Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)

1972-07-04 / nr. 5732

2 F­ocar de cultură în Mara­mureș. Liceul pedagogic din Sighetu Marmației își sărbătorește 110 ani de existență și muncă rodnică. Multe genera­ții și-au petrecut o parte din viață în acest lăcaș. Unii, ca elevi, pentru a primi, alții, ca profesori, pentru a împărtăși lu­mina științei. Nu putem să nu a­­ducem un omagiu aceluia care a fost printre pionierii învățămîn­­tului mediu maramureșean: Ion Bușiță. Faima profesorului Ion Bușiță s-a răspîndit în tot Maramureșul. Iată de ce președintele Asocia­­țiunii pentru cultura poporului român din Maramureș, prefectul Iosif Man, cere aprobarea ordina­­riatului diecezan al Gherlei pen­tru numirea lui Ion Bușiță în ca­litate de conducător al Școlii ro­mâne din Sighetu Marmației. „Noi marmațienii, adică noi maramureșenii, luînd știrea că d-nul Bușiță, fost profesor școala națională din Lăpușul Un­ln­guresc, ar fi acel bărbat care, atît în organizarea institutului nostru și în conducerea învățămîntului de mare foloase ne-ar fi, drept aceea noi pe dînsul la catedra de profesor l-am și denumit. Și de cumva Măria-Ta cu d-nul Bușiță și alte planuri ai, noi pe dînsul peste un an îl vom elibera din postul acesta, dar în prezent ne-ar fi dificil a ne procura un bărbat atît de apt pentru scopul nostru" (Analele Asociațiunii). Obținînd aprobarea, președin­tele Asociațiunii face cunoscută numirea lui Ion Bușiță în frun­tea școlii nou înființate. Și nu se putea face alegerea mai fericită decât acest dascăl, apostol în munca sa, dascăl care a fost che­mat „să învețe tinerimea în știin­țele cele pentru ei de lipsă". Ion Bușiță acceptă numirea și vine în Sighetu Marmației să-și pună toată ardoarea, toată pute­rea lui de muncă în slujba ridi­­cării Maramureșului. Cei ce l-au chemat cu încrede­re nu au avut ce să regrete, căci modestul conducător al preparan­diei a împlinit o uriașă operă de culturalizare. Din dragoste față de profesie, Ion Bușiță a muncit cu pasiune, cu avînt pentru luminarea și e­­ducarea elevilor. Deși ducea lipsuri materiale, căci salariul de la Asociațiune era mic și neregulat, el n-a aș­teptat răsplata oficialității pen­tru munca plină de abnegație pu­să în slujba neamului. Modestia lui a mers pînă acolo iicit în 1868, cînd este premiat de Mi­nisterul Cultelor și Instrucțiunii „ca un profesor zelos", refuză distincția, își iubea elevii, știa să-i apro­pie, avea o atitudine atentă, de­licată față de fiecare dintre ei. Se îngrijea ca un părinte atît de instrucția și educația elevilor, cit și de condițiile lor de trai, căci conducea cu pricepere de gospo­dar harnic internatul preparan­diei. Școala a devenit loc de întîl­­nire a intelectualității care sa­vura cîntecele, dansurile, poezii­le spuse de elevii lui Bușiță. „E­­rau și zile bune, cînd profeso­rul Bușiță lua cetera în mină și trăgea cite o horă mîndră din Ardeal de-ți era drag s-o asculți" (Analele Asociațiunii). Profesorul Bușiță era cunoscut ca un om energic, plin de entu­ziasmul tinereții, animat de dorul fierbinte de a contribui la ridica­rea culturală a neamului. Iată ce se spune despre el în Analele A­­sociațiunii: „Bravul profesor Bu­șiță propunea cu tot zelul și deș­tepta pe tinerii veniți la prepa­randie nu numai din Maramureș, dar și din părțile sătmărene, chiorene, sălăjene... Profesorul deștept și bun a dat Maramure­șului docenți capabili, apți și pătrunși de chemarea lor mă­reață". Ion Bușiță era făclia care îm­prăștia lumină în satele maramu­reșene pe care le cerceta cu o­­cazia vizitelor făcute absolvenți­lor, cînd, pe lîngă îndrumările pedagogice pe care le dădea, se interesa de condițiile materiale în care trăiau. Se străduia să fa­că din elevii lui oameni întregi, cu inițiativă în viață și disciplină în munca colectivă, cu voință și caracter, cetățeni buni și munci­tori pricepuți. Bușiță cutreiera satele mara­mureșene ținînd țăranilor confe­rințe de popularizare a științei, dîndu-le sfaturi referitoare la muncă și deșteptîndu-le dragostea față de limbă și popor. Activitatea la catedră se ridica prin acest om la rangul de mi­siune. Nici o piedică nu l-a oprit în drumul său, nici o dificultate nu l-a îndepărtat de la datorie, greutățile materiale nu l-au cru­țat, dar nu au reușit să-l descu­rajeze. Profesorul Bușilă corespunde întru totul cerințelor formulate de marele nostru istoric N. Iorga: „Va trebui să avem învățători cu suflet părintesc, bun și înțele­gător și cu brațele deschise cari... să știe cum să învețe pe alții a ceti, a scrie, a-și iubi nea­mul, a-și servi țara, cele patru condiții pentru a fi un adevărat om, bun de ceva pe lume". (Azi învățătorul). Profesorul Ion Bușilă a posedat în cel mai înalt grad măiestria pedagogică atît de necesară în formarea generațiilor de elevi. Rezultatul muncii sale se concre­tizează în puține cuvinte: „Do­cenții ieșiți din această prepa­randie au fost floarea docenților" (Analele Asociațiunii). Viața lui, închinată luminării poporului, este un adevărat e­­xemplu de slujire a școlii, a po­porului. Prof. VASILE PAUL Liceul pedagogic Sighetu Marmației I­on BușStă­întemeietorul invățămintului românesc secundar din Maramureș mu mu «■—B——im— I I HI nihuw Toate bune, cu excepția... In urmă cu cîteva săptămîni, în cadrul acțiunilor de moder­nizare a rețelei de alimentație publică, T.A.P.L. Baia Mare a deschis în Piața Libertății rotiserie. Măsura este salutară.­­ Aici, pe lîngă pui fripți, consu­matorii se pot înfrupta și din alte bunătăți: plăcinte,­­ cîrnați, friptură de porc, răcoritoare, legume proaspete etc. bune am­ putea zice, cu toate ex­cepția unor mici amănunte pri­vind deservirea. Oricîte argu­mente ni s-ar furniza la servi­ciul comercial al T.AP.L. nu pu­tem înțelege de ce puiul fript, scos din rotisier este disecat și cîntărit de vînzătoare nu pe ma­să în fața consumatorilor, nedîn­­dui-se acestuia să-și aleagă anumite posibilitatea porțiuni anatomice pe care le dorește, ci pe o altă masă, mai înde­părtată. Nepotrivit ni se pare și faptul că în vreme ce taie și cîntărește puiul fript, vînzătoa­­rea se află minute în șir cu spatele la client, lucru pe care nu l-am mai văzut în alte ro­­tiserii din țară. Așteptăm ca mesele din local să fie mai o­­perativ debarasate de tacîmuri. Și încă un amănunt. Un ce­tățean, care comandase un pui fript pentru a-l duce unei bol­nave, ni s-a plîns că de fapt i s-a împachetat un pui ușor „încălzit". Năravuri vechi în­­tr-o rotiserie nouă! Cle n-au știut călătorii Am filost martori oculari. Miercuri, 28 iunie, la ora 22,18 un autobuz al întreprin­derii comunale din Baia Mare, care transporta călătorii ce so­siseră la gara C.F.R. cu acce­leratul de Timișoara, se apro­pia cu viteză de intersecția de lîngă Hotelul București. In vre­me ce se afla angajat în tra­versarea intersecției pe direcția străzii Scîînteii, autobuzul res­pectiv era cît p­act să fie lovit în plin de un autocamion care intra în intersecție, venind de pe strada Depozitelor. Numai manevra, din fericire reușită, a șoferului de pe autocamion de a frâna și încetini mersul ma­șinii, și a celui de pe autobuz (în ultima secundă) de a vira mult spre stingă, a evitat ne­prevăzutul accident, care se putea solda cu grave consecin­țe. (In autobuz se aflau circa 60-70 persoane, printre care nu­meroși copii). Carambolul fiind evitat, șoferul nostru de pe au­tobuz a redresat mașina și slo­bozind un potop de cuvinte nu tocmai joviale la adresa con­fratelui, a pornit mai departe. Numeroși călători din autobuz, s-au raliat părerii șoferului. Sîntem în măsură să le spunem acestora că s-au grăbit cu a­­precierile. In acest caz, după cum ne-au informat organele de miliție, de vină a fost șofe­rul (?!) de pe autobuz, care la această intersecție cu drumuri de aceeași categorie, unde semafoarele electrice nu mai funcționează după ora 22 — avea datoria să oprească și să acorde prioritate de dreapta. ★ PRECIZARE: In punctarea inti­tulată „Accident tragic", apă­rută în ziarul nostru din data de 1 iulie, numărul autoturis­mului este 1 MM 3102. Mici iupul n-a putut trece La Săpînța, în apropierea iz­vorului de apă minerală, se află un­­ punct de control al circulației materialelor lem­noase. Brigada silvică de la a­­cest punct veghează zi și noap­te asupra transportului de ma­terial lemnos, vigilența brigăzii fiind recunoscută în toate lo­calitățile din jur. Intre Săpînța și Sarasău circulă chiar o vor­bă despre brigada silvică: „Pe la punctul de control nici lupul nu poate trece neobservat". Și vorba s-a adeverit. Intr-una din zilele trecute, pe cînd era de serviciu tehnicianul Ioan Ștețca, a apărut la marginea pădurii, la o distanță de 70 metri, un lup. Tehnicianul i-a zărit și a alertat pe cei trei pădurari din preajmă; încolțit, lupul a căutat să scape, dar cît a fost el de lup tot a fost prins. Vigilența brigăzii nu a fost desmințită nici de astă­ dată. In perimetrul pe care îl are sub observație, numărul răpitorilor este cu li­nul mai puțin. Unii tineri din Ariniș în comuna Ariniș sunt mulți tineri harnici și disciplinați, care fac cinste localității. Din păcate, printre ei se găsesc și altfel de tineri, care frecven­tează abuziv localurile publice, fumează (deși sunt elevi), con­sumă băuturi alcoolice și co­mit abateri de la normele de conviețuire socială. Așa, de e­­xemplu, ne scrie plutonierul major Teodor Docineț, tînărul Vasile Sabou din satul Tămă­­șești, nr. 74 a provocat un scandal la bufetul din centrul comunei Ariniș, fapt pentru care a fost amendat cu 500 lei. Un alt tînăr, Vasile Mateșan, din Ariniș, nr. 146, profitînd de neatenția gestionarei cofetăriei din localitate, care a lăsat nea­­sigurate peste noapte atît ușa cît și fereastra localului, a pă­truns înăuntru și a sustras bani și mărfuri în valoare de 714 tei. Organele de miliție, sesizate, au găsit pe făptaș, însă se pune întrebarea cum au reacționat prietenii lui V.M., părinții lui, atunci cînd l-au văzut că chel­tuiește mulți bani și stă mai mult prin localuri. Fiindcă banii furați nu i-a cheltuit singur, ci cu prietenii. Acum lui V.M. i s-a întocmit dosar de trimi­tere în judecată. Ce au de spus, în acest caz, tinerii din preajma lui Vasile Muteșan? Rubrică realizată de : AL. POIENARU și I. PRIBOI > 1 PENTRU SOCIALISM Expoziția realizărilor economice și social-culturale ale județului Maramureș: Aspect din standul Agrocoop-ului. Foto: A. NEGRU INTELECTUALUL (Urmare din pag. 1) — Cum apreciați, în epoca mass-mediei, expunerea și confe­rința ca modalități de difuzare a culturii și științei în rîndul ma­selor? — In epoca noastră, tehnici­zată la maximum, în care se vor­bește despre cultură de radio și televizor, ca și cinematografică, sau în totalitate așa-zisa cultură de mass-media, nu se poate igno­ra și nici subestima contribuția acesteia la educația populare. Pentru cultura maselor adevă­rată văd totuși o primejdie, deoa­rece această cultură achiziționa­tă pe asemenea căi poate obișnui spiritul să devină­­ leneș și super­ficial, întrucît imaginea sau su­netul dispare imediat, nemaipu­­tîndu-se­­ reveni spre a medita a­­supra ideii emise. Prin urmare, cultura de strictă mass-media tre­buie în mod imperios completată cu cultura de carte, prin care se oferă posibilitatea revenirii și răgazul meditației. Expunerea este și ea absolut necesară, căci stabilește o comuniune spirituală între conferențiar și public, un dialog direct, imposibile de reali­zat între imagine și public.­­ In ce măsură lecția înainta­șilor, în primul rind a lui Iorga, pe care l-ați evocat cu atîta căl­dură, este înglobată în metodo­logia actuală a acțiunii de difu­zare a culturii și științei? — Iorga a fost primul mare popularizator al culturii din țara noastră, dar au mai fost și alții care i-au urmat exemplul și care au strălucit în această direcție. Astăzi, în statul nostru socialist, care dă cea mai mare atenție cul­turii (căci nu se poate concepe socialism fără un cetățean cît mai luminat), dezvoltăm și amplificăm la maxim liniile de forță directoa­re trasate de acei glorioși precursori, astfel nicit să-și poată dobîndi nivelul oricine de cultură dorit. — Ce îl definește pe omul des­pre care azi se poate spune că este cult? — La această întrebare răspund aducînd drept corectiv o butadă care spune că ești cult prin ceea ce ți-a rămas după ce ai uitat to­tul. E puțină exagerare în această afirmație, dar ea ne îndeamnă să nu confundăm cultura cu diția. Cultura a devenit azi era­în cea mai mare parte formativă, informația fiind trecută cu pre­cădere mașinii. Omul cult în con­cepția contemporană nu trebuie să fie abstract, desprins de viață, ci în permanență apt de a da un răspuns prompt la toate proble­mele pe care viata i le pune în față, indiferent de domeniul în care ar acționa. Cultura generală, corelată cu cea tehnico-științifică, menținînd-o vie pe cea umanistă, evită riscul prăbușirii într-o bar­barie motorizată. De aceea, nu­­ cred în declinul culturii. Dimpo­trivă, în chiar tehnica actuală se găsesc marile filoane ale unui nou umanism. Să ne gîndim la un lucru, cît a căutat morala reli­giilor să scoată omul de la ga­lere, dar nu l-a scos. Motorul în­să a făcut-o. Tehnica l-a eliberat pe om din robie. L-a înălțat în Cosmos. S-a produs o mutație și în conștiința omenirii, îndrumată fiind spre cele mai nobile idei și spre respectul ființei umane. i Marți 4 iulie 1972 9 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. 9 9.05 Teleșcoală. @ 10.00 Curs de limba engleză. Secția a 22-a. # 10.30 Căminul. # 11.30 Film serial: „Patru tan­­chiști și un cline" (XX). @ 12.25 Selecțiuni din baletul „Detașamentul roșu de femei" interpretează An­samblul de balet „Chi­na". ® 12.40 Telejurnal. ® 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. ® 18.00 Steaua polară — ca­binet TV. ® 18.25 Reflector. ® 18.40 Publicitate. ® 18.45 Dinamica societății ro­mânești. ® 19.20 1001 de seri. ® 19.30 Telejurnal. ® 20.00 In întîmpinarea Confe­rinței Naționale a Parti­dului Comunist Român și a celei de-a 25-a a­­niversări a Republicii. 9 20.20 Seară de teatru s „Moar­tea guvernatorului". 9 32.00 Vedete ale muzicii u­­șoare. Lara Saint Paul. # 22.15 Imagini din S.U.A. 9 22.30 „24 de ore". Marți 4 iulie 1972 BAIA MARE — Dacia: Aven­turi la Marea Neagră; Minerul: Marea dragoste; 1 Mai: Păsări și ogari; BAIA SPRIE: Arna celor o mie de zile; SIGHETU MAR­MAȚIEI; Steaua sudului; VIȘEU DE SUS: Osceola; BORȘA: Medi­cul de la asigurări; BAIA BOR­ȘA: Tripla verificare: CAVNIC — Minerul: Ora hotărîtoare; Guti­­nul: Eu sînt Jerome; TG. LAPUȘ: Steaua de tinichea; ȘOMCUTA MARE: Tunelul: SEMNI: Arman­do, calul alb; BĂIUȚ: Veniți mîine; CÎMPULUNG LA TISA: Ritmuri spaniole. PIERDUT poșetă între com­plexul „Stejarul" și Șomcuta Mare. Cine a găsit-o este ru­gat s-o predea, contra recom­pensă, Baia Mare, Inspectoratul școlar județean. (808) SCHIMB apartament trei ca­mere. Reșița, Eftimie 13/2, pentru apartament Mur­gu, două camere, Baia Mare. Informații. Baia Mare, telefon 14450. (809) PREIAU contract, cumpăr a­­partament. Baia Mare, Victor Babeș, 27/16, Purza. (810) Marti 4 iulie T9?2 ANUNȚ COOPERAT­VA CONSILIUL JUDEȚEAN AL TE II »! |„ I î* RJl üJ ” SINDICATELOR MARAMUREȘ; „ I­I II­I« U­L BL III lI COMITETUL PENTRU CUL- 77 ■*■ [UNK] [UNK] [UNK]»*** »!*«■ TURANI EDUCAȚIE SOCIA- BAIA MARe CONSILIUL PENTRU EDUCA­ȚIE FIZICA ȘI SPORT, str. Minerilor nr. 13, COMITETUL JUDEȚEAN __ primește înscrieri pen-U.T.C. tru ucenicie la locul de ORGANIZEAZA muncă cu școlarizare, în ziua de 9 iulie 1972, cu în- în meseria de­ cepere de la ora 11,00, Festiva­lul cultural-sportiv „Izvoarele­­ nr 72", la care vă invită să luați SIMPLAR, parte. Vor avea loc manifestări cui- Se primesc absolvenți rural-sportive prezentate de că­ . . ... . .­tre cele mai bune formații artis­­ti ^co - generale, piia­tice și sportive din județ, la 18 ani împliniți. Oficiul județean de turism pune la dispoziția publicului au­tobuze cu plecarea de la ora <­­ei interesați­lor 8,00 din fata sediului O.J.T. , adresa cereri scrise B-dul București. Gostul unui bi- serviciului personal lot dus-întors este de 15 lei cu al cooperativei, loc rezervat, pentru care se fac înscrieri la O.J.T. Maramureș. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE MARAMUREȘ cu sediul în Baia Mare, strada Trenului nr. 23/a. ANGAJEAZA DE URGENȚA: I. MUNCITORI CALIFICAȚI IN MESERIILE: — dulgheri; V— sudori; — electricieni; — zidari. Se asigură cazare sau transport gratuit, masă contra cost cantină. Condițiile de salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr la 914/1968. II. MUNCITORI NECALIFICAȚI, pentru calificare la locul de muncă în meseriile: — montatori elemente prefabricate; — tîmplari-parchetari-dulgheri — mozaicari-faianțari-zidari; — sudori-lăcătuși; — izolatori. Durata cursurilor este de 6—8 luni. Se asigură cazare sau transport gratuit și masa contra cost la cantină. T.G.L. Maramureș recrutează de asemenea candidați pentru: I. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA, cu durata de 2 ani pentru meseriile: — zidari; — dulgheri; — zugravi. Se primesc absolvenți ai școlii generale de 8—10 ani, pînă la vîrsta de 18 ani împliniți, pe bază de examen de admitere. II. ȘCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCȚII, în următoarele meserii: — electricieni; — instalatori încălziri centrale. Se primesc absolvenți ai școlilor generale de 8—10 ani, pînă la vîrsta de 18 ani împliniți, pe bază de examen de admitere. Informații suplimentare se pot primi la serviciul personal al T.G.L., telefon 13712, interior 149. Oficiul farmaceutic Satu Mare angajează imediat: — REVIZOR CONTABIL C.F.I.; — CONTABIL PRINCIPAL. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 235/1969. institutul Cooperativa pedagogic de consum DE 3 ANI e-ini BAIA MARE anim Piața Unirii nr. 20, ANGAJEAZĂ imediat: Angajează de urgență: _ GESTIONAR PEN­TRU MAGAZINUL­­ BUCATAR ȘEF METALO-CHIMICE DIN LOCALITA­TEA SEINI. Condițiile de anga- Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de care sunt cele pre- Legea nr. 22/1969, văzute de Legea nr Cei interesați se vor adresa biroului 12/1971, cooperativei Seini, telefon 23 sau 53. Combinatul siderurgic Hunedoara ANGAJEAZĂ muncitori calificați în meseriile : — LĂCĂTUȘI; — SUDORI; — TIMPL­ARI-DULGHERI; — TINICHIGII; — INSTALATORI; — IMPIEGAȚI DE MIȘCARE; — ACARI-MANEVRANȚI; DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZĂ : — MUNCITORI necalificați de la vîrsta de 18 ani împli­niți cu posibilități de calificare în meseriile specifice siderurgiei. Se asigură cazare la căminele muncitorești și masă la cantină contra cost, cu deservire exemplară. Salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1968. I <1 A e 4

Next