Pentru Socialism, septembrie 1972 (Anul 22, nr. 5782-5807)
1972-09-27 / nr. 5804
i A Adunările de dări de seamă și alegeri Eveniment important în viața organizațiilor de partid Intre 1 octombrie — 17 decembrie a.c. vor avea loc adunări și conferințe de dări de seamă și alegeri, începînd de la grupele de partid pînă la organizațiile de partid județene, inclusiv, eveniment politic deosebit de important în viața comuniștilor, a organelor și organizațiilor de partid. Desfășurîndu-se pe baza prevederilor Statutului P.C.R., a hotărîrii Secretariatului C.C. al P.C.R., adunările și conferințele de alegeri au loc în anul acesta în condițiile cînd în toate colectivele de muncă, în toate organizațiile de partid s-a creat și dezvoltat o mișcare națională pentru îndeplinirea înainte de termen, la un nivel calitativ superior și cu eficiență crescută, a planului cincinal. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., această mișcare de masă este o expresie elocventă a faptului că eroica noastră clasă muncitoare, țărănimea, intelectualitatea toți oamenii muncii sunt ferm hotărîți să îndeplinească cu cinste prevederile Conferinței Naționale, care corespund întru totul intereselor și aspirațiilor de progres și bunăstare ale întregului popor. Succesele dobîndite pînă acum dovedesc cu limpezime faptul că Partidul Comunist Român își îndeplinește cu cinste misiunea sa istorică în societate, organele și organizațiile sale realizîndu-și în bune condiții sarcinile ce le revin, străduindu-se să-și perfecționeze continuu activitatea." Organele și organizațiile de partid din județul nostru se prezintă la are DUMITRU CIUCLEA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. geri cu un bogat bilanț de realizări în îndeplinirea sarcinilor social-culturale, economice, edilitar- gospodărești, în rea unor acțiuni desfășurapoliticoideologice tot mai bogate în conținut, menite a dezvolta trăsăturile profesionale și etico-morale caracteristice omului nou. Sarcinile de plan pe 8 luni au fost îndeplinite de colectivele de muncă din industria județului cu 11 • zile mai devreme, producîndu-se o producție marfă suplimentară în valoare de peste 126 milioane lei. In paralel, multe organizații de partid, cum sînt cele de la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare, din unități ale C.E.I.B. Sighetu Marmației și Centralei minereurilor neferoase au militat pentru creșterea eficienței activității economice, pe județ înregistrîndu-se 32 milioane lei beneficii. De asemenea, la sate, organizațiile de partid și-au intensificat preocupările în vederea obținerii unei producții sporite de cereale, în zootehnie și pomicultură, a ridicării nivelului de civilizație, edilitar-gospodăresc al localităților. însemnătatea deosebită a adunărilor și conferințelor de alegeri constă în aceea că ele sunt chemate să contribuie la perfecționarea întregii activități, a stilului și metodelor de muncă, la dezvoltarea democrației interne de partid, la întărirea muncii și conducerii colective, la creșterea spiritului de răspundere, a inițiativei proprii a cadrelor de partid în îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferința Națională a partidului. Aceste adunări și conferințe vor trebui să prilejuiască o dez(Continuare in pag. a 3-a) »«i1 â A. \\| 27 septembrie 1972 Anul XXII nr. 5804 ♦ Miercuri ♦ 4 pagini — 30 bani «Ăl: U.M.MN. Baia Mare. Maistrul Teodor Sidherlaș și Gh. Indrea din noua secție de bare de urmăresc funcționarea utilajelor la tabloul de comandă, cupru Au trecut primele șase zile de la declanșarea campaniei agricole de toamnă. Dar propriu-zis startul fost luat numai în cîteva a unități. O situație, așadar, nesatisfăcătoare, încă de la pornire. Nu încape îndoială că ploile din ultimele zile au stînjenit în bună măsură demarajul al lucrărilor agricole, normal Dar nu se pot pune toate neajunsurile pe seama timpului. In ziua de 25 septembrie, după o duminică ploioasă, la îndemnul comuniștilor, cooperatorii din Tămaia, Mireșu Mare, Pri*bilești și din alte cîteva unități, cu sprijinul nemijlocit al specialiștilor au depistat parcele zvîntate, iar mașinile de semănat așezau în condiții optime semințele de grîu în solul bine afinat. La Pribilești, de pildă, din 200 ha planificate pentru grîu de toamnă, 30 la sută sînt la ora actuală însămînțate. Asemenea rezultate bune se remarcă și la Someș-Uileac, Mînău, Tăuții Măgherăuș și în alte cîteva locuri. Deci, unde se vrea se și poate! Din convorbirea pe care am avut-o cu tov. ing. Merișor Cocoșilă, director general adjunct al Direcției generale a agriculturii, a reieșit că jumătate din suprafețele ce se însămînțează cu cereale de toamnă sînt încă ocupate cu porumb, iar alte 700 ha cu grîu au ca plantă premergătoare cartoful. Arpare deci ca problemă nr. 1 recoltarea lui și a cartofilor, porumbiieliberarea cu prioritate a suprafețelor ce trebuie însămînțate și în continuare, strîngerea și depozitarea in ritm susținut a întregii recolte. Deși această treabă n-a fost în aceeași măsură stînjenită de ploi, lucrările la recoltat sînt mult sub nivelul cerințelor și a posibilităților. Constatările se bazează pe cîteva cifre și fapte care nu pot fi contestate. Astfel, pînă la data de 25 septembrie, din cele 12.564 ha cultivate cu porumb în G.A.P., doar 446 ha au fost eliberate, iar la cartofi numai de pe 170 ha s-a strîns recolta. Față de o asemenea stare de fapt Însăși specialiștii de la D.G.A.I.A.A. își manifestă nemulțumirea. Trebuie întreprinse măsuri foarte operative, pentru curma această situație. La a însămînțări s-a stabilit o viteză zilnică de 750 ha (bineînțeles în condiții normale de timp), dar după cite s-a văzut, această suprafață nu s-a realizat nici în 6 zile! Ge să mai zicem de o mulțime de unități care nu au terminat nici măcar pregătirile absolut obligatorii, fără de care nu se poate vorbi de însămînțări. Bunăoară, în bazele de recepție din județ, ieri au fost încă peste 400 tone semințe destinate schimbului neridicate de unități. Printre acestea se numără cooperativele cele din Berchez (cu agri15 tone), Boiu Mare (18 tone), Goruia (18 tone), Vima Mică (24,6 tone), Rohia (15 tone)... Ce să zicem de situația inadmisibilă din Valea Ghioarului de unde încă nu s-au ridicat măcar probele pentru analiză, 10 tone de grîu nefiind condiționate?. .. Este de neînțeles decalajul mare ce există între terenul pregătit (2.775 ha) și cel însămânțat (483 ha). La Oarța de Sus, bunăoară, sunt arate iar pregătite peste 200 ha, complet 68 ha, din care s-au însămîntat numai 10 ha. La G.A.P din Finteușu Mic există, de asemenea, 110 ha arate, din N. SOARE (Continuare în pag. a 3-aj CEASURILE ZILEI TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ȘI SĂ SE ÎNCHEIE ÎN CIMPI . Jumătate din suprafețele ce urmează a se însămînța cu cereale de toamnă sînt încă ocupate cu porumb ■ Din 2775 ha pregătite, doar 483 ha însămînțate . La semănat, în șase zile, cît într-una singură Bl Zona Lăpuș nu are ce raporta I # Spectacolul de varietăți prezentat duminică de formațiile Casei de cultură din Sighetu Marmației s-a bucurat de o bună apreciere din partea celor peste 800 de spectatori prezenți în sala „Studio". Și-au dat concursul formația de muzică ușoară, taraful Ansamblului folcloric „Mara“, soliștii Gheorghe Turda de la „Rapsodia română“ și Viorel Costin, câștigătorul emisiunii-concurs „Floare din grădină". In sala Căminului cultural din Sarasău, duminică, în fața unui numeros public, tovarășul Radu Popa, cercetător la Institutul de istorie a R.S.R., a ținut o expunere pe tema: „Importanța săpăturilor arheologice din Sarasău, rolul jucat de Sarasău în perioada secolelor XII—XIV în viața social-politică a Maramureșului". (ne informează Mihai Costin, directorul Căminului cultural). Conform unei decizii Consiliului popular județean au a fost reduse prețurile cu 30—50 la sută la peste 700 de articole de îmbrăcăminte de sezon. Printre mărimile cu preț redus se numără țesături, tricotaje, confecții pentru bărbați și femei și Încălțăminte. începînd cu data de 1 octombrie a.c orajul curselor interne ale TAROM își modifică mersul după cum urmează : cursa I, pleacă din București la ora 7.20, sosește la Cluj la ora 3.35, pleacă din Cluj la ora 9.05 și sosește în Baia Mare la ora 9.35 (la venire cursa aduce numai presa). La întoarcere, pleacă din Baia Mare la ora 10.05, sosește la Cluj la ora 10.35, pleacă din Cluj la ora 11.05 și sosește la București la ora 12.30. Cursa II. Pleacă din București la ora 13.00, sosește la Cluj la ora 14.15, pleacă din Cluj la ora 14.45, sosește la Baia Mare la 15.15. Pleacă din Baia Mare la ora 15.45, sosește la Cluj la ora 16.15, pleacă din Cluj la ora 16.45 și sosește la București la ora 18.00. La faza județeană a concursului republican de artă culinară, care s-a ținut sîmbătă 23 septembrie la Baia Mare, situația se prezintă astfel: Bucătari: Bocid I. Terezia Dan (Baia Mare): locul II. Emilia Bîrlea (Baia Mare), locul III, Dumitru Furtun și Ileana Andreica (Vișeu de Sus). Cofetari: locul I. Zoltán Nagy, Beontina Beș și Viorica Man (Baia Mare). Ospătari: locul I. Miron Hrin, (Sighetu Marmației), Mircea Șimon și Marcel Florea (Baia Mare). Bucătarii, cofetarii și ospătarii enumerați mai sus vor participa la faza interjudețeană a aceluiași concurs. • Secția de metalografie și cartonaj din cadrul Cooperativei „Gulinul“ din Baia Mare execută pentru populație etichete și numere pentru apartamente, tăieri de geamuri, oglinzi precum și Înrămarea tablourilor (strada Carpați nr. «), iar pentru instituții și întreprinderi execută ecusoane din material plastic și tablă. Tot aici se pot comanda ambalaje din carton mucava duplex și triplex. Secția funcționează pe strada Bicazului nr. l. BORȘA) PREZENTUL ȘI PERSPECTIVA UNEI ZONE ECONOMICE IN BUNĂ ASCENSIUNE Recent, după cum s-a mai anunțat, la Clubul minerilor din Baia Borșa a avut loc, vreme de două zile, simpozionul „Dezvoltarea economică zonei Borșa și implicațiile a ei în viața socială". O dată cu reorganizarea teritorial-administrativă țării, Borșa a devenit oraș județean de gradul I, fapt care a creat posibilități largi de urbanizare accentuată. Și, de atunci, înnoirile au fost tot mai prezente în activitatea și viața socială a a întregii zone. In orașului, oraș se construiește noul febril, au apărut noi blocuri, dotări social-edilitare, fost modernizată Rețeaua stradală principală. Exploatarea minieră Baia Borșa — centrul de gravitație al activității economice a orașului — cunoaște o dinamică puternic ascendentă. Simpozionul avut menirea și a îndeplinnit-o, de a aduce în dezbaterea organelor județene și locale premisele continuei dezvoltări economice și sociale ale orașului. Ca potențial industrial, orașul Borșa participă azi la produsul social al județului cu circa 20 la sută din valoarea concentratelor metalifere, circa 10 la sută din masa lemnoasă prelucrată, cu importante cantități de substanțe minerale nemetalifere, este unul din cele mai însemnate centre ale turismului. Planul cincinal actual prevede dezvoltarea accentuată a extracției și preparării minereurilor. O bună parte din comunicările simpozionului au vizat acest aspect. In subteranul celor trei mine — Burloaia, Gura Băii Toroioaga — sunt în aplișicare variante ale unor noi metode de exploatare de mare randament, se va amplifica uzina de preparare, vor intra în circuitul economic noi zone mineralizate. relevat că Dezbaterile au perspectivele industriei extractive a orașului sunt în centrul preocupărilor Comitetului orășenesc Borșa al P.C.R.,ale Centralei minereurilor neferoase Baia Mare. Am completa numeroasele propuneri făcute cu aceea a găsirii posibilităților de fabricare pe loc a acidului sulfuros pentru parare, care se aduce precu cheltuieli de la U.M.M.N. Baia Mare și care ar absorbi și un volum din forța de muncă locală. Zona Borșa oferă de asemenea diversificarea valorificării substanțelor minerale nemetalifere în sensul producției locale de var, cărămidă etc. O bogăție naturală, nevalorificată organizat, o reprezintă apele minerale ale zonei. La numeroase izvoare minerale — din care unele prezintă condiții de industrializare, mofetele recent puse în evidentă aduc un plus de rezervă industrială. In apropierea Complexului turistic un asemenea motet poate furniza „materie primă" pentru o adevărată stațiune balneară. Un sector economic important îl reprezintă zoo- AUREL PANTEA GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Duminică, pe stadionul „23 August" din Baia Mare în fața a peste 6000 de tineri a avut loc deschiderea festivă a centrelor de tineret pentru pregătirea militară. Au participat tineri din 24 de centre de pregătire din municipiu. Revin cu fiecare anotimp, cind obosesc și sufletul meu caută pacea, sub streșina porților de pe Iza și Mara și de fiecare dată simboluri mai adinși mă privesc, stîlpii dintotdeauna bănuiți aceiași au alte lucruri de spus despre meșterii care și-au incrustat duhul în lemn, despre gazde, despre stîlpii-oameni. Am senzația că vin să păgubesc după suma de imagini și de sentimente care se iau cu mine, că port aceste semne pe drumurile țării în chip de ziuă bună pe la case. Venim de cite ori ne Încearcă neliniștea să luăm cu noi echilibrul porților, cerul dintre rame și prinsul ondulat al doinei cu ale ei urcușuri nobiliare și descoperim o țară de însemne mai plină de A birui o sens, mai demnă in lumina zilei. Atunci îmi spun: voi chema lumea în Maramureș să învețe rosturile zilelor, să învețe graiul de țară, și izvoarele lui subterane. Cele mai profunde făcuturi și desfăcuturi prin cuvînt și faptă, miruite zvonuri, ca un curent stăpînesc toată lumea acestor văi; în septembrie bătut în aramă și argint par ochii tineri aplecați peste merele și prunele vieții. Atunci îmi spun că numai aceste porți pot fi porțile țării, porțile noastre, blazoane ale vieții de azi și mesaje viitorimii. „D’apoi am biruit, și birui devine verbul fiecărui ceas din viața faptelor omenești, am biruit casa, amu am biruit electrica și televizorul, am biruit cartea și toate sînt lăsate in urmă, într-un prezent încă extrem de aproape, cînd vine acel sfîrșit al dialogului „d’apoi om birui". Le-am ascultat rostite de Vasile Țiplea din Ferești, de Ion Deac din Cuhea, de primarul Ion Vlad din Săliștea de Sus, de minerii Petru Tomoioagă și Ștefan Coman. Și am înțeles multiplele sensuri ale verbului într-un dialog avut pe o distantă de peste 200 de kilometri în care interlocutorul meu, de-o elevată formație, doctorul Mihai Pop, medicul șef al județului, destăinuia cu un entuziasm pătimaș, demn de nobilă Invidie, resorturile intime ale verbului birui cu toate implicațiile lui în arta cioplitorilor, în minerit, în viața medicală, în cea didactică, în viața creatorilor. Și toate se însumează în poartă, poarta se așază peste toate împăcată căutare de mai bine. Și bogăția de sensuri noi vine să afirme alte relații între oameni, să certifice reale mutații de conștiință în viața lor. Și asta nu-i puțin. ION IUGA % SEPTEMBRIE ZÎMBEȘTE Cu zimbetul de sub sprinceană, septembrie se Îmbată cu voioșia admiratorilor săi. Nerăbdători, ei privesc Uleie calendarului ascultînd ciocăniturile in geamul de pe care răsăritul soarelui soarbe ultimele picături de rouă. Septembrie! Ai fost și ești mereu părtașul bucuriilor mele! Urmărim împreună șirurile cetățenilor care vin să ne închine sinceritatea copilărească, că, avînd neîntinaîncredere în zimbetul nostru părintesc. Iar noi zîmbim. Zîmbim amîndoi. Zîmbim părintește. Dar pentru cei care au pășit pentru prima dată pragul școlii zimbetul te parcă nostru eșaltiei. Pentru ei zîmbim cu zimbetul ce mi l-ați dăruit și mie acum 26 de ani, stind braț la braț cu toatea care învățăm-a așteptat să trec pragul dintre neliniște și bucurie. Zîmbetul ei de atunci este zîmbetul meu de astăzi, fiindcă in zimbetul ei citesc și acum destinul profesiei mele de dascăl. In zîmbetul ei, în zîmbetul nostru citesc destinul profesiei sale — muncitorii, cooperatorii, medicii, inginerii, ofițerii, scriitorii, compozitorii, toți acei care, în mod creator, știu să mînuiască ciocanul și secerea, literele, cifrele, notele. Ei, împreună cu noi, Septembrie, fiicelor și zîmbesc fiilor, conducîndu-i spre zîmbetul nostru, spre început de cale. Septembrie, creator și martor al zîmbetelor! Oare cînd zimbetul meu se va repeta și pe fețele acestor prichindei care au venit, ca și mine cîndva, să treacă pragul dintre neliniște și bucurie? GH. PAULIȘ