Pentru Socialism, octombrie 1972 (Anul 22, nr. 5810-5833)

1972-10-07 / nr. 5813

i Timpul a devenit excelent Întreaga forța activa DE EA SATE PE­­N­P! Mai mult de jumătate din producția de cartofi se află încă în sol Din 4.973 ha pregătite, 2.158 ha sînt încă neînsămînțate Din perioada optimă au mai rămas doar 14 zile Cum e și­ firesc, pa agenda de lucru a agricultorilor din ju­deț s-a înscris ca o sarcină de maximă urgență executarea în ritm­­ susținut a lucrărilor agri­cole de sezon. Nomenclatorul a­­cestora este bine cunoscut da fiecare cooperator și mecaniza­tor. Intr-o seamă de unități, cu sprijinul direct al organizațiilor de partid, consiliile de condu­cere ale C.A.P., și factorii de răspundere din comună au mo­bilizat toate forțele și mijloa­cele existente. Astfel, coopera­torii din Tămaia au reușit să termine într-un timp record re­coltatul cartofilor, iar din cele 180­­ ha­­ pregătite (r­eea­m ea re­prezintă 90 la sută din plan), 147 ha le-au însămînțat în cele­ mai bune condiții agrotehnice.^. Și la Lucăcești sînt însămințate’ 80 ha cu grîu. După aprecierea­­ tovarășului Ion Chira, președin­tele unității, pînă la sfîrșitul a­­cestei decade, însămînțările vor fi terminate (140 ha). In același dru­m se lucrează aici și la re­coltatul porumbului. Asemenea situații bune se intîlnesc în mai multe coopera­tive agricole. La Vălenii Șom­­cutei, peste 50 la sută din su­prafețele prevăzute sînt deja însămînțate. La Ariniș, pe 150 ha, iar la Sălsig pe 160 ha să­­mînța se află în sol. Avem în­să, din nefericire, suficiente ca­zuri unde se muncește cu încetinitorul, lucrările parcă agri­cole de toamnă fiind tratate cu indiferență și cu o mare doză de pasivitate. Numai așa ne putem explica cum într-o sea­mă de unități pînă la data de 6 octombrie nu s-a semănat nici un bob de grîu. Amintim aici cooperativele agricole din Dum­brava, Libotin, Rogoz, Rohia, Satu Nou de Sus, Ocoliș... Coo­perativele agricole din Cernești și Finețe parcă se întrec în i­­rosirea timpului. La Cernești, bunăoară, s-au însămînțat doar 3 ha cu grîu. Pe cînd celelalte 177 ha cu grîu? La Groși — Baia Mare, recoltatul porumbu­lui este în stadiu avansat, iar cartofii sînt de mult strînși. Curios lucru, totuși, că la se­mănat nu s-a făcut încă nimic. . De ce? La capitolul însămînțări se menține de la început o anoma­lie inexplicabilă. Este vorba de un decalaj nepermis între ce­le 4973 ha cu patul germinativ pregătit, însămînțate, și cele doar 2.815 ha Or, în mod logic, acolo unde sînt posibile aratul și discuitul se poate și semăna. O asemenea anomalie are bază defecțiuni serioase de or­fa din organizatoric, precum lipsa de sincronizare a acțiuni­­i lor. Cu o deosebită încetineală se desfășoară lucrările și la strîn­­sul recoltei. Se observă același fenomen, în timp ce unii au terminat recoltatul cartofilor (Goruia, Fărc­așa, Boiu Mare, Sălsig, Săcălășeni etc.), alții, cum ar fi cei din Mesteacăn, Valea Chioarului, Urmeniș, Bă­­sești, Șurdești, nici n-au început încă această lucrare. O aseme­nea­­ situație contrastantă găsim, comparand­­ cooperativele agri­cole din Lăschia și Făurești. In timp ce prima a terminat strîn­­gerea recoltei de pe cele 5 ha, a doua nici n-a început să strîngă cartofii. In acest fel, desigur, și situația pe județ es­te cu totul nesatisfăcătoare. Pî­nă ieri, așa cum reiese din da­tele centralizate la Direcția ge­nerală a agriculturii această sar­cină a fost îndeplinită doar în proporție de 48 la sută, ceea ce înseamnă că pe 700 ha recolta se află încă în sol. Și la strînsul porumbului, rea­lizările sînt mult sub nivelul aș­teptărilor. Abia 2.852 ha din cele 6 000 ha ocupate de această cultură, după care se seamănă grîu, au fost eliberate (parțial!). In acest fel este stînjenit bunul mers al însămînțărilor de toam­nă. Fără îndoială, desfășurarea lucrărilor a fost stînjenită de ploile intermitente. In asemenea condiții, buna organizare a mun­cii, sincronizarea perfectă a acțiunilor, inițiativele în folosi­rea rațională a forțelor și timpului și-au dovedit din plin­a eficiența. Unde lipsesc aceste elemente, apar inevitabil contras­tele, iar oamenii caută justifi­cări punînd vina în exclusivi­tate pe timpul ploios. Acum cade și acest „argument". Tim­pul a devenit foarte prielnic lucrărilor pe ogoare. Se im­pune, deci, mobilizarea între­gii forțe active la strîngerea recoltei și la semănat. Să nu uităm că din perioada optimă la însămînțări au mai rămas 14 zile, iar planul de însămîn­­țări pe județ este îndeplinit a­­bia în proporție de 23 la sută! N. SOARE ■ HI i PROLETARI Om TOATE TARII l UNI ȚI­­­VA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PAGINA A 3-A LITERATURA-ARTA; Manifestări organi­zate de festivalul cultural-artistic „Toamna băimăreană“. Anul XXII nr. 5813 ♦ ♦ 4 pagini — 30 bani Sâmbata 7 octombrie 1972 Sub semnul devizei „Mai iute, mai bine, mai efici curăm MINMI­mm RĂSPUNDERII A DOUA ZI DUPĂ VIZITA IN UZINĂ A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, ORGANIZAȚIA U.T.C. DE LA U.M.M.U.M. BAIA MARE A LANSAT O FRUMOASĂ INIȚIATIVĂ ÎN SLUJBA ÎNDEPLINIRII CINCINALULUI IN 4 ANI ȘI JUMĂTATE: mașini băimăreni, între care majoritatea sunt tineri. „In urma vizitei în uzina noastr­ă a secretarului general al par­tidului, în sufletul fiecărui tî­­năr s-a născut un puternic sentiment de mîndrie auzind aprecierile și îndemnurile to­varășului Nicolae Ceaușescu despre perspectivele uzinei. Astfel s-a născut dorința noas­tră de a da glas acestor pu­ternice simțăminte prin lan­sarea unei inițiative care să mobilizeze întregul tineret la realizarea înainte de termen a planului cincinal". Motiva­ția aceasta este exprimata de secretarul comitetului U.T.C., Viorel Pop. Și iată care sunt obiectivele pe care și le-au stabilit tinerii de la U.M.M.U.M. 1. BRIGĂZILE DE TINERET VOR DEPĂȘI PLANUL VALORIC CU 5% PESTE REALI­ZĂRILE SECȚIEI IN FIECARE LUNĂ. 2. PE BAZA FOLOSIRII UNOR INITIATIVE VALOROASE, A UNOR TEHNOLOGII ȘI METODE DE LUCRU NOI ȘI MODERNE, BRIGĂZILE DE TINERET VOR ECONOMISI ÎN FIECARE LUNĂ O CANTITAT­E DE METAL ECHIVALENTĂ CU MATERIALUL NECESAR CONFECȚIONĂRII UNEI CELU­LE DE FLOTARE . 3. PÎNĂ LA SFÎRȘITUL ANULUI, TINERII DIN UZINĂ VOR REALIZA 15 INOVAȚII REFERITOARE LA RIDICAREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII, ECONOMISIREA METALULUI, REDUCEREA TIMPULUI DE FABRICAȚIE LA PRODUSELE CE SE EXECUTĂ; 4. ELIMINAREA DEFINITIVĂ A ÎNTÎRZIERILOR, A ABSENȚELOR NEMOTIVATE ȘI A ÎNVOIRILOR, PRECUM ȘI PARTICIPAREA LA EFORTURILE SUPLIMENTARE ALE SEC­ȚIEI ; 5. NICI O RECLAMAȚIE PRIVIND CAL­ITATE­A PRODUSELOR EXECUTATE DE BRI­GĂZILE DE TINERET. 8. ÎN FIECARE AN, BRIGĂZILE DE TINERET ÎȘI VOR REALIZA CU CEL PUȚIN 15 ZILE MAI DEVREME DECÎT SECȚIA SARCINILE DE PLAN ANUALE. Aprecierile făcute de secre­tarul general al partidului nostru asupra rezultatelor co­lectivului uzinei, îndemnurile ce le-a adresat oamenilor pen­tru realizarea unor­­ utilaj­e complexe și de înaltă calitate necesare mineritului, în spiri­tul lozincii „Cincinal de cali­tate, în patru ani și jumătate", constituie un puternic imbold în rîndul constructorilor de Stînd de vorbă cu cîteva din acești entuziaști tineri despre angajamentul pe care și l-au asumat, am solicitat cîteva pă­reri asupra modului cum vor fi folosite rezervele interne care să le permită acel salt calitativ spre care aspiră și care îi onorează. Viorel Cuha, sudor. Vom sprijini promoția de­­ ucenici spre a da randamentul dorit. Va fi pentru noi toți o mîn­drie să fim la înălțimea an­gajamentului ce ni l-am asu­mat. Climatul acesta de en­tuziasm și de mobilizare pe care l-a creat inițiativa noas­tră îl vom folosi și în munca educativă­ a organizației U.T.C. Zoltán Foriș, șef de echipă . Mă gîndesc că la cursurile de ridicare a calificării pentru tinerii absolvenți vom putea folosi participarea voluntară a tinerilor ingineri din uzină. Ioan Horvat, maistru. Elan tineresc este.. Din cele spuse de secretarul general al parti­dului mie mi-au rămas în su­flet cuvintele care vorbesc despre perspectivele mari pe care le are uzina, despre fap­tul că ea s-a făcut cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare. Și vreau să slujesc cu devotament acest prestigiu.. Trebuie să știe lumea că aici se lucrează cu o energie care așa, pe dinafară, nu se vede. Intr-o singură luntă avem de realizat 78 de repere cu 48 de oameni. Se lucrează unicate. Am să propun ca brigada de tineret să depindă de maistrul principal spre a putea fi spri­jinită concret. Ion Blaga, șef de echipă. Avem mari rezerve de timp nefolosit, care poate fi pus în valoare prin verificarea mai atentă a desenelor, prin înt­ă­­rirea colaborării dintre secții și aprovizionarea completă pe subansamble in secție. Manifestînd interes și răs­pundere, organizația U.T.C. din uzină, sub conducerea co­mitetului de partid, și-a mobi­lizat toate forțele pentru o re­ușită exemplară a acestei ac­țiuni. De­­ asemenea, conduce­rea tehnică a uzinei a dat un puternic imbold în toate fazele de preg­ătire a acestei iniția­tive — inclusiv în valorifica­rea studiului economic special întocmit. R­ămîne ca de acum înainte toți factorii să-și spo­rească efortul pentru realiza­rea acestui frumos angajament al tinereții și răspunderii. Nu ne îndoim că vor adera la a­­ceastă inițiativă și tinerii din alte colective de muncă din Maramureș. GHEORGHE SUSA Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit o delegație de mineri din Zambia Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit, vineri după-amiază, o de­­­legație de mineri din Zambia. Delegația, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. Mac­Do­nald, superintendent metalurg la Divizia Chingla, Paul Chibulu, superintendent al Divizia Chibuluma, personalului la Edward Lim­­beye, șef de schimb la Divizia Rokana, se află în țara noastră la invitația adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în pri­măvara acestui an. La primire a fost de față Bujor Almășan, ministrul minelor, pe­­trolului și geologiei. Președintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu membrii­ delegației de mineri zambieni. Oaspeții au exprimat calde mulțumiri pentru de a vizita România. In invitația timpul convorbirii s-a evidențiat utili­tatea contactelor și schimburi­lor de experiență dintre colec­tive de mineri din cele două țâri, ca o contribuție la mai buna cu­noaștere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaționale. Dragostea de muncă ia uneori forma gingășiei pe care o transmit aceste tinere asupra firului de bumbac. PAGINA A 2-A ■ PUNCTĂRI ■ LA CULESUL MERELOR ■ „DIN NOU DESPRE POLUARE“ ■ SPORT Aprovizionarea populației impune: INIȚIATIVĂ, STUDIUL CERINȚELOR ȘI SPIRIT DE EXIGENȚĂ Organizațiile comerciale din județ, în ultima perioadă, și-au intensificat eforturile pe­­ linia asigurării fondului de marfă și deservire a populației în con­diții optime. Această preocupare se reflectă prin gospodărirea mai judicioasă a mărfurilor, a­­șezarea unităților de desfacere în teritoriu, îmbunătățirea rit­mului aprovizionării, precum și în lărgirea gamei sortimentelor. ■Totuși, în unele orașe și, îndeo­sebi in centrele muncitorești, se manifestă încă o seamă de ca­rențe în aprovizionarea popu­lației cu produse alimentare. Tocmai de aceea am întreprins o anchetă prin cîteva magazine aparținînd O.C.L. Alimentara și C.L.F. Redăm pe scurt consta­tările noastre. «.. lată-ne în centrul munci­toresc Băița. Intrăm în unitatea nr. 43 Alimentara. Vînzătoarea Maria Dragoș ne spune : — Putem afirma că, în gene­ral, suntem­ bine aprovizionați. Avem aproape de toate și în cantități suficiente. Ceva mai slab stăm la mezelurile ieftine: tobă, cîrnați, parizer etc. Ne trimit, ce-i drept, salam de 29 și 32 lei kg. Ulei îmbuteliat n-am primit deloc, ci numai vărsat, iar brînză telemea și alte sortimente primim doar o dată pe săptămînă. — Intr-adevăr, cu ritmicitatea nu stăm bine, adaugă vînzătoa­rea Rodica Miclean. Sortimentele de panificație sosesc abia pe la orele 10—12, adesea după ora închiderii, așa că rareori vindem pîine proaspătă! O situație intolerabilă se con­stată la unitatea C.S.F. nr. 12 Băița: morcovi, pătrunjel, cea­pă, varză, ardei iuți, vinete, roșii (o parte în stare de pu­trezire) se vindeau la prețul... clasei I! Vînzătoarea Angela Cherecheș afirmă: ■— Ce să fac? Asta-i marfa. Prețul nu-1 stabilesc eu! Am a­­runcat pepeni în valoare de 700 lei. Tot pe apa sîmbetei am az­­vîrlit 8 lăzi de roșii clasa I. Vinetele, așa le-am primit, pu­trede. — De ce preluați asemenea marfă ? — Să n-o preiau? Nu pot. Că asta nu-mi mai trimit. Ăsta-i o­­biceiul la C.L.F. Baia Mare. Dacă refuzi, te-am ars, iar cum­părătorii cer marfă. Să vedeți, de exemplu, acum două săptă­mâni, am trimis înapoi 8 lăzi cu struguri degradați. De atunci n-am primit nici o boabă! ...Ajungem în centrul mun­citoresc Nistru. La unitatea C.L.F. nr. 13 e gestionar Vasile Dorea. Varza roșie, sub STAS, se vinde tot la clasa I (vezi fac­ ION NAN (Continuare în pag. a 2-a) %

Next