cu sunetele stridente și monotone ale dubei. Vreo doi, trei de lingă ceterași prind a hori morășenește. Ambianța și atmosfera cresc in dimensiuni. Alaiul se constituie, tînjelele se înlănțuie. Se consumă și momentul așezării sărbătoritului in teleguța frumos gătită și ea cu perinițe și covorașe. Așezarea are ceva din solemnitatea unor înscăunări voievodale. In semnalul dat de marele pogonici, feciorii ridică pe umeri jugurile bourene, ornate cu verdeață, simbol al renașterii naturii, panglici colorate, șterguri lucrate de fete și elementul cel mai sugestiv: tălăngile. Ca un alt semnal alaiul, cu jugurile in frunte, o pornește, deplasând mulțimea, care-l urmează. Convoiul înaintează trecind pe lingă porți obișnuite sau monumentale, toate împodobite cu șterguri scoase din lădoaiele de zestre, verdeață, obiecte de ceramică. Oamenii au mai scos in văzul mulțimii perne lucrate migălos, au mai scos, pe deasupra, și întins pe rudele tărnațului poluri din cele alese, care tot de hărnicie iți vorbesc, sunt tot o dovadă a ei. Și una în plus, a talentului și iscusinței bunului gospodar. In drumul parcurs se mai ivește cite o breșă, prilej PAMFIL BILT (Continuare în pag. a 2-a) Desen de VIGH ISTVÁN