Pentru Socialism, decembrie 1972 (Anul 22, nr. 5860-5886)
1972-12-01 / nr. 5860
-4 V V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ♦ Vinerii 1 decembrie 1972 ♦ Anul XXII nr. 5860 4 pagini — 30 bani Directivele Congresului al X-lea și sarcinile izvorîte din concluziile Conferinței Naționale Partidului Comunist Român, prea văd promovarea pe scară largă a progresului tehnic și extinderea procedeelor tehnologice avansate, în pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice. Sarcinile pe care Centrala minereurilor neferoase Baia Mare le are de realizat în anul 1973 impun extinderea mecanizării lucrărilor miniere, promovarea unor tehnologii noi, reducerea consumurilor de materiale și cercetarea unor probleme tehnice care să asigure dezvoltarea progresului tehnic în perspectivă. In creșterea continuă a producției minelor noastre, un rol de seamă a avut mecanizarea diferitelor procese de lucru cu un volum mare de muncă. In ce privește încărcarea materialului la înaintări orizontale, gradul de mecanizare a ajuns în acest an la 75,7 la sută față de numai 64,8 la sută cri s-a realizat în anul 1971. De remarcat este faptul că, concomitent cu creșterea unului încărcat mecanic s-a voluobținut și o îmbunătățire a indicatorului de utilizare intensivă a mașinilor de încărcat cu 20 la sută, cele mai bune rezultate înregistrîndu-se colectivele de la I.P.E.G. Maramureș, E.M. Cavnic, Nistru și Herja. Pentru încărcarea și transportul minereului sau a rambleului în abataje s-a extins folosirea mașinilor de încărcat, produse în serie de către „Unio" Satu Mare. Pentru transport în abataje se mai folosesc și troliile sc repere în special la lilia și Săsar. Prin aceste procedee, gradul de mecanizare a încărcării în a sporit cu peste 3 la sută abataj de nivelul aceleași perioade față a anului 1971. Colaborarea strînsă între cercetătorii din cadrul I.C.Pr.M.N.R. Baia Mare și a specialiștilor din unități și centrală, sub coordonarea și îndrumarea permanentă a conducerii centralei, se concretizează în extinderea metodelor de mare productivitate. Acțiunile întreprinse de conducerea centralei au facilitat mărirea producției extrase prin astfel de metode în cele două perioade comparative, ponderea acestora ajungînd în prezent la 80 la sută în condițiile creșterii producției extrase din abataje de 1,15 ori. După cum se știe, asigurarea indicilor de normalitate, respectiv a unui decalaj optim între lucrările de deschidere, pregătire și exploatare propriu-zisă (abataj), este în strînsă dependență cu viteza medie de avansare la săparea lucrărilor de înaintare și în special a galeriilor și suitorilor. In perioada scursă de la începutul acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a aplicării unor măsuri de ordin tehnic și în special organizatoric, viteza medie de înaintare a crescut cu 23 la sută la galerii și cu 18 la sută la suitori atingînd valori de 2,3 nrizi, respectiv, 0,75 rrrizi. Ca o consecință a unei organizări raționale a fronturilor de lucru la înaintări și acordării unei asistențe tehnice corespunzătoare, la exploatările miniere Herja, Șuior și Cavnic s-au realizat viteze peste media pe centrală, respectiv, mi zi, 2,76 m/zi și 2,49 m/zi. 2,92 Rezultatele înregistrate la unele exploatări miniere (Nistru, Băiuț, Baia Sprie și Baia Borșa), situate mult sub condus la media pe centrală, au nerealizarea vitezei medii planificate cu 9 la sută. Problema creșterii vitezei medii de înaintare este imperios necesar a fi în permanență în atenția personalului tehnic de conducere de la unitățile direct productive — exploatare, secții, sector — organe care au în propriile mîini posibilitatea organizării procesului de producție și în special a aprovizionării tehnico-materiale și îmbunătățirii acordării asistenței tehnice, loturi în care se constată cele mai mari deficiențe. Analiza stadiului actual al nivelului tehnic al producției pune în fața colectivelor centralei și unităților aparținătoare probleme importante privind mecanizarea și dotarea cu utilaje. Este de știut că o mecanizare rațională pe utilaje trebuie să se bazeze cu performanțe ridicate, rezistente la uzură, cu un consum redus de energie și în special corespunzătoare condițiilor specifice locale. In acest sens, alegerea pe viitor a utilajelor trebuie să se facă pe baza unor scheme armonios elaborate prin care să se obțină performanțele dorite. Pentru aceasta se îmbinarea eforturilor necesită o comune ale cercetătorilor și specialiștilor din unități, iar pentru a înlătura deficiențele ivite pînă în prezent cu asimilările de utilaje, U.T.M.R., pe lingă reparații și execuția de piese,de schimb, va trebui să preia și asimilarea de utilaje miniere. Pentru ridicarea nivelului tehnic al producției este necesar ca cercetarea științifică aplicativă să-și facă tot mai mult loc în preocupările personalului tehnic din cadrul exploatărilor miniere, acesta fiind cel care poate interveni imediat pentru rezolvarea problemelor curente. In această acțiune indispensabilă progresului tehnic, atragerea specialiștilor din rîndul muncitorilor calificați, că pentru constituie o bază trainsîmbunătățirea permanentă a tehnologiilor și pentru asigurarea creșterii continue a productivității muncii. Ing. IOAN IONESCU, șeful serviciului tehnic al C.M.N. Baia Mare ELEINTE PRIORITARE IN CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII MINIERE INFORMAM • Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Maramureș. In colaborare cu Centrul de librării Baia Mare, organizează, în holul cinematografului „Dacia“ o expoziție de carte în cinstea aniversării Republicii și în cadrul manifestărilor prilejuite de „Anul internațional al cărții“. Deschiderea are loc azi, 1 decembrie, ora 18, cu participarea unor redactori ai editurilor „Dacia“ din Cluj și „Eminescu“ din București, urmată, la Clubul tineretului, de o masă rotundă pe tema relației carte-public. Corul căminului cultural din Ardusat a fost invitat de onoare al Reuniunii corale „Doina someșeană“, ediția a V-a jubiliară, desfășurată la Năsăud, cu participarea a 15 formații corale din județele Mureș, Cluj, Suceava și Bistrița-Năsăud. Concertele corale, mezentate pe parcursul a două zile, au fost aplaudate entuziast de public, evoluția corului din Ardusat, bucurându-se etc. Drept premii, de o înaltă aprecis-au acordat cuue, plachete, diplome, lucrări muzicale culte și folclorice. • La Finteușu Mare, duminică, 3 decembrie, se va desfășura Reuniunea corală a formațiilor chiparene, cu participarea formațiilor din Ardusat, Hideaga, Mogoșești, Șomcuta Mare, Recea, Cicîrlău și din localitate. Organizată sub egida Centrului județean al creației populare și mișcării artistice de masă, reuniunea corală se înscrie in seria de manifestări muzicale dedicate aniversării Republicii. • Cenaclul „Nord“ din Baia Mare își va desfășura următoarea întrunire de lucru, duminică, 3 decembrie a.c. de la ora 10, la Clubul tineretului, în cadrul căreia va fi citită și comentată o piesă de teatru aparținînd lui Ion Codreanu. • In cinstea aniversării Republicii, Clubul tineretului organizează un concurs de afișe social-politice. Afișele, se pot prezenta la sediul Clubului, pînă în ziua de 10 decembrie a.c. Vernisajul expoziției cu aceste afișe va avea loc în 20 decembrie, cînd se vor înmîna și premiile. 9 Centrul de gimnastică al Clubului sportiv Baia Mare mai primește înscrieri pentru copii (fete) de vîrstă 4—6 și 6—8 ani începînd cu 1 decembrie. Antrenamentele se desfășoară la Sala sporturilor, înscrieri și informații se primesc la sediul clubului, Piața Libertății 10, telefon 11657. • Ieri, la Clubul tineretului din Baia Mare, s-a deschis o discotecă unde, intre orele 18-22 se prezintă noutăți din muzica ușoară. 9 Sîmbătă, 2 decembrie a.c., la Clubul tineretului, are loc, la ora 17, vernisajul expoziției de artă plastică a unui grup de tineri din municipiu. Tot sîmbătă, tinerii de la I.R.E. și Institutul pedagogic de 3 ani organizează o seară cultural-distractivă. 9 E.M. Herja lansează trofeul „Floarea de mină“ pentru o competiție de tenis de masă, ce se va desfășura între 10-20 decembrie, la Clubul tineretului, competiție dedicată aniversării Republicii. Pină în ziua de 8 decembrie, doritorii trebuie să-și anunțe participarea la secretariatul Clubului tineretului. 9 Elevii clasei a IV-a de la Școala generală nr. 11 s-au întîlnit cu poetul băimărean Mircea Pop. Cu această ocazie autorul cărților pentru copii, „Scrisoare către barză“ și „Aventuri cu uliul Sam“, a citit din noile sale creații și a răspuns la întrebările puse de copii, iar la rândul lor, copiii au citit și recitat poezii din creațiile proprii. In cursul zilei de marți, 28 noiembrie, un grup de lucrători de la Cooperativa meșteșugărească ..Someșul“ din Seini a vizitat Complexul muzeal „Dr. Vasile Lucaciu“ și a depus o coroană de flori la mormîntul marelui patriot cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea sa. Corespondentul nostru, Petru Oanță ne informează că la Topitoria de în și întreprinderea de prefabricate din Ulmeni a avut loc ieri, în fața salariaților, o acțiune educativă cu filmul, precedată de o expunere, dedicată aniversării Republicii. Realizată de căminul cultural din localitate, în colaborare cu întreprinderea cinematografică județeană, acțiunea s-a bucurat de un larg interes. 9 Căminul cultural din Ieud a organizat în ultima vreme, împreună cu organizația U.T.C. și biblioteca comunală, reușite seri distractive pentru tineret, la care și-au dat concursul cadrele didactice ale școlilor din localitate. Programul manifestărilor a inclus un recital poetic N. Labiș și un montaj literar N. Bălcescu, însoțite de evocări sugestive ale celor două personalități ale culturii românești — ne scrie corespondentul Ioan Bota. Rubrică realizată de A. ȘUTH » § I In special în aceste săptămîni, ziarele noastre aduc în multe din coloanele lor îndemnuri spre economie, combat risipa, stîrnesc interesul și atenția producătorilor de bunuri spre un spirit gospodăresc mai ferm. Alături de risipa sau nejudicioasa gospodărire a metalului, a lemnului, a curentului electric sau a legumelor (culese și apoi lăsate să putrezească pe cîmp), un alt fel de risipă mă îndeamnă să scriu aceste rlnduri, risipa unui lucru ce nu se cântărește cu gramul sau tona, cu kilometrul sau vagonul. Este risipa de timp. Timpul risipit este iluzorie să-l măsori și inutil cu ceasul Timpul scăpat, neutilizat este prăpădit pentru totdeauna. El nu poate fi recuperat nici sub formă de șpan, nici de rumeguș sau talaj, nici nu se poate trece la coloana „scăzămînt legal“. Timpul pierdut este pierdut iremediabil. Se poate munci mai cu spor și prin aceasta să se producă mai mult pe unitate de timp, cu iluzia recuperării, dar produsul obținut aparține perioadei lucrate și nu timpului dus pe apa sîmbetei. Prin ritmului accelerarea de producție dăm mai mult pentru perioada lucrată accelerat, dar luna care a trecut, săptămâna sau ora neutilizată. Uitată sau chiulită nu se mai întoarce. A plecat ca un tren pe care l-ai scăpat. Poți prinde trenul următor, dar pe cel scăpat, niciodată. Zilele de învățătură de carte sau de profesie neutilizate la timp și complet se răzbună o dată. Golurile rămase, goluri rămîn. Recuperarea învățăturii neefectuate la vreme la timp prețios din cel ce ar trebui afectat perfecționării, desăvîrșirii cunoștințelor și în esență a personalității. Persoanele tinere au uneori convingerea iluzorie că tinerețea le conferă un foarte îndelungat timp în fața lor, timp pe care nu e nevoie să-l gospodărească cu chibzuială, timp ce-i socot că le prisosește. Numai trecerea anilor ne face să regretăm timpii morți, neutilizați, ne face să fim zgîrciți cu timpul. Și nu e vorba doar de studiu, ci de utilizarea eficientă a timpului sub orice formă, dar desigur în scopul desăvîrșirii propriei Sportul, personalități, vizionarea de spectacole, vizitarea de lectura unei muzee, cârti sau reviste, o după-amiază de dans, o dezbatere amicală a unei teme cu un prieten, o plimbare cu persoana iubită, observarea sau contemplarea unui fenomen din natură sau din societate, exercitarea unei arte sau a unui hobby oarecare, nu constituie timp pierdut. Nu în același fel procedează „cronologii“ sau in traducere „mîncătorii de timp“ ce consumă secunda, ceasul, anul, fără nici o utilitate. Ei golesc de conținut nu numai timpul lor din afara serviciului, ci în virtutea obișnuinței și timpul programului lor de muncă. Proputorul celor de pe vitribulevard, cu privirea sa absentă de șalău rasol prezentantul este retipic al acestui personaj. Dar de la acest tip și până la cel ce păcălește lumea, simulînd cu dibăcie faptul că ar munci sau că face ceva, este o foarte lungă scară ierarhică în cronofagie. Pe această scară își au locul, pe lingă cei ce-și mănîncă propriul lor timp și aceia care mănîncă timpul altora. Și dacă pierderea timpului pe spinare proprie, deși nu e scuzabilă, e mai puțin gravă. A pierde însă timpul altora e de neiertat. Este același lucru ca deosebirea intre acel ce risipește banii proprii și cel ce risipește public. Pentru banul că timpul este ban. O spune americanul, dar e adevărat pentru toată lumea. Qui habet tempus, habet latinus, vitam spune cine are timp are viață, poate nu chiar în sensul și pe care semnificația o atribui eu aici acestui dicton, dar care vehiculează desigur și FL. VELICIU (Continuare in pag. a 4-a) Cronologie Valențe ale perfecționării pentru realizarea integrală a indicatorilor economici de plan. • Mobilizarea tuturor rezervelor potențiale ale comuniștilor, ale întregului colectiv a Desăvîrșirea unității statului național român . Ne scriu corespondenții voluntari 9 In plenul Adunării Generale a O.N.U.. Au început dezbaterile în legătură cu situația din Orientul Apropiat 3) Intervenția reprezentantului român în comitetul pentru dezvoltarea comerțului 9 Informații diverse Panou de onoare: Gheorghe Rad de la I.I. „Maramureșeană“ din Sighetu Marmațieî. POMICULTURA— ramură rentabilă, aducătoare de însemnate beneficii mele avicole Seini am folosit pe toată suprafața de pomi și vie rezidii organice de pasăre, la care s-au adăugat și 800 kg/ha îngrășăminte chimice din cele trei elemente de bază, azot, fosfor și potasiu. Ingrășămintele au fost aplicate diferențiat în funcție de vîrsta pomilor. O lucrare de mare importanță pentru pomi sunt tăierile. Acestea se fac la fel, diferențiat în funcție de soi și vîrsta pomilor. Pentru asigurarea creșterilor vegetative la soiul Ionathan și combaterea „Făinariei" care este un flagel pentru acest soi, ducînd pînă la compromiterea lui, am generalizat metoda de scurtare a tuturor lăstarilor anuali atacați de „Făinarie", mergînd pînă în semn de doi ani, în perioada de iarnă, iar în perioada de vegetație, cu elevii școlilor din Seini, am adunat toate rozetele atacate, și din coșuri și saci, acestea au fost îngropate în pămînt. In urma acestor lucrări putem spune că atacul de „Făinarie" a fost neînsemnat. Pentru a scoate în evidentă pericolul pe care îl prezintă „Făinaria" pentru Ionathan, un fruct atit de valoros, unii pomicultori îl exclud de la plantare sau merg pe linia de-al înlocui treptat cu alte soiuri care sunt atacate în mai mică măsură, dar nu-l depășesc la calitate. Recoltarea, sortarea, ambalarea și valorificarea producției constituie verigi de bază în finalizarea producție pomicole și acest lucru este binecunoscut de către lucrătorii fermei. Ba mai mult, toate aceste lucrări au fost organizate din timp, asigurând pentru fiecare fază toate materialele și inventarul necesar, astfel că nu am avut pierderi de producție. Aplicînd cu mult discernămînt lucrările necesare în pomicultură și viticultură, folosind baza materială de care dispunem ferma pomi-viticolă din Seini de curs de răsărire, prezintă in scadenva ae suișa . Fiind în apropiere de fer ,an cu următoarele realizări: Lucrătorii fermei pomi-viticole Seini, aparținînd Trustului județean Maramureș, întîmpină cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu însemnate succese economicofinanciare, de organizare și pregătire a recoltei anului viitor. Este vorba de valorificarea tuturor posibilităților umane și tehnice, de anihilare eficientă a condițiilor meteorologice nu tocmai favorabile din acest an, de realizarea și depășirea considerabilă a prevederilor planului economic pe anul în curs. La fructe, spre exemplu, față de cantitățile planificate s-a recoltat o producție dublă, iar la struguri, recolta a depășit cu mult prevederile inițiale de plan. Cum a fost posibil acest lucru? Iată o întrebare al cărui răspuns este relevat de numeroasele măsuri adoptate de către conducerea fermei. Dintre ele aș insista în mod deosebit asupra cîtorva. tată-le : • Au fost efectuate 18 stropiri la pomi, din care două de iarnă și 16 în perioada de vegetație, pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, înființat în Pe lîngă aceasta am cadrul fermei un punct de sprijin, urmărind ciclul biologic a principalilor dăunători. Cu ajutorul observațiilor tre am stabilit mai precis noulmomentul optim pentru începerea stropirilor, acestea avînd eficacitate mai bună asupra dăunătorilor. Perioada de combatere nu a depășit niciodată 6—7 zile. Ca urmare a aplicării cu precizie tratamentelor s-au obținut fructe libere de boli și dăunători. In perioada de vegetație, seceta s-a resimțit din abundență la pomi. Pentru ca fructele să nu rămînă mici, din surse locale, folosind apa freatică, prin construirea de foraje, am irigat o suprafață însemnată, prin brazde deschise cu plugul rărită. De asemenea, terenul s-a menținut curat de buruieni prin prașile și discuiri. Tot în scopul menținerii terenului curat de buruieni sub protecția coroanelor la măr și păr, am folosit doi ani la rînd ierbicide, atrazin, care a afectat atît buruienile răsărite cît și cele în Ca urmare a realizării și după In prezent în cadrul fermei șirii producției de fructe, precum și a valorificării unor însemnate cantități de fructe la export, beneficiile obținute de fermă depășesc nivelul planificat cu cca 2 mii. lei. Un aport substanțial la înfăptuirea acestui succes l-au adus toți muncitorii fermei, dar comuniștii Zoltán Sikei, tehnician, Gavril Roatiș, Carol Jekel, Ioan Blaga, mecanizatori, Vasile Abrudan, Iosif Barat, muncitori permanenți, au fost prezenți la datorie ori de câte ori a cerut producția. noastre se execută lucrări care pregătesc producția anului viitor și după felul cum se desfășoară stropitul de iarnă, săpatul în jurul pomilor, fertilizările, combaterea rozătoarelor, legarea pomilor, deratizările împotriva șoarecilor precum și tăierile în uscat la pomi, se conturează certitudinea că realizările economice ale anului viitor vor fi pe măsura preocupărilor, adică bune. ing. GHEORGHE TUDORAN, șeful fermei pomi-viticole Seini UM Plan Realizat Producția de fructe livadă clasică T 1.200 2.230 Producția medie la ha kg /ha 8.000 14.200 Venituri bănești la hamii lei 21.0 46 0 Livrări la export T 490 800 Prod, struguri T 92 96