Pentru Socialism, decembrie 1972 (Anul 22, nr. 5860-5886)

1972-12-01 / nr. 5860

-4 V V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ♦ Vineri­­i 1 decembrie 1972 ♦ Anul XXII nr. 5860 4 pagini — 30 bani Directivele Congresului al X-lea și sarcinile izvorîte din conclu­ziile Conferinței Naționale Partidului Comunist Român, pre­a văd promovarea pe scară largă a progresului tehnic și extinderea procedeelor tehnologice avansa­te, în pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice. Sarcinile pe care Centrala mi­nereurilor neferoase­ Baia Mare le are de realizat în anul 1973 impun extinderea mecanizării lu­crărilor miniere, promovarea u­­nor tehnologii noi, reducerea con­sumurilor de materiale și cerce­tarea unor probleme tehnice ca­re să asigure dezvoltarea progre­sului tehnic în perspectivă. In creșterea continuă a produc­ției minelor noastre, un rol de seamă a avut mecanizarea dife­ritelor procese de lucru cu un volum mare de muncă. In ce pri­vește încărcarea materialului la înaintări orizontale, gradul de mecanizare a ajuns în acest an la 75,7 la sută față de numai 64,8 la sută cri s-a realizat în anul 1971. De remarcat este faptul că, concomitent cu creșterea unului încărcat mecanic s-a volu­ob­ținut și o îmbunătățire a indi­catorului de utilizare intensivă a mașinilor de încărcat cu 20 la sută, cele mai bune rezultate în­­registrîndu-se colectivele de la I.P.E.G. Maramureș, E.M. Cavnic, Nistru și Herja. Pentru încărcarea și transpor­tul minereului sau a rambleului în abataje s-a extins folosirea ma­șinilor de încărcat, produse în se­rie de către „Unio" Satu Mare. Pentru transport în abataje se mai folosesc și troliile sc repere în special la lilia și Săsar. Prin aceste procedee, gradul de me­canizare a încărcării în a sporit cu peste 3 la sută abataj de nivelul aceleași perioade față a anului 1971. Colaborarea strînsă între cer­cetătorii din cadrul I.C.Pr.M.N.R. Baia Mare și a specialiștilor din unități și centrală, sub coordona­rea și îndrumarea permanentă a conducerii centralei, se concreti­zează în extinderea metodelor de mare productivitate. Acțiunile întreprinse de conducerea cen­tralei au facilitat mărirea produc­ției extrase prin astfel de metode în cele două perioade compara­tive, ponderea acestora ajungînd în prezent la 80 la sută în con­dițiile creșterii producției extrase din abataje de 1,15 ori. După cum se știe, asigurarea indicilor de normalitate, respec­tiv a unui decalaj optim între lu­crările de deschidere, pregătire și exploatare propriu-zisă (aba­taj), este în strînsă dependență cu viteza medie de avansare la săparea lucrărilor de înaintare și în special a galeriilor și suitori­lor. In perioada scursă de la în­ceputul acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a aplicării unor mă­suri de ordin tehnic și în special organizatoric, viteza medie de înaintare a crescut cu 23 la sută la galerii și cu 18 la sută la sui­tori atingînd valori de 2,3 nrizi, respectiv, 0,75 rrrizi. Ca o conse­cință a unei organizări raționale a fronturilor de lucru la înaintări și acordării unei asistențe tehni­ce corespunzătoare, la exploată­rile miniere Herja, Șuior și Cav­nic s-au realizat viteze peste me­dia pe centrală, respectiv, m­i zi, 2,76 m/zi și 2,49 m/zi. 2,92 Re­zultatele înregistrate la unele ex­ploatări miniere (Nistru, Băiuț, Baia Sprie și Baia Borșa), situate mult sub condus la media pe centrală, au nerealizarea vitezei medii planificate cu 9 la sută. Problema creșterii vitezei medii de înaintare este imperios nece­sar a fi în permanență în aten­ția personalului tehnic de con­ducere de la unitățile direct pro­ductive — exploatare, secții, sec­tor — organe care au în proprii­le mîini posibilitatea organizării procesului de producție și în spe­cial a aprovizionării tehnico-ma­teriale și îmbunătățirii acordării asistenței tehnice, loturi în care se constată cele mai mari defi­ciențe. Analiza stadiului actual al nivelului tehnic al producției pu­ne în fața colectivelor centralei și unităților aparținătoare proble­me importante privind mecaniza­rea și dotarea cu utilaje. Este de știut că o mecanizare rațională pe utilaje trebuie să se bazeze cu performanțe ridi­cate, rezistente la uzură, cu­­ un consum redus de energie și în special corespunzătoare condi­țiilor specifice locale. In acest sens, alegerea pe viitor a utila­jelor trebuie să se facă pe baza unor scheme armonios elaborate prin care să se obțină performan­țele dorite. Pentru aceasta se îmbinare­a eforturilor necesită o comune ale cercetătorilor și specialiști­lor din unități, iar pentru a înlă­tura deficiențele ivite pînă în prezent cu asimilările de utilaje, U.T­.M.R., pe lingă reparații și execuția de piese,de schimb, va trebui să preia și asimilarea de utilaje miniere. Pentru ridicarea nivelului teh­nic al producției este necesar ca cercetarea științifică aplicativă să-și facă tot mai mult loc în preocupările personalului tehnic din cadrul exploatărilor miniere, acesta fiind cel care poate inter­veni imediat pentru rezolvarea problemelor curente. In această acțiune indispensabilă progresu­lui tehnic, atragerea specialiș­tilor din rîndul muncitorilor ca­lificați, că pentru constituie o bază trains­îmbunătățirea perma­nentă a tehnologiilor și pentru asigurarea creșterii continue a productivității muncii. Ing. IOAN IONESCU, șeful serviciului tehnic al C.M.N. Baia Mare ELEINTE PRIORITARE IN CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII MINIERE INFORMAM • Comitetul de cultură și edu­cație socialistă al județului Mara­mureș. In colaborare cu Centrul de librării Baia Mare, organizea­ză, în holul cinematografului „Da­cia“ o expoziție de carte în cins­tea­ aniversării­­ Republicii și în cadrul manifestărilor prilejuite de „Anul internațional al cărții“. Des­chiderea are loc azi, 1 decembrie, ora 18, cu participarea unor re­dactori ai editurilor „Dacia“ din Cluj și „Eminescu“ din București, urmată, la Clubul tineretului, de o masă­ rotund­ă pe tema relației car­­te-public.­­ Corul căminului cultural din Ardusat a fost invitat de onoare al Reuniunii corale „Doina some­­șeană“, ediția a V-a jubiliară, des­fășurată la Năsăud, cu participa­rea a 15 formații corale din jude­țele Mureș, Cluj, Suceava și Bis­­trița-Năsăud. Concertele corale, m­ezentate pe parcursul a două zile, au fost aplaudate entuziast de public, evoluția corului din Ardu­sat, bu­curându-se etc. Drept premii, de o înaltă apreci­s-au acordat cuue, plachete, diplome, lucrări mu­zicale culte și folclorice. • La Finteușu Mare, duminică, 3 decembrie, se va desfășura Reu­niunea corală a formațiilor chipa­­rene, cu participarea formațiilor din Ardusat, Hideaga, Mogoșești, Șomcuta Mare, Recea, Cicîrlău și din localitate. Organizată sub egi­­­da Centrului județean al creației populare și mișcării artistice de masă, reuniunea corală se înscrie in seria de manifestări muzicale dedicate aniversării Republicii. • Cenaclul „Nord“ din Baia Ma­re își va desfășura următoarea în­trunire de lucru, duminică, 3 de­cembrie a.c. de la ora 10, la Clu­bul tineretului, în cadrul căreia va fi citită și comentată o piesă de teatru aparținînd lui Ion Codreanu. • In cinstea aniversării Republi­cii, Clubul tineretului organizează un concurs de afișe social-politi­­ce. Afișele, se pot prezenta la se­diul Clubului, pînă în ziua de 10 decembrie a.c. Vernisajul expozi­ției cu aceste afișe va avea loc în 20 decembrie, cînd se vor în­­mîna și premiile. 9 Centrul de gimnastică al Clu­bului sportiv Baia Mare mai pri­mește înscrieri pentru copii (fete) de vîrstă 4—6 și 6—8 ani începînd cu 1 decembrie. Antrenamentele se desfășoară la Sala sporturilor, în­scrieri și informații se primesc la sediul clubului, Piața Libertății 10, telefon 11657. • Ieri, la Clubul tineretului din Baia Mare, s-a deschis o discotecă unde, intre orele 18-22 se prezintă noutăți din muzica ușoară. 9 Sîmbătă, 2 decembrie a.c., la Clubul tineretului, are loc, la ora 17, vernisajul expoziției de artă plastică a unui grup de tineri din municipiu. Tot sîmbătă, tinerii de la I.R.E. și Institutul pedagogic de 3 ani organizează o seară cultu­­ral-distractivă. 9 E.M. Herja lansează trofeul „Floarea de mină“ pentru o compe­tiție de tenis de masă, ce se va desfășura între 10-20 decembrie, la Clubul tineretului, competiție de­dicată aniversării Republicii. Pină în ziua de 8 decembrie, doritorii trebuie să-și anunțe participarea la secretariatul Clubului tineretului. 9 Elevii clasei a IV-a­­ de la Școala generală nr. 11 s-au întîl­­nit cu poetul băimărean Mircea Pop. Cu această ocazie autorul cărților pentru copii, „Scrisoare că­tre barză“ și „Aventuri cu uliul Sam“, a citit din noile sale creații și a răspuns la întrebările puse de copii, iar la rândul lor, copiii au citit și recitat poezii din creațiile proprii.­­ In cursul zilei de marți, 28 noiembrie, un grup de lucrători de la Cooperativa meșteșugărească ..Someșul“ din Seini a vizitat Com­plexul muzeal „Dr. Vasile Luca­­ciu“ și a depus o coroană de flori la mormîntul marelui patriot cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea sa.­­ Corespondentul nostru, Petru Oanță ne informează că la Topi­toria de în și întreprinderea de prefabricate din Ulmeni a avut loc ieri, în fața salariaților, o acțiu­ne educativă cu filmul, precedată de o expunere, dedicată aniversării Republicii. Realizată de căminul cultural din localitate, în colabora­re cu întreprinderea cinematogra­fică județeană, acțiunea s-a bucu­rat de un larg interes. 9 Căminul cultural din Ieud a organizat în ultima vreme, împre­ună cu organizația U.T.C. și bi­blioteca comunală, reușite seri dis­tractive pentru tineret, la care și-au dat concursul cadrele didac­tice ale școlilor din localitate. Pro­gramul manifestărilor a inclus un recital poetic N. Labiș și un mon­taj literar N. Bălcescu, însoțite de evocări sugestive ale celor două personalități ale culturii românești — ne scrie corespondentul Ioan Bota. Rubrică realizată de A. ȘUTH » § I In special în a­­ceste săptămîni, zia­rele noastre aduc în multe din coloanele lor îndemnuri spre economie, combat risipa, stîrnesc inte­resul și atenția pro­ducătorilor de bu­nuri spre un spirit gospodăresc mai ferm.­­ Alături de risipa sau ne­judicioasa gospodărire a me­talului, a lemnului, a curentului elec­tric sau a legume­lor (culese și apoi lăsate să putrezeas­că pe cîmp), un alt fel de risipă mă îndeamnă să scriu aceste rln­duri, risipa unui lucru ce nu se cân­­tărește cu gramul sau tona, cu kilo­metrul sau vago­nul. Este risipa de timp. Timpul risipit este iluzorie să-l măsori și inutil­ cu ceasul Timpul scăpat, neutilizat este prăpădit pen­tru totdeauna. El nu poate fi recupe­rat nici sub formă de șpan, nici de rumeguș sau talaj, nici nu se poate trece la coloana „scăzămînt legal“. Timpul pierdut este pierdut ireme­diabil. Se poate munci mai cu spor și prin aceasta să se pro­ducă mai mult pe unitate de timp, cu iluzia recuperă­rii, dar produsul obținut aparține perioadei lucrate și nu timpului dus pe apa sîmbetei. Prin ritmului accelerarea de pro­ducție dăm mai mult pentru peri­oada lucrată acce­lerat, dar luna care a trecut, săptămâ­­na sau ora neutili­­zată. Uitată sau chiulită nu se mai întoarce. A plecat ca un tren pe ca­re l-ai scăpat. Poți prinde trenul ur­mător, dar pe cel scăpat, niciodată. Zilele de învăță­tură de carte sau de profesie neutili­­zate la timp și complet se răzbu­nă o dată. Golurile rămase, goluri ră­­mîn. Recuperarea învățăturii neefec­­­tuate la vreme la timp prețios din cel ce ar trebui a­­fectat perfecționă­rii, desăvîrșirii cu­noștințelor și în e­­sență a personali­tății. Persoanele tine­re au uneori con­vingerea iluzorie că tinerețea le confe­ră un foarte înde­lungat timp în fața lor, timp pe care nu e nevoie să-l gospodărească cu chibzuială, timp ce-i socot că le prisosește. Numai trecerea anilor ne face să regretăm timpii morți, neuti­lizați, ne face să fim zgîrciți cu tim­pul. Și nu e vorba doar de studiu, ci de utilizarea efi­cientă a timpului sub orice formă, dar desigur în sco­pul desăvîrșirii pro­priei Sportul, personalități, vizionarea de spectacole, vizi­tarea de lectura unei muzee, cârti sau reviste, o du­­pă-amiază de dans, o dezbatere amica­lă a unei teme cu un prieten, o plim­bare cu persoana iubită, observarea sau contemplarea unui fenomen din natură sau din so­cietate, exercitarea unei arte sau a unui hobby oarecare, nu constituie timp pierdut. Nu în același fel procedează „crono­­logii“ sau in tradu­cere „mîncătorii de timp“ ce consumă secunda, ceasul, a­­nul, fără nici o u­­tilitate. Ei golesc de conținut nu nu­mai timpul lor din afara serviciului, ci în virtutea obiș­nuinței și timpul programului lor de muncă. Propu­torul celor de pe vitri­bule­vard, cu privirea sa absentă de șa­lău rasol prezentantul este re­tipic al acestui personaj. Dar de la acest tip și până la cel ce păcălește lumea, si­mulînd cu dibăcie faptul că ar munci sau că face ceva, este o foarte lungă scară ierarhică în cronofagie. Pe a­­ceastă scară își au locul, pe lingă cei ce-și mănîncă pro­priul lor timp și aceia care mănîn­că timpul altora. Și dacă pierderea timpului pe spina­re proprie, deși nu e scuzabilă, e mai puțin gravă. A pier­de însă timpul al­tora e de neiertat. Este același lucru ca deosebirea intre acel ce risipește banii proprii și cel ce risipește public. Pentru banul că timpul este ban. O spune americanul, dar e adevărat pen­tru toată lumea. Qui habet tempus, habet latinus, vitam spune cine are timp are viață, poa­te nu chiar în sen­sul și pe care semnificația o atribui eu aici acestui dic­ton, dar care vehi­culează desigur și FL. VELICIU (Continuare in pag. a 4-a) Cronologie Valențe ale perfecționării pentru realizarea integrală a indicatorilor economici de plan. • Mobilizarea tuturor re­zervelor potențiale ale comuniștilor, ale între­gului colectiv a Desăvîrșirea unității sta­tului național român . Ne scriu corespondenții voluntari 9 In plenul Adunării Ge­nerale a O.N.U.. Au în­ceput dezbaterile în le­gătură cu situația din Orientul Apropiat 3) Intervenția reprezentan­tului român în comite­tul pentru dezvoltarea comerțului 9 Informații diverse Panou de onoare: Gheor­­ghe Rad de la I.­I. „Ma­ramureșeană“ din Sighe­­tu Marmațieî. POMICULTURA— ramură rentabilă, aducătoare de însemnate beneficii mele avicole Seini am folosit pe toată suprafața de pomi și vie rezidii organice de pasăre, l­a care s-au adăugat și 800 kg/ha îngrășăminte chimice din cele trei elemente de bază, azot, fos­­for și potasiu. Ingrășămintele au fost aplicate diferențiat în func­ție de vîrsta pomilor. O lucrare de mare importanță pentru pomi sunt tăierile.­­ Aces­tea se fac la fel, diferențiat în funcție de soi și vîrsta pomilor. Pentru asigurarea creșterilor vegetative la soiul Ionathan și combaterea „Făinariei" care este un flagel pentru acest soi, ducînd­ pînă la compromiterea lui, am generalizat metoda de scurtare a tuturor lăstarilor anuali atacați de „Făinarie", mergînd pînă în semn de doi ani, în perioada de iarnă, iar în perioada de vegeta­ție, cu elevii școlilor din Seini, am adunat toate rozetele ataca­te, și din coșuri și saci, acestea au fost îngropate în pămînt. In urma acestor lucrări putem spune că atacul de „Făinarie" a fost neînsemnat. Pentru a scoate în evidentă pericolul pe care îl pre­zintă „Făinaria" pentru Ionathan, un fruct atit de valoros, unii po­­micultori îl exclud de la plantare sau merg pe linia de-al înlocui treptat cu alte soiuri care sunt atacate în mai mică măsură, dar nu-l depășesc la calitate. Recoltarea, sortarea, ambalarea și valorificarea producției consti­tuie verigi de bază în finalizarea producție pomicole și acest lu­cru este binecunoscut de către lu­crătorii fermei. Ba mai mult, toa­te aceste lucrări au fost organi­zate din timp, asigurând pentru fiecare fază toate materialele și inventarul necesar, astfel că nu am avut pierderi de producție. Aplicînd cu mult discernămînt lucrările necesare în pomicultu­ră și viticultură, folosind baza materială de care dispunem fer­ma pomi-viticolă din Seini de curs de răsărire, prezintă in scadenva ae suișa . Fiind în apropiere de fer­ ,an cu următoarele realizări: Lucrătorii fermei pomi-viticole Seini, aparținînd Trustului jude­țean Maramureș, întîmpină cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu însemnate succese economico­­financiare, de organizare și pre­gătire a recoltei anului viitor. Este vorba de valorificarea tuturor posibilităților umane și tehnice, de anihilare eficientă a condi­țiilor meteorologice nu tocmai favorabile din acest an, de reali­zarea și depășirea considerabilă a prevederilor planului economic pe anul în curs. La fructe, spre exemplu, față de cantitățile pla­nificate s-a recoltat o producție dublă, iar la struguri, recolta a depășit cu mult prevederile ini­țiale de plan. Cum a fost posibil acest lucru? Iată o întrebare al cărui răspuns este relevat de numeroasele mă­suri adoptate de către conduce­rea fermei. Dintre ele aș insista în mod deosebit asupra cîtorva. tată-le : • Au fost efectuate 18 stropiri la pomi, din care două de iarnă și 16 în perioada de vegetație, pentru combaterea bolilor și dă­unătorilor, înființat în Pe lîngă aceasta am cadrul fermei un punct de sprijin, urmărind ciclul biologic a principalilor dăunători. Cu ajutorul observațiilor tre am stabilit mai precis noul­mo­mentul optim pentru începerea stropirilor, acestea avînd eficaci­tate mai bună asupra dăunători­lor. Perioada de combatere nu a depășit niciodată 6—7 zile. Ca urmare a aplicării cu precizie tratamentelor s-au obținut fructe­­ libere de boli și dăunători.­­ In perioada de vegetație, seceta s-a resimțit din abunden­ță la­ pomi. Pentru ca fructele să nu rămînă mici, din surse loca­le, folosind apa freatică, prin construirea de foraje, am irigat o suprafață însemnată, prin braz­de deschise cu plugul rărită. De asemenea, terenul s-a menținut curat de buruieni prin prașile și discuiri. Tot în scopul menținerii tere­nului curat de buruieni sub pro­tecția coroanelor la măr și păr, am folosit doi ani la rînd ierbi­­cide, atrazin, care a afectat atît buruienile răsărite cît și cele în Ca urmare a realizării și după­ In prezent în cadrul fermei șirii producției de fructe, precum și a valorificării unor însemnate cantități de fructe la export­, be­neficiile obținute de fermă de­pășesc nivelul planificat cu cca 2 mii. lei. Un aport substanțial la înfăptuirea acestui succes l-au adus toți muncitorii fermei, dar comuniștii Zoltán Sikei, teh­nician, Gavril Roatiș, Carol Jekel, Ioan Blaga, mecanizatori, Vasile Abrudan, Iosif Barat, muncitori permanenți, au fost prezenți la datorie ori de câte ori a cerut producția. noastre se execută lucrări care pregătesc producția anului vii­tor și după felul cum se desfă­șoară stropitul­­ de iarnă, săpatul în jurul pomilor, fer­tilizările, combaterea rozătoa­relor, legarea pomilor, dera­tizările împotriva șoarecilor precum și tăierile în uscat la pomi, se conturează certitudinea că realizările economice ale a­­nului viitor vor fi pe măsura preocupărilor, adică bune. ing. GHEORGHE TUDORAN, șeful fermei pomi-viticole Seini U­M Plan Realizat Producția de fructe livadă clasică T 1.200 2.230 Producția medie la ha kg /ha 8.000 14.200 Venituri bănești la ha­mii lei 21.0 46­ 0 Livrări la export T 490 800 Prod, struguri T 92 96

Next