Pentru Socialism, septembrie 1972 (Anul 22, nr. 5782-5807)

1972-09-27 / nr. 5804

i A Adunările de dări de seamă și alegeri Eveniment important în viața organizațiilor de partid Intre 1 octombrie — 17 decembrie a.c. vor avea loc adunări și conferințe de dări de seamă și ale­geri, începînd de la grupe­le de partid pînă la orga­nizațiile de partid județene, inclusiv, eveniment politic deosebit de impor­tant în viața comuniștilor, a organe­lor și organizațiilor de partid. Desfășurîndu-se pe baza prevederilor Statutului P.C.R., a hotărîrii Secretari­atului C.C. al P.C.R., adunările și con­ferințele de alegeri au loc în anul a­­cesta în condițiile cînd în toate co­lectivele de muncă, în toate organiza­țiile de partid s-a creat și dezvoltat o mișcare națională pentru îndeplini­rea înainte de termen, la un nivel ca­litativ superior și cu eficiență cres­cută, a planului cincinal. Așa cum a­­răta tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., această mișcare de masă este o expresie elocventă a faptului că e­­roica noastră clasă muncitoare, țărăni­mea, intelectualitatea toți oamenii mun­cii sunt ferm hotărîți să îndeplinească cu cinste prevederile Conferinței Națio­nale, care corespund întru totul inte­reselor și aspirațiilor de progres și bunăstare ale întregului popor. Succe­sele dobîndite pînă acum dovedesc cu limpezime faptul că Partidul Co­munist Român își îndeplinește cu cin­ste misiunea sa istorică în societate, organele și organizațiile sale reali­­zîndu-și în bune condiții sarcinile ce le revin, străduindu-se să-și perfecți­oneze continuu activitatea." Organele și organizațiile de partid din județul nostru se prezintă la are­ DUMITRU CIUCLEA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. geri cu un bogat bilanț de realizări în îndeplini­rea sarcinilor social-culturale, economice, edilitar- gospodărești, în rea unor acțiuni desfășura­politico­­ideologice tot mai bogate în conținut, menite a dezvolta trăsăturile profesio­nale și etico-morale caracteristice omu­lui nou. Sarcinile de plan pe 8 luni au fost îndeplinite de colectivele de muncă din industria județului cu 11 • zile mai devreme, producîndu-se o producție marfă suplimentară în va­loare de peste 126 milioane lei. In pa­ralel, multe organizații de partid, cum sînt cele de la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare, din unități ale C.E.I.B. Sighetu Marmației și Centralei minereurilor neferoase au militat pentru creșterea eficienței ac­tivității economice, pe județ înregis­­trîndu-se 32 milioane lei beneficii. De asemenea, la sate, organizațiile de par­tid și-au intensificat preocupările în vederea obținerii unei producții spo­rite de cereale, în zootehnie și pomi­cultură, a ridicării nivelului de civi­lizație, edilitar-gospodăresc al locali­tăților. însemnătatea deosebită a adunărilor și conferințelor de alegeri constă în aceea că ele sunt chemate să contri­buie la perfecționarea întregii activi­tăți, a stilului și metodelor de muncă, la dezvoltarea democrației interne de partid, la întărirea muncii și condu­cerii colective, la creșterea spiritului de răspundere, a inițiativei proprii a cadrelor de partid în îndeplinirea sar­cinilor trasate de Conferința Națională a partidului. Aceste adunări și confe­rințe vor trebui să prilejuiască o dez­­(Continuare in pag. a 3-a) »«i­1 â A. \\| 27 septembrie 1972 Anul XXII nr. 5804 ♦ Miercuri ♦ 4 pagini — 30 bani «Ăl:­ U.M.MN. Baia Mare. Maistrul Teodor Sidherlaș și Gh. Indrea din noua secție de bare de urmăresc funcționarea utilajelor la tabloul de comandă, cupru Au trecut primele șase zile de la declanșarea cam­paniei agricole de toamnă. Dar propriu-zis startul fost luat numai în cîteva a unități. O situație, așadar, nesatisfăcătoare, încă de la pornire. Nu încape în­doială că ploile din ultime­le zile au stînjenit în bună măsură demarajul al lucrărilor agricole, normal Dar nu se pot pune toate nea­junsurile pe seama timpu­lui. In ziua de 25 septem­brie, după o duminică plo­ioasă, la îndemnul comu­niștilor, cooperatorii din Tămaia, Mireșu Mare, Pri*­bilești și din alte cîteva unități, cu sprijinul nemij­locit al specialiștilor au depistat parcele zvîntate, iar mașinile de semănat a­­șezau în condiții optime semințele de grîu în solul bine afinat. La Pribilești, de pildă, din 200 ha plani­ficate pentru grîu de­­ toamnă, 30 la sută sînt la ora actuală însămînțate. Asemenea rezultate bune se remarcă și la Som­eș-Ui­­leac, Mînău, Tăuții Măghe­­răuș și în alte cîteva lo­curi. Deci, unde se vrea se și poate! Din convorbirea pe care am avut-o cu tov. ing. Merișor Cocoșilă, director general adjunct al Direcți­ei generale a agriculturii, a reieșit că jum­ătate din suprafețele ce se însămîn­­țează cu cereale de toam­nă sînt încă ocupate cu porumb, iar alte 700 ha cu grîu au ca plantă pre­mergătoare cartoful. Ar­pare deci ca problemă nr. 1 recoltarea lui și a cartofilor, porumbii­elibe­rarea cu prioritate a su­prafețelor ce trebuie în­sămînțate și în continuare, strîngerea și depozitarea in ritm susținut a întregii recolte. Deși această trea­bă n-a fost în aceeași mă­sură stînjenită de ploi, lu­crările la recoltat sînt mult sub nivelul cerințelor și a posibilităților. Consta­tările se bazează pe cîteva cifre și fapte care nu pot fi contestate. Astfel, pînă la data de 25 septembrie, din cele 12.564 ha cultiva­te cu porumb în G.A.P., doar 446 ha au fost elibe­rate, iar la cartofi numai de pe 170 ha s-a strîns recolta. Față de o asemenea sta­re de fapt Însăși specialiș­tii de la D.G.A.I.A.A. își manifestă nem­ulțumirea. Trebuie întreprinse măsuri foarte operative, pentru curma această situație. La a însămînțări s-a stabilit o viteză zilnică de 750 ha (bineînțeles în condiții nor­male de timp), dar după cite s-a văzut, această su­prafață nu s-a realizat nici în 6 zile! Ge să mai zicem de o mulțime de unități ca­re nu au terminat nici mă­car pregătirile absolut o­­bligatorii, fără de care nu se poate vorbi de însămîn­­țări. Bunăoară, în bazele de recepție din județ, ieri au fost încă peste 400 to­ne semințe destinate schim­bului neridicate de uni­tăți. Printre acestea se nu­mără cooperativele cele din Berchez (cu agri­15 tone), Boiu Mare (18 to­ne), Goruia (18 tone), Vi­­ma Mică (24,6 tone), Rohia (15 tone)... Ce să zicem de situația inadmisibilă din Valea Ghioarului de unde încă nu s-au ridicat măcar probele pentru analiză, 10 tone de grîu nefiind con­diționate?. .. Este de neînțeles deca­lajul mare ce există între terenul pregătit (2.775 ha) și cel însămânțat (483 ha). La Oarța de Sus, bunăoară, sunt arate iar pregătite peste 200 ha, complet 68 ha, din care s-au însăm­în­­tat­­ numai 10 ha. La G.A.P­ din Finteușu Mic există, de asemenea, 110 ha arate, din N. SOARE (Continuare în pag. a 3-aj CEASURILE ZILEI TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ȘI SĂ SE ÎNCHEIE ÎN CIMPI . Jumătate din suprafețele ce urmează a se însămînța cu cereale de toamnă sînt încă ocupate cu porumb ■ Din 2775 ha pregătite, doar 483 ha însămînțate .­ La semănat, în șase zile, cît într-una singură Bl Zona Lăpuș nu are ce raporta I # Spectacolul de varietăți pre­zentat duminică de formațiile Casei de cultură din Sighetu Marmației s-a bucurat de o bu­nă apreciere din partea celor peste 800 de spectatori prezenți în sala „Studio". Și-au dat con­cursul formația de muzică u­­șoară, taraful Ansamblului fol­cloric „Mara“, soliștii Gheorghe Turda de la „Rapsodia română“ și Viorel Costin, câștigătorul e­­misiunii-concurs „Floare din gră­dină".­­ In sala Căminului cultural din Sarasău, duminică, în fața unui numeros public, tovarășul Radu Popa, cercetător la Institu­tul de istorie a R.S.R., a ținut o expunere pe tema: „Importan­ța săpăturilor arheologice din Sarasău, rolul jucat de Sarasău în perioada secolelor XII—XIV în viața social-politică a Mara­mureșului". (ne informează Mi­hai Costin, directorul Căminului cul­tural).­­ Conform unei decizii Consiliului popular județean au a fost reduse prețurile cu 30—50 la sută la peste 700 de articole de îmbrăcăminte de sezon. Prin­tre mărimile cu preț redus se numără țesături, tricotaje, con­fecții pentru bărbați și femei și Încălțăminte.­­ începînd cu data de 1 oc­tombrie a.c­ orajul curselor in­terne ale TAROM își modifică mersul după cum urmează : cursa I, pleacă din București la ora 7.20, sosește la Cluj la ora 3.35, pleacă din Cluj la ora 9.05 și sosește în Baia Mare­ la ora 9.35 (la venire cursa aduce nu­mai presa). La întoarcere, plea­­că din Baia Mare la ora 10.05, sosește la Cluj la ora 10.35, pleacă din Cluj la ora 11.05 și sosește la București la ora 12.30. Cursa II. Pleacă din București la ora 13.00, sosește la Cluj la ora 14.15, pleacă din Cluj la ora 14.45, sosește la Baia Mare la 15.15. Pleacă din Baia­ Mare la ora 15.45, sosește la Cluj la ora 16.15, pleacă din Cluj la ora 16.45 și sosește la București la ora 18.00.­­ La faza județeană a concur­sului republican de artă culina­ră, care s-a ținut sîmbătă 23 septembrie la Baia Mare, situa­ția se prezintă astfel: Bucătari: Bocid I. Terezia Dan (Baia Ma­re): locul­ II. Emilia Bîrlea (Ba­ia Mare), locul III, Dumitru Fur­tun și Ileana Andreica (Vișeu de Sus). Cofetari: locul I. Zoltán Nagy, Beontina Beș și Viorica Man (Baia Mare). Ospătari: locul I. Miron Hrin, (Sighetu Marma­ției), Mircea Șimon și Marcel Florea (Baia Mare). Bucătarii, cofetarii și ospătarii enumerați mai sus vor participa la faza interjudețeană­­ a aceluiași con­curs. • Secția de metalografie și car­tonaj din cadrul Cooperativei „Gu­­linul“ din Baia Mare execută pentru populație etichete și numere pentru apartamente, tăieri de geamuri, o­­glinzi precum și Înrămarea tablouri­lor (strada Carpați nr. «), iar pen­tru instituții și întreprinderi execută ecusoane din material plastic și ta­blă. Tot aici se pot comanda amba­laje din carton mucava duplex și triplex. Secția funcționează pe stra­da Bicazului nr. l­. BORȘ­A) PREZENTUL ȘI PERSPEC­TIV­A UNEI ZONE ECONOMICE IN BUNĂ ASCENSIUNE Recent, după cum s-a mai anunțat, la Clubul minerilor din Baia Borșa a avut loc, vreme de do­uă zile, simpozionul „Dez­voltarea economică zonei Borșa și implicațiile a ei în viața socială". O dată cu reorganizarea teritorial-administrativă țării, Borșa a devenit o­­­­raș județean de gradul I, fapt care a creat posibili­tăți largi de urbanizare accentuată. Și, de atunci, înnoirile au fost tot mai prezente în activitatea și viața socială a a întregii zone. In orașului, oraș se construiește noul fe­bril, au apărut noi blocuri, dotări social-edilitare, fost modernizată Rețeaua­­ stradală principală. Ex­ploatarea minieră Baia Borșa — centrul de gravi­tație al activității econo­mice a orașului — cunoaș­te o dinamică puternic as­cendentă. Simpozionul avut menirea și­ a îndepli­n­nit-o, de a aduce în dez­baterea organelor județe­ne și locale premisele con­tinuei dezvoltări economi­ce și sociale ale orașului. Ca potențial industrial, orașul Borșa participă azi la produsul social al ju­dețului cu circa 20 la su­tă din valoarea concentra­telor metalifere, circa 10 la sută din masa lemnoa­să prelucrată, cu importan­te cantități de substanțe minerale nemetalifere, es­te unul din cele mai în­semnate centre­ ale turis­mului. Planul cincinal actu­al prevede dezvoltarea accentuată a extracției și preparării minereurilor. O bună parte din comunică­rile simpozionului au vi­zat acest aspect. In sub­teranul celor trei mine — Burloaia, Gura Băii Toroioaga — sunt în apli­și­care variante ale unor noi metode de exploatare de mare randament, se va amplifica uzina de prepa­rare, vor intra în circui­tul economic noi zone mi­neralizate. relevat că Dezbaterile au perspectivele industriei extractive a o­­rașului sunt în centrul pre­ocupărilor Comitetului o­­rășenesc Borșa al P.C.R.,­­ale Centralei minereurilor neferoase Baia Mare. Am completa numeroasele pro­puneri făcute cu­ aceea a găsirii posibilităților de fabricare pe loc a acidu­lui sulfuros pentru parare, care se aduce pre­cu cheltuieli de la U.M.M.N. Baia Mare și care ar ab­sorbi și un volum din forța de muncă locală. Zona Borșa oferă de asemenea diversificarea valorificării substanțelor minerale ne­metalifere în sensul pro­ducției locale de var, că­rămidă etc. O bogăție na­turală, nevalorificată or­ganizat, o reprezintă a­­pele minerale ale zonei. La numeroase izvoare mi­nerale — din care unele prezintă condiții de indus­trializare, mofetele recent puse în evidentă aduc un plus de rezervă industria­lă. In apropierea Comple­xului turistic un asemenea motet poate furniza „ma­terie primă" pentru o a­­devărată stațiune balnea­ră. Un sector economic im­portant îl reprezintă zoo- AUREL PANTEA GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Duminică, pe stadionul „23 August" din Baia Mare în fața a peste 6000 de tineri a avut loc deschiderea festivă a centre­lor de tineret pentru pregătirea militară. Au participat tineri din 24 de centre de pregătire din municipiu. Revin cu fiecare ano­timp, cind obosesc și su­fletul meu caută pacea, sub streșina porților de pe Iza și Mara și de fiecare dată simboluri mai adinși mă privesc, stîlpii dintot­­deauna bănuiți aceiași au alte lucruri de spus des­pre meșterii care și-au in­crustat duhul în lemn, despre gazde, despre stîl­pii-oameni. Am senzația că vin să păgubesc după suma de imagini și de sentimente care se ia­u cu mine, că port aceste sem­ne pe drumurile țării în chip de ziuă bună pe la case. Venim de cite ori ne Încearcă neliniștea să luăm cu noi echilibrul porților, cerul dintre rame și prin­­sul ondulat al doinei cu ale ei urcușuri nobiliare și descoperim o țară de însemne mai plină de A birui o sens, mai demnă in lumi­na zilei. Atunci îmi spun: voi chema lumea în Ma­ramureș să învețe rostu­rile zilelor, să învețe gra­iul de țară, și izvoarele lui subterane. Cele mai profunde făcuturi și des­­fă­cut­uri prin cuvînt și fap­tă, miruite zvonuri, ca un curent stăpînesc toată lu­mea acestor văi; în sep­tembrie bătut în aramă și argint par ochii tineri a­­plecați peste merele și prunele vieții. Atunci îmi spun că numai aceste porți pot fi porțile țării, por­țile noastre, blazoane ale vieții de azi și mesaje vii­torimii. „D’apoi am biruit, și birui devine verbul fiecă­rui ceas din viața faptelor omenești, am biruit casa, amu am biruit electrica și televizorul, am biruit carte­a și toate sînt lăsate in ur­mă, într-un prezent încă extrem de aproape, cînd vine acel sfîrșit al dialo­gului „d’apoi om birui". Le-am ascultat rostite de Vasile Țiplea din Ferești, de Ion Deac din Cuhea, de primarul Ion Vlad din Săliștea de Sus, de mine­rii Petru Tomoioagă și Ștefan Coman. Și am în­țeles multiplele sensuri ale verbului într-un dialog a­­vut pe o distantă de peste 200 de kilometri în care interlocutorul meu, de-o e­­levată formație, doctorul Mihai Pop, medicul șef al județului, destăinuia cu un entuziasm pătimaș, demn de nobilă Invidie, resortu­rile intime ale verbului birui cu toate implicațiile lui în arta cioplitorilor, în minerit, în viața medicală, în cea didactică, în viața creatorilor. Și toate se în­sumează în poartă, poarta se așază peste toate îm­păcată căutare de mai bi­ne. Și bogăția de sensuri noi vine să afirme alte relații între oameni, să certifice reale mutații de conștiință în viața lor. Și asta nu-i puțin. ION IUGA % SEPTEMBRIE ZÎMBEȘTE Cu zimbetul de sub sprinceană, septembrie se Îmbată cu voio­șia admiratorilor săi. Nerăbdători, ei privesc Ule­ie calendarului ascultînd ciocă­­niturile in gea­mul de pe care ră­săritul soarelui soarbe ultimele pi­cături de rouă. Septembrie! Ai fost și ești me­reu părtașul bu­curiilor mele! Ur­mărim împreună șirurile cetățeni­lor care vin să ne închine sin­ceritatea copilă­rească, că, avînd neîntina­încre­dere în zimbetul nostru părintesc. Iar noi zîmbim. Zîmbim amîndoi. Z­îmbim părinteș­te. Dar pentru cei care au pășit pentru prima dată pragul școlii zim­betul te parcă nostru eș­altiei. Pentru ei zîmbim cu zimbetul ce mi l-ați dăruit și mie acum 26 de ani, stind braț la braț cu toatea care învăță­m-a așteptat să trec pragul dintre ne­liniște și bucurie. Zîmbetul ei de atunci este zîm­betul meu de as­tăzi, fiindcă in zimbetul ei citesc și acum destinul profesiei mele de dascăl. In zîm­betul ei, în zîm­betul nostru ci­tesc destinul pro­fesiei sale — mun­citorii, cooperato­rii, medicii, ingi­nerii, ofițerii, scriitorii, com­pozitorii, toți a­­cei care, în mod creator, știu să mînuiască cio­canul și secerea, literele, cifrele, notele. Ei, împre­ună cu noi, Sep­tembrie, fiicelor și zîmbesc fiilor, conducîndu-i spre zîmbetul nostru, spre început de cale. Septembrie, cre­ator și martor al zîmbetelor! Oare cînd zimbetul meu se va re­peta și pe fețele acestor prichindei care au venit, ca și mine cîndva, să treacă pragul dintre neliniște și bucurie? GH. PAULIȘ

Next