Pentru Socialism, iunie 1972 (Anul 22, nr. 5704-5729)

1972-06-01 / nr. 5704

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5704 * loi 1 iunie 1972 * * 4 pagini — 30 bani . • • MAJORAREA ANGAJAMENTELOR ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA In intimpinarea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii EXPRESIE A PROFUNDULUI ATAȘAMENT FAȚĂ DE PARTID întreprinderea de morărit Intr-o atmosferă de puternic avint, de muncă însuflețită, bazate pe analiza amănunțită a posibilităților reale, colectivele de muncă din numeroase unități productive ale județului conti­nuă să-și majoreze angajament­ele de întrecere, răspunzînd ast­fel cu entuziasm chemării înflăcărate a partidului: „Cincinalul realizat înainte de temei". și panificație: E. M. HERJA: • ANGAJAMENTE INIȚIALE: DEPĂȘIREA SARCINILOR LA MINEREU EXTRAS CU 5 LA SU­TA FAȚA DE PLANUL ANUAL, 300 TONE METALE ÎN ECHIVA­LENT SUPLIMENTARE SARCI­NILOR. • ANGAJAMENT MAJORAT: EXTRACȚIA DE MINEREU SE VA DEPĂȘI CU 10 LA SUTĂ, VOR FI OBȚINUTE PESTE PLAN 800 TONE METALE IN ECHIVA­LENT. SE VOR ECONOMISI 800 KG EXPLOZIV, IAR VOLUMUL LUCRĂRILOR DE PREGĂTIRE VA FI MAI MARE DECIT CEL PLANIFICAT CU 700 M.L. GA­LERII ȘI SUITORI. Mărimea mobilizatoare a noi­lor obiective de întrecere asu­mate de colectivul acestei ex­ploatări miniere pornește de la importantele succese obținute pi­na acum. In cinci luni ale anu­lui la extracția de minereu s-a realizat o asemenea depășire în­cât la finele lunii mai, s-a rea­lizat o depășire substanțială. Herja este prima unitate mi­nieră din județ unde S-a depășit viteza medie de a­­vansare de 3 m.l. pe zi și front de lucru. Notăm, de ase­menea, că în această perioadă minerii de aici și-au întrecut sar­cinile de plan la metale pe sor­timente, având în medie echiva­lent o depășire de peste 11 la sută. Argumente care puternic în susținerea, pledează îndepli­nirea exemplară și depășirea noilor angajamente asumate.­­ FAȚA DE ANGAJAMENTUL INIȚIAL DE 1,8 MILIOANE LEI, VA FI REALIZATĂ O PRODUC­ȚIE MARFĂ SUPLIMENTARA DE 8 MILIOANE LEI.­­ VA FI SCURTATĂ DURA­TA DE REPARAȚII A CUPTOA­RELOR CU 2—3 ZILE PE CUP­TOR, IAR MONTAJUL CELOR NOI SE VA EFECTUA INTR-UN TIMP MAI SCURT.­ ­ SE VOR PRODUCE 10 NOI SORTIMENTE DE PRODUSE DE Un angajament In intimpinarea Conferinței Na­ționale a partidului. COOPERA­TORII DE LA „VIITORUL" DIN ȘOMCUTA MARE ȘI-AU MAJO­RAT ANGAJAMENTELE LUATE PE ÎNTREGUL AN, DUPĂ CUM URMEAZĂ : LA PRODUCȚIA MARFĂ CU 120.000 LEI; LA DE­SERVIREA POPULAȚIEI CU 10.000 LEI; LA CAPITOLUL LI­VRĂRI DE MĂRFURI CĂTRE FONDUL PIEȚII CU 100.000 LEI; LIVRĂRI LA EXPORT CU 5.000 LEI VALUTA; BENEFICII PESTE PLAN CU 50.000 LEI, IAR NOUA SECȚIE DE TRICOTAJ ÎȘI VA MARI PÎNE LA 1 IULIE NUMĂ­RUL DE LUCRATORI LA 100, REALIZÎND DOUA SCHIMBURI ÎN PRODUCȚIE. In aceiași termeni de garanție, salariații Cooperativei de con­sum din Șomcuta Mare, întru­niți în adunare generală, au sta­PANIFICAȚIE ȘI BĂUTURI RĂ­CORITOARE. In acest an colectivul a înregistrat rezultate bune I.M.P. în îmbunătățirea calității produse­lor și asigurarea promptă populației *.u.­ gim­­e, băuturi răco­­­ritoare și altele. Succese remar­cabile a obținut sectorul de con­­strucții-montaj cuptoare, activi­tate pe care o desfășoară în în­treaga țară și la care s-au obți­nut, depășiri de plan în acest an de 2,2 milioane lei, o adeziune bilet de comun acord noile cote ale angajamentelor sporite, de­dicate Conferinței Naționale partidului. lată­ri exprimate sin­a­tetic: LA DESFACERE 180.000 LEI ÎN PLUS; LA ACHIZIȚII ȘI CONTRACTĂRI 25.000 LEI; LA ÎNTREGIREA CAPITOLULUI FOND SOCIAL ȘI MEMBRI 10.000 LEI. PÎNÂ LA 1 IULIE SE VA ÎNFIINȚA O CRESCĂTORIE DE IEPURI ȘI UNA DE GÎȘTE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII UNEI MAI BUNE APROVIZIONĂRI A POPULAȚIEI CU CARNE, IAR GOSPODĂRIA ANEXA SE VA DEZVOLTA PRIN SPORIREA NU­MĂRULUI DE PORCINE MATCA. LA ACESTEA SE MAI ADAUGĂ EFEC­TUAREA, PRIN MUNCA PA­TRIOTICA, A UNOR LUCRĂRI EDILITAR-GOSPODĂREȘTI ÎN VALOARE DE 100.000 LEI. (Co­respondent — VICTOR POP). „BAIMAREANA“:­ ­ FAȚĂ DE 1 MILION LEI ANGAJAMENT INIȚIAL, SE VA REALIZA O PRODUCȚIE MAR­FĂ SUPLIMENTARĂ DE 5 MI­LIOANE LEI. ® PRODUCȚIA DE PIESE DE SCHIMB VA SPORI CU 4 MI­LIOANE L­EI­© SE VOR ASIMILA ȘI IN­TRODUCE IN FABRICAȚIE CINCI NOI PRODUSE. © VOLUMUL ECONOMIILOR SUPLIMENTARE LA PREȚUL DE COST. OBȚINUTE NUMAI PE SEAMA REDUCERII CONSUMU­RILOR ȘI A ALTOR CHELTU­IELI, VA FI DE 80.000 LEI, IAR AL BENEFICIILOR SUPLIMEN­TARE DE 50.000 LEI. Realizările de pina acum ale a­­cestui colectiv confirmă existen­ța posibilităților de a îndeplini angajamentele luate. Producția globală a fost depășită cu proape un milion de lei, iar vo­­­­lumul planificat la producția marfă cu peste 3 milioane lei, dîndu-se suplimentar mari can­tități de piese de schimb auto, mobilier comercial și produse de larg consum. Frumuseți băimărene. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat unități producătoare de preparate din carne și conserve de legume și fructe din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, însoțit de to­varășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, și de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor, a făcut o vizită în unități producătoare de preparate din carne și conserve de legume și fructe din perime­trul Capitalei. Acțiunea de lucru a secreta­rului general a debutat în noua zonă industrială — Popești­­-Le­­ordeni. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popești—Leor­­deni, secretarul general al par­tidului a trasat responsabililor Capitalei, beneficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă și abur industrial, studiu care să definească soluții mai eficiente, mai economice în folosirea sur­selor de căldură trebuitoare in­dustriei. La secția anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume și fructe a întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie" din­­ apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual cca. 1.100 tone preparate din carne, se pre­lucrează 63.000 hl de lapte în diferite produse, se obțin circa 25 de tone conserve din legume și fructe. In fază avansată de construcție se află o fabrică noua de conserve proiectată la capaci­tatea de 3.000 tone anual. Există proiecte privind și construcția unei unități noi pentru fabrica­rea mezelurilor. Cu­ privește ac­tualele capacități de fabricație, se constată o serie de­ deficien­țe în modul de desfășurare a procesului tehnologic, în folosi­rea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage ob­servații din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Comitetul județean de partid — este de față și primul secretar al Comi­tetului județean Ilfov al P.C.R., tovarășul Gheorghe Necula — celor din ministerul de resort li se cere să ia de urgență măsu­rile cele mai hotărâte pentru re­medierea neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice și în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume și fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani în urmă un secol de existență, este în plină activitate. Muncitorii, teh­nicienii și inginerii întreprinderii întîmpină călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți. In încheierea programului de lucru prin unități ale industriei alimentare, secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat iau cunoștință de activitatea întreprinderii de ambalaje metalice și piese de schimb pentru industria alimen­tară, aflată tot la Buftea, în ime­diata vecinătate a Fabricii de conserve. întreprinderea nouă transformă anual în cutii și alte ambalaje necesare industriei a­­limentare mari cantități de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite unități industria­le din această ramură de pro­ducție. In secția de fabricație a amba­lajelor metalice, procesul tehno­logic este organizat pe baze teh­nice înaintate și asigură posibi­lități pentru diversificarea și mo­dernizarea continuă a producției de ambalaje. Se vizitează cu a­­cest prilej și secția de litografie­­re a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi și forme pentru conserve. Intîlnirea de lucru a secretaru­lui general al partidului cu ca­dre de conducere din industria­ prelucrătoare a legumelor fructelor, din ministere, cu foc­și­torii cărora le incumbă răspun­derea pentru bunul mers al a­­cestei importante activități, de ale cărei rezultate este strîns condiționată aprovizionarea pie­ței, a fost, ca în toate împreju­rările similare, generatoare de sugestii, de soluții practice ime­diate, fructuoasă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI. MIRCEA S. IONESCU PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR Ieri a avut loc Plenara Consi­liului județean al sindicatelor. Au participat ca invitați, preșe­dinți ai comitetelor sindicatelor, activiști obștești din unități eco­nomice, cadre de specialitate din diferite domenii de activitate. Plenara a dezbătut stilul și metodele de muncă ale­­ organelor teritoriale și ale comitetelor sin­dicatelor în lumina hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie și ale Plenarei Consi­liului Central al U.G.S.R. din oc­tombrie 1971. Pe marginea raportului prezen­tat de tovarășul Alexandru Cri­­șan, președintele Consiliului ju­dețean al sindicatelor, au luat cuvîntul un număr de 16 parti­cipanți care au dezbătut în mod critic și autocritic activitatea or­ganelor și organizațiilor sindi­cale, făcînd propuneri care să ducă la intensificarea activității de viitor, pentru intimpinarea cu noi succese în muncă a Confe­rinței Nationale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări ai proclamării Republicii, PROGRESUL TEHNIC TRECE PRIN MINTEA INOVATORILOR Eficiența economică a inovațiilor și raționalizărilor aplicate în acest cincinal la G.E.I.La Platformă Sighetu Marmației însumează peste 2.300.000 lei Mereu gata a intra oricînd în acțiune pentru promovarea pro­gresului tehnic colectivele de muncă ale fabricilor de la C.E.I.L.-Platformă Sighetu Mar­­matiei urmăresc stăruitor starea de funcționare a agregatelor și instalațiilor, calitatea produselor, volumul deșeurilor rezultate din procesul tehnologic. Surprind ast­fel cile un fenomen asupra că­ruia își polarizează întreaga a­­tenție. Fac observații, judecăți, proiecte și experimentări. Ast­fel, în fabricile de la C.E.I.E.­­Plaformă Sighetu Marmației s-au aplicat de la începutul actualului cincinal peste 50 de inovații și raționalizări a căror valoare e­­conomică post-calculată însumea­ză peste 2.300.000 lei. Potrivit u­­nor antecalcule aceste inovații vor aduce pînă în anul 1975 eco­nomii în valoare de peste 10 mi­lioane lei. — In general, pentru împlini­rea gîndurilor lor, ne spune to­varășul Leonard Nicorici, respon­sabilul cu problemele de inova­ții, invenții și raționalizări, ino­vatorii noștri nu lucrează de unul singur, ci în colectiv. Se înțelege de ce. Gîndirea, dar mai ales, discutarea colecti­vă a problemelor tehnice pe ca­re le ridică spre rezolvare o ino­vație, sporește energia și capa­citatea creatoare a oamenilor. Dar să exemplificăm. Aurel Ba­­cinschi, Andrei Nagy, Nicolaie Rișcoviti și Petru Rusneac, s-au constituit în colectiv de inova­tori. Un colectiv omogen care a luat în discuție și spre rezolva- C. JOSAN (Continuare în pag. a 3-a) Admirăm și cultivăm florile. Pentru că ele ne împodobesc grădina, casa, satul și orașul. De fapt, ele exprimă setea noastră de viață, dorința de pu­ritate sufletească, bucuria de a trăi demn. Intr-o ambianță caldă și fru­moasă. ... Iubim și creștem copiii, pentru că, evident, ei sunt florile vieții. Plini de can­doare, frumoși sau ex­pansivi, întreprinzători sau meditativi, copiii exprimă de fapt ce avem mai bun­in noi înșine. Casa fără copii e pustie. Ei, acești micuți, cu miile lor de întrebări, cu spontanei­tatea caracteristică vîrstei, ne oferă cele mai fru­moase clipe de viață. Poa­­te, uneori, suntem­ îngri­­­jorați, avem și necazuri, chiar pricinuite de cite o ispravă copilărească, cim­ Întotdeauna Înțelegem ca tinerele vlăstare ne pre­lungesc existența, ne vor exprima pe noi, din gene­rație în generație. Copiii, deci, ne Îmbogățesc viața și ne determină s-o trăim mai din plin, mai tumul­tuos, mai activ, cu adincă răspundere și omenie. Marți, in sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, am asistat la un fermecător dans al florilor. Chiar așa era intitulat programul. Micii artiști, dovedind reale ca­lități, fac parte din cer­cul de balet organizat de această prestigioasă insti­tuție de cultură: 80 de co­pii, băieți și fete, 80 de flori, îmbrăcați în costu­me multicolore, aidoma florilor, ei ne-au oferit clipe de încîntare și bu­curie. Program lung, de aproape trei ore, pentru că artiștii aveau multe de exprimat: 17 dansuri. De la invertita românească expresiv interpretată, pî­nă la dansul oriental. O întreagă gamă de mișcări grațioase: Vals de Chopin, Culesul cireșelor, dans sportiv, polca dulce, dans maghiar, dans ucrainean, dans tirolez, tarantella și, in fine, faimosul dans al norilor. Justificate emo­ții, dar tot at­tea bucurii, pentru cele 80 de familii, care-și vedeau vlăstarele pe scenă. Mame și tați, bunici și bunicuțe, frați și surori răsplăteau cu călduroase aplauze pe micii interpreți, care se simțeau pe scenă ca la ei acasă. Desigur, am zimbit sa cite o „boro­beață“, chiar și asta dă­dea nespus farmec spec­tacolului. Pentru că, deo­camdată, artiștii noștri au vârsta intre 3 și 10 ani! Erau Înconjurați cu multă dragoste, cu duioșie, a­­plaudați la scenă deschi­să! Am văzut adevăratul farmec al copilăriei Am poposit intr-o splendidă grădină cu flori. Dintre toți cei prezenți, cea mai îngrijorată și o­­cupată era instruct­­­area Irma Magyari, care știe să sădească în sufletul copiilor o adevărată dra­goste pentru frumos. Pro­gramul, consacrat zilei de 1 Iunie, ne-a încîntat a răsplătit strădaniile pă­și­rinților. Dar, înainte de toate, merită felicitări și recunoștință sau­neni, cum ii spun copiii. Ea, instructoarea, o ființă fragilă, a depășit vîrsta de 60 de ani, insă găseș­te o uimitoare putere de muncă dedicată educării artistice a celor mici. Pes­te 40 de ani din viață i-a dedicat copiilor. Adesea, pe stradă, o văd pășind șovăitor, dar pe scenă, in­tre copii, dovedește ne­bănuită energie. Femeia cu părul de argint, suflet mare și generos, nu se poate despărți de copii. Le-a închinat o viată de muncă. De aceea, o ad­mirăm, ne înclinăm res­pectuos in fața ființei ca­re înțelege și îmbogățește copilăria fiilor și fiicelor noastre cu nebănuite fru­museți. Dansul florilor. Dans al primăverii. Dans superb al tinereții din marea gră­dină a patriei noastre so­cialiste. ION NAN Desen de Angela Itu de la Gră­dinița de copii nr. 15 din expo­ziția organizată cu prilejul zilei copiilor la Galeriile de artă din strada Gh. Coșbuc.

Next