Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)
1972-07-04 / nr. 5732
2 Focar de cultură în Maramureș. Liceul pedagogic din Sighetu Marmației își sărbătorește 110 ani de existență și muncă rodnică. Multe generații și-au petrecut o parte din viață în acest lăcaș. Unii, ca elevi, pentru a primi, alții, ca profesori, pentru a împărtăși lumina științei. Nu putem să nu aducem un omagiu aceluia care a fost printre pionierii învățămîntului mediu maramureșean: Ion Bușiță. Faima profesorului Ion Bușiță s-a răspîndit în tot Maramureșul. Iată de ce președintele Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș, prefectul Iosif Man, cere aprobarea ordinariatului diecezan al Gherlei pentru numirea lui Ion Bușiță în calitate de conducător al Școlii române din Sighetu Marmației. „Noi marmațienii, adică noi maramureșenii, luînd știrea că d-nul Bușiță, fost profesor școala națională din Lăpușul Unlnguresc, ar fi acel bărbat care, atît în organizarea institutului nostru și în conducerea învățămîntului de mare foloase ne-ar fi, drept aceea noi pe dînsul la catedra de profesor l-am și denumit. Și de cumva Măria-Ta cu d-nul Bușiță și alte planuri ai, noi pe dînsul peste un an îl vom elibera din postul acesta, dar în prezent ne-ar fi dificil a ne procura un bărbat atît de apt pentru scopul nostru" (Analele Asociațiunii). Obținînd aprobarea, președintele Asociațiunii face cunoscută numirea lui Ion Bușiță în fruntea școlii nou înființate. Și nu se putea face alegerea mai fericită decât acest dascăl, apostol în munca sa, dascăl care a fost chemat „să învețe tinerimea în științele cele pentru ei de lipsă". Ion Bușiță acceptă numirea și vine în Sighetu Marmației să-și pună toată ardoarea, toată puterea lui de muncă în slujba ridicării Maramureșului. Cei ce l-au chemat cu încredere nu au avut ce să regrete, căci modestul conducător al preparandiei a împlinit o uriașă operă de culturalizare. Din dragoste față de profesie, Ion Bușiță a muncit cu pasiune, cu avînt pentru luminarea și educarea elevilor. Deși ducea lipsuri materiale, căci salariul de la Asociațiune era mic și neregulat, el n-a așteptat răsplata oficialității pentru munca plină de abnegație pusă în slujba neamului. Modestia lui a mers pînă acolo iicit în 1868, cînd este premiat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii „ca un profesor zelos", refuză distincția, își iubea elevii, știa să-i apropie, avea o atitudine atentă, delicată față de fiecare dintre ei. Se îngrijea ca un părinte atît de instrucția și educația elevilor, cit și de condițiile lor de trai, căci conducea cu pricepere de gospodar harnic internatul preparandiei. Școala a devenit loc de întîlnire a intelectualității care savura cîntecele, dansurile, poeziile spuse de elevii lui Bușiță. „Erau și zile bune, cînd profesorul Bușiță lua cetera în mină și trăgea cite o horă mîndră din Ardeal de-ți era drag s-o asculți" (Analele Asociațiunii). Profesorul Bușiță era cunoscut ca un om energic, plin de entuziasmul tinereții, animat de dorul fierbinte de a contribui la ridicarea culturală a neamului. Iată ce se spune despre el în Analele Asociațiunii: „Bravul profesor Bușiță propunea cu tot zelul și deștepta pe tinerii veniți la preparandie nu numai din Maramureș, dar și din părțile sătmărene, chiorene, sălăjene... Profesorul deștept și bun a dat Maramureșului docenți capabili, apți și pătrunși de chemarea lor măreață". Ion Bușiță era făclia care împrăștia lumină în satele maramureșene pe care le cerceta cu ocazia vizitelor făcute absolvenților, cînd, pe lîngă îndrumările pedagogice pe care le dădea, se interesa de condițiile materiale în care trăiau. Se străduia să facă din elevii lui oameni întregi, cu inițiativă în viață și disciplină în munca colectivă, cu voință și caracter, cetățeni buni și muncitori pricepuți. Bușiță cutreiera satele maramureșene ținînd țăranilor conferințe de popularizare a științei, dîndu-le sfaturi referitoare la muncă și deșteptîndu-le dragostea față de limbă și popor. Activitatea la catedră se ridica prin acest om la rangul de misiune. Nici o piedică nu l-a oprit în drumul său, nici o dificultate nu l-a îndepărtat de la datorie, greutățile materiale nu l-au cruțat, dar nu au reușit să-l descurajeze. Profesorul Bușilă corespunde întru totul cerințelor formulate de marele nostru istoric N. Iorga: „Va trebui să avem învățători cu suflet părintesc, bun și înțelegător și cu brațele deschise cari... să știe cum să învețe pe alții a ceti, a scrie, a-și iubi neamul, a-și servi țara, cele patru condiții pentru a fi un adevărat om, bun de ceva pe lume". (Azi învățătorul). Profesorul Ion Bușilă a posedat în cel mai înalt grad măiestria pedagogică atît de necesară în formarea generațiilor de elevi. Rezultatul muncii sale se concretizează în puține cuvinte: „Docenții ieșiți din această preparandie au fost floarea docenților" (Analele Asociațiunii). Viața lui, închinată luminării poporului, este un adevărat exemplu de slujire a școlii, a poporului. Prof. VASILE PAUL Liceul pedagogic Sighetu Marmației Ion BușStăîntemeietorul invățămintului românesc secundar din Maramureș mu mu «■—B——im— I I HI nihuw Toate bune, cu excepția... In urmă cu cîteva săptămîni, în cadrul acțiunilor de modernizare a rețelei de alimentație publică, T.A.P.L. Baia Mare a deschis în Piața Libertății rotiserie. Măsura este salutară. Aici, pe lîngă pui fripți, consumatorii se pot înfrupta și din alte bunătăți: plăcinte, cîrnați, friptură de porc, răcoritoare, legume proaspete etc. bune am putea zice, cu toate excepția unor mici amănunte privind deservirea. Oricîte argumente ni s-ar furniza la serviciul comercial al T.AP.L. nu putem înțelege de ce puiul fript, scos din rotisier este disecat și cîntărit de vînzătoare nu pe masă în fața consumatorilor, nedîndui-se acestuia să-și aleagă anumite posibilitatea porțiuni anatomice pe care le dorește, ci pe o altă masă, mai îndepărtată. Nepotrivit ni se pare și faptul că în vreme ce taie și cîntărește puiul fript, vînzătoarea se află minute în șir cu spatele la client, lucru pe care nu l-am mai văzut în alte rotiserii din țară. Așteptăm ca mesele din local să fie mai operativ debarasate de tacîmuri. Și încă un amănunt. Un cetățean, care comandase un pui fript pentru a-l duce unei bolnave, ni s-a plîns că de fapt i s-a împachetat un pui ușor „încălzit". Năravuri vechi într-o rotiserie nouă! Cle n-au știut călătorii Am filost martori oculari. Miercuri, 28 iunie, la ora 22,18 un autobuz al întreprinderii comunale din Baia Mare, care transporta călătorii ce sosiseră la gara C.F.R. cu acceleratul de Timișoara, se apropia cu viteză de intersecția de lîngă Hotelul București. In vreme ce se afla angajat în traversarea intersecției pe direcția străzii Scîînteii, autobuzul respectiv era cît pact să fie lovit în plin de un autocamion care intra în intersecție, venind de pe strada Depozitelor. Numai manevra, din fericire reușită, a șoferului de pe autocamion de a frâna și încetini mersul mașinii, și a celui de pe autobuz (în ultima secundă) de a vira mult spre stingă, a evitat neprevăzutul accident, care se putea solda cu grave consecințe. (In autobuz se aflau circa 60-70 persoane, printre care numeroși copii). Carambolul fiind evitat, șoferul nostru de pe autobuz a redresat mașina și slobozind un potop de cuvinte nu tocmai joviale la adresa confratelui, a pornit mai departe. Numeroși călători din autobuz, s-au raliat părerii șoferului. Sîntem în măsură să le spunem acestora că s-au grăbit cu aprecierile. In acest caz, după cum ne-au informat organele de miliție, de vină a fost șoferul (?!) de pe autobuz, care la această intersecție cu drumuri de aceeași categorie, unde semafoarele electrice nu mai funcționează după ora 22 — avea datoria să oprească și să acorde prioritate de dreapta. ★ PRECIZARE: In punctarea intitulată „Accident tragic", apărută în ziarul nostru din data de 1 iulie, numărul autoturismului este 1 MM 3102. Mici iupul n-a putut trece La Săpînța, în apropierea izvorului de apă minerală, se află un punct de control al circulației materialelor lemnoase. Brigada silvică de la acest punct veghează zi și noapte asupra transportului de material lemnos, vigilența brigăzii fiind recunoscută în toate localitățile din jur. Intre Săpînța și Sarasău circulă chiar o vorbă despre brigada silvică: „Pe la punctul de control nici lupul nu poate trece neobservat". Și vorba s-a adeverit. Intr-una din zilele trecute, pe cînd era de serviciu tehnicianul Ioan Ștețca, a apărut la marginea pădurii, la o distanță de 70 metri, un lup. Tehnicianul i-a zărit și a alertat pe cei trei pădurari din preajmă; încolțit, lupul a căutat să scape, dar cît a fost el de lup tot a fost prins. Vigilența brigăzii nu a fost desmințită nici de astă dată. In perimetrul pe care îl are sub observație, numărul răpitorilor este cu linul mai puțin. Unii tineri din Ariniș în comuna Ariniș sunt mulți tineri harnici și disciplinați, care fac cinste localității. Din păcate, printre ei se găsesc și altfel de tineri, care frecventează abuziv localurile publice, fumează (deși sunt elevi), consumă băuturi alcoolice și comit abateri de la normele de conviețuire socială. Așa, de exemplu, ne scrie plutonierul major Teodor Docineț, tînărul Vasile Sabou din satul Tămășești, nr. 74 a provocat un scandal la bufetul din centrul comunei Ariniș, fapt pentru care a fost amendat cu 500 lei. Un alt tînăr, Vasile Mateșan, din Ariniș, nr. 146, profitînd de neatenția gestionarei cofetăriei din localitate, care a lăsat neasigurate peste noapte atît ușa cît și fereastra localului, a pătruns înăuntru și a sustras bani și mărfuri în valoare de 714 tei. Organele de miliție, sesizate, au găsit pe făptaș, însă se pune întrebarea cum au reacționat prietenii lui V.M., părinții lui, atunci cînd l-au văzut că cheltuiește mulți bani și stă mai mult prin localuri. Fiindcă banii furați nu i-a cheltuit singur, ci cu prietenii. Acum lui V.M. i s-a întocmit dosar de trimitere în judecată. Ce au de spus, în acest caz, tinerii din preajma lui Vasile Muteșan? Rubrică realizată de : AL. POIENARU și I. PRIBOI > 1 PENTRU SOCIALISM Expoziția realizărilor economice și social-culturale ale județului Maramureș: Aspect din standul Agrocoop-ului. Foto: A. NEGRU INTELECTUALUL (Urmare din pag. 1) — Cum apreciați, în epoca mass-mediei, expunerea și conferința ca modalități de difuzare a culturii și științei în rîndul maselor? — In epoca noastră, tehnicizată la maximum, în care se vorbește despre cultură de radio și televizor, ca și cinematografică, sau în totalitate așa-zisa cultură de mass-media, nu se poate ignora și nici subestima contribuția acesteia la educația populare. Pentru cultura maselor adevărată văd totuși o primejdie, deoarece această cultură achiziționată pe asemenea căi poate obișnui spiritul să devină leneș și superficial, întrucît imaginea sau sunetul dispare imediat, nemaiputîndu-se reveni spre a medita asupra ideii emise. Prin urmare, cultura de strictă mass-media trebuie în mod imperios completată cu cultura de carte, prin care se oferă posibilitatea revenirii și răgazul meditației. Expunerea este și ea absolut necesară, căci stabilește o comuniune spirituală între conferențiar și public, un dialog direct, imposibile de realizat între imagine și public. In ce măsură lecția înaintașilor, în primul rind a lui Iorga, pe care l-ați evocat cu atîta căldură, este înglobată în metodologia actuală a acțiunii de difuzare a culturii și științei? — Iorga a fost primul mare popularizator al culturii din țara noastră, dar au mai fost și alții care i-au urmat exemplul și care au strălucit în această direcție. Astăzi, în statul nostru socialist, care dă cea mai mare atenție culturii (căci nu se poate concepe socialism fără un cetățean cît mai luminat), dezvoltăm și amplificăm la maxim liniile de forță directoare trasate de acei glorioși precursori, astfel nicit să-și poată dobîndi nivelul oricine de cultură dorit. — Ce îl definește pe omul despre care azi se poate spune că este cult? — La această întrebare răspund aducînd drept corectiv o butadă care spune că ești cult prin ceea ce ți-a rămas după ce ai uitat totul. E puțină exagerare în această afirmație, dar ea ne îndeamnă să nu confundăm cultura cu diția. Cultura a devenit azi eraîn cea mai mare parte formativă, informația fiind trecută cu precădere mașinii. Omul cult în concepția contemporană nu trebuie să fie abstract, desprins de viață, ci în permanență apt de a da un răspuns prompt la toate problemele pe care viata i le pune în față, indiferent de domeniul în care ar acționa. Cultura generală, corelată cu cea tehnico-științifică, menținînd-o vie pe cea umanistă, evită riscul prăbușirii într-o barbarie motorizată. De aceea, nu cred în declinul culturii. Dimpotrivă, în chiar tehnica actuală se găsesc marile filoane ale unui nou umanism. Să ne gîndim la un lucru, cît a căutat morala religiilor să scoată omul de la galere, dar nu l-a scos. Motorul însă a făcut-o. Tehnica l-a eliberat pe om din robie. L-a înălțat în Cosmos. S-a produs o mutație și în conștiința omenirii, îndrumată fiind spre cele mai nobile idei și spre respectul ființei umane. i Marți 4 iulie 1972 9 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. 9 9.05 Teleșcoală. @ 10.00 Curs de limba engleză. Secția a 22-a. # 10.30 Căminul. # 11.30 Film serial: „Patru tanchiști și un cline" (XX). @ 12.25 Selecțiuni din baletul „Detașamentul roșu de femei" interpretează Ansamblul de balet „China". ® 12.40 Telejurnal. ® 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. ® 18.00 Steaua polară — cabinet TV. ® 18.25 Reflector. ® 18.40 Publicitate. ® 18.45 Dinamica societății românești. ® 19.20 1001 de seri. ® 19.30 Telejurnal. ® 20.00 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 9 20.20 Seară de teatru s „Moartea guvernatorului". 9 32.00 Vedete ale muzicii ușoare. Lara Saint Paul. # 22.15 Imagini din S.U.A. 9 22.30 „24 de ore". Marți 4 iulie 1972 BAIA MARE — Dacia: Aventuri la Marea Neagră; Minerul: Marea dragoste; 1 Mai: Păsări și ogari; BAIA SPRIE: Arna celor o mie de zile; SIGHETU MARMAȚIEI; Steaua sudului; VIȘEU DE SUS: Osceola; BORȘA: Medicul de la asigurări; BAIA BORȘA: Tripla verificare: CAVNIC — Minerul: Ora hotărîtoare; Gutinul: Eu sînt Jerome; TG. LAPUȘ: Steaua de tinichea; ȘOMCUTA MARE: Tunelul: SEMNI: Armando, calul alb; BĂIUȚ: Veniți mîine; CÎMPULUNG LA TISA: Ritmuri spaniole. PIERDUT poșetă între complexul „Stejarul" și Șomcuta Mare. Cine a găsit-o este rugat s-o predea, contra recompensă, Baia Mare, Inspectoratul școlar județean. (808) SCHIMB apartament trei camere. Reșița, Eftimie 13/2, pentru apartament Murgu, două camere, Baia Mare. Informații. Baia Mare, telefon 14450. (809) PREIAU contract, cumpăr apartament. Baia Mare, Victor Babeș, 27/16, Purza. (810) Marti 4 iulie T9?2 ANUNȚ COOPERATVA CONSILIUL JUDEȚEAN AL TE II »! |„ I î* RJl üJ ” SINDICATELOR MARAMUREȘ; „ II III« UL BL III lI COMITETUL PENTRU CUL- 77 ■*■ [UNK] [UNK] [UNK]»*** »!*«■ TURANI EDUCAȚIE SOCIA- BAIA MARe CONSILIUL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT, str. Minerilor nr. 13, COMITETUL JUDEȚEAN __ primește înscrieri pen-U.T.C. tru ucenicie la locul de ORGANIZEAZA muncă cu școlarizare, în ziua de 9 iulie 1972, cu în- în meseria de cepere de la ora 11,00, Festivalul cultural-sportiv „Izvoarele nr 72", la care vă invită să luați SIMPLAR, parte. Vor avea loc manifestări cui- Se primesc absolvenți rural-sportive prezentate de că . . ... . .tre cele mai bune formații artisti ^co - generale, piiatice și sportive din județ, la 18 ani împliniți. Oficiul județean de turism pune la dispoziția publicului autobuze cu plecarea de la ora <ei interesaților 8,00 din fata sediului O.J.T. , adresa cereri scrise B-dul București. Gostul unui bi- serviciului personal lot dus-întors este de 15 lei cu al cooperativei, loc rezervat, pentru care se fac înscrieri la O.J.T. Maramureș. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE MARAMUREȘ cu sediul în Baia Mare, strada Trenului nr. 23/a. ANGAJEAZA DE URGENȚA: I. MUNCITORI CALIFICAȚI IN MESERIILE: — dulgheri; V— sudori; — electricieni; — zidari. Se asigură cazare sau transport gratuit, masă contra cost cantină. Condițiile de salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr la 914/1968. II. MUNCITORI NECALIFICAȚI, pentru calificare la locul de muncă în meseriile: — montatori elemente prefabricate; — tîmplari-parchetari-dulgheri — mozaicari-faianțari-zidari; — sudori-lăcătuși; — izolatori. Durata cursurilor este de 6—8 luni. Se asigură cazare sau transport gratuit și masa contra cost la cantină. T.G.L. Maramureș recrutează de asemenea candidați pentru: I. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA, cu durata de 2 ani pentru meseriile: — zidari; — dulgheri; — zugravi. Se primesc absolvenți ai școlii generale de 8—10 ani, pînă la vîrsta de 18 ani împliniți, pe bază de examen de admitere. II. ȘCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCȚII, în următoarele meserii: — electricieni; — instalatori încălziri centrale. Se primesc absolvenți ai școlilor generale de 8—10 ani, pînă la vîrsta de 18 ani împliniți, pe bază de examen de admitere. Informații suplimentare se pot primi la serviciul personal al T.G.L., telefon 13712, interior 149. Oficiul farmaceutic Satu Mare angajează imediat: — REVIZOR CONTABIL C.F.I.; — CONTABIL PRINCIPAL. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 235/1969. institutul Cooperativa pedagogic de consum DE 3 ANI e-ini BAIA MARE anim Piața Unirii nr. 20, ANGAJEAZĂ imediat: Angajează de urgență: _ GESTIONAR PENTRU MAGAZINUL BUCATAR ȘEF METALO-CHIMICE DIN LOCALITATEA SEINI. Condițiile de anga- Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de care sunt cele pre- Legea nr. 22/1969, văzute de Legea nr Cei interesați se vor adresa biroului 12/1971, cooperativei Seini, telefon 23 sau 53. Combinatul siderurgic Hunedoara ANGAJEAZĂ muncitori calificați în meseriile : — LĂCĂTUȘI; — SUDORI; — TIMPLARI-DULGHERI; — TINICHIGII; — INSTALATORI; — IMPIEGAȚI DE MIȘCARE; — ACARI-MANEVRANȚI; DE ASEMENEA MAI ANGAJEAZĂ : — MUNCITORI necalificați de la vîrsta de 18 ani împliniți cu posibilități de calificare în meseriile specifice siderurgiei. Se asigură cazare la căminele muncitorești și masă la cantină contra cost, cu deservire exemplară. Salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1968. I <1 A e 4