Pentru Socialism, decembrie 1972 (Anul 22, nr. 5860-5886)
1972-12-07 / nr. 5865
£ PENTRU 50CTAT TSM Joi 7 decembrie 1972 Primirea ia o preocupare sistematică Muzica de primire în partid trebuie să-și găsească expresia într-un complex de activități politico-educative, conceput și desfășurat sistematic de către fiecare organizație de bază. Cu atît mai mult cu cit în acest contest este vorba de pregătirea omului pentru un act de durată, cu profunde semnificații și de mare responsabilitate politico-morală. Iată de ce comitetul comunal de partid Ocna Șugabag a analizat nu de mult într-o ședință de lucru modalitățile în care organizațiile de bază se preocupă de primirea în partid, stabilind o seamă de măsuri menite să contribuie în continuare la calitativă a muncii îmbunătățirea în acest important domeniu de activitate. Practic despre ce măsuri este vorba ? In primul rînd, membrii biroului comitetului comunal de partid au primit sarcini concrete de a răspunde o perioadă mai mare de timp de îndrumarea organizațiilor de bază din satele aparținătoare. Bunăoară, Petru Paul răspunde și se ocupă de sprijinirea organizației de bază din satul Breb. In ce a constat ajutorul acordat de el , împreună cu biroul organizației de bază respective, Petru Paul a stat de vorbă cu cei care și-au manifestat dorința de a intra în rîndul comuniștilor. Ulterior, ei au fost ajutați să studieze și să cunoască cit mai bine statutul P.C.R., explicîndu-li-se principalele prevederi statutare, li s-a vorbit despre politica internă și externă a partidului și statului nostru, despre conținutul unor documente de partid, despre calitățile moral-politice ale comunistului. In acest mod au procedat și Vasile Tepei, Eva Hoppa, Iosif Zaharanschi, Petru Năneștean și alți membri ai biroului comitetului comunal de partid, participînd nemijlocit la organizarea și conducerea muncii de întărire a rîndurilor organizațiilor de bază. Drept rezultat, în ultima perioadă din satele comunei noastre au fost primiți 15 noi membri de partid, ceea ce demonstrează eficiența deosebită a muncii politico-educative desfășurată în această direcție. De remarcat faptul că persoanele primite în rîndul comuniștilor, între care Ana Bud, Gheorghe Bud, Gheorghe Horea, Ileana Țepei, Ana Trombițaș, au dat dovadă de o bună pregătire politică, actul intrării în partid constituind pentru fiecare dintre ei un moment educațional cu adînci consecințe formative. Un alt grup de măsuri aplicate vizează amplificarea muncii de educare a noilor membri de partid, asigurîndu-se continuitate pregătirii lor politice, cultivării și dezvoltării calităților specifice comunistului, omului înaintat. In acest sens, membrii comitetului comunal de partid, repartizați pe organizații de bază, prezintă sistematic, conform unei tematici în prealabil stabilite, expuneri și consultații, organizează convorbiri individuale cu noii membri de partid, ajutîndu-i să înțeleagă tot mai bine felul în care trebuie să muncească, să se comporte în familie și societate, astfel încît ei să devină exemplu în fața cetățenilor din satele în care locuiesc. In același timp, atît cei recent intrați în rîndul comuniștilor, cit și cei care urmează a fi primiți sînt cuprinși în formele învățămîntului de partid, participă la activități cultural-artistice, la acțiunile de interes obștesc și de gospodărire a comunei, creîndu-li-se și pe această cale multiple condiții de îmbogățire continuă a bagajului lor de cunoștințe politico-ideologice și de cultură generală, de afirmare a personalității. Actualmente, comitetul comunal de partid se îngrijește, stăruitor de întărirea numerică și calitativă a tuturor organizațiilor de bază, mai cu seamă a celor din satele Sat-Șugatag și Breb, a căror efective sînt în prezent mai reduse și care au condiții create pentru a primi noi membri, îndeosebi din rîndul femeilor. Astfel, întregul complex de măsuri întreprinse imprimă muncii de primire în partid caracter continuu, contribuie la amplificarea și perfecționarea experienței în acest sector principal de activitate. VASILE MORARU VICTOR FORVALD (din postul de corespondenți voluntari de la Ocna Șugatag) !A sosit scrisoare de la fratele militar. Foto : L. NADLER (Urmare din pag. 1) luni din acest an — pentru prima dată în istoria ei — cu beneficii, adică să devină rentabilă. Rentabilitatea vine să confirme realismul posibilităților înfățișate în documentele de partid cu privire la creșterea eficienței economice. Totodată, ea demonstreaza că exercitarea fermă a atribuțiilor conferite unităților socialiste creează premisele pentru folosirea din plin a potențialului uman și productiv, pentru sporirea contribuției la creșterea venitului național. Acționînd în această direcție, colectivul nostru a înregistrat o devansare a termenului de îndeplinire a planului primilor doi ani ai cincinalului cu peste 3 luni. Devansul urmează a fi considerabil sporit în anul 1973 prin transpunerea în viață a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 20-2! noiembrie a.c. cu privire la unele măsuri pentru perfecționarea activității economico-sociale. Garanție sigură în această privință stau măsurile luate din timp pentru pregătirea producției, dar mai ales faptul că Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României, recent votată de Marea Adunare Națională, obligă organele centrale de a stabili, o dată cu lansarea proiectului de plan, nivelele și repartițiile pentru acoperirea integrală a necesarului real de materii prime și materiale. O mai bună aprovizionare cu cele necesare va contribui, cum e și firesc, la înmulțirea posibilităților de sporire cu cel puțin 2 la sută față de sarcina planificată. înseamnă deci, că în condițiile anului 1973, acționînd în continuare pentru dezvoltarea activității de concepție proprie, vom spori devansul înregistrat in îndeplinirea cincinalului, cu încă 80 de zile. Pentru că anul 1973 va constitui pentru U.M.T.F. Baia Mare an de debut pe piața internă cu tractoare forestiere T.400.F. Totodată, producția de trolii urmează a crește de peste 4 ori în comparație cu anul 1970, iar cea de remorci se va dubla. Hotărîrea fermă a colectivului nostru este ca, în paralel cu sporirea producției să asigure reducerea cheltuielilor materiale de producție la nivelul indicat în expunerea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. OPT PLUS UNU Foto: AIELENSCHI „Patrie întingrită” Intense pregătiri și desfășurări de programe artistice fac școlile și căminele culturale din raza acestei comune în cinstea celei de-a XXV- a aniversări a Republicii pe teme ca : „Partidul, tinerețea fără bătrînețe a țării“, „Te slăvim, Republică iubită“, „Patrie, pămînt al păcii“ ș.a. Pentru a imprima un caracter și mai solemn mărețului eveniment de la 30 Decembrie, colectivele didactice de la generale de 8 și 10 școlile ani din Copalnic-Brănăștur, Preduca Veche, Fă%urești, Berința și Preluca Nouă au amenajat cabinetele de științe sociale în săli înveșmîntate ilustrativ de documentația freamătului luptei poporului și partidului nostru. Protejează monumentele naturii La propunerea directorului școlii din Lăschia, tineretul și întreaga populație aptă de muncă din acest sat, în frunte cu tovarășul Filip Ilie — secretarul organizației de partid a C.A.P., și ing. angronom Gr. David și-au propus curățirea și amenajarea unei mici rezervații de castani comestibili pe platoul însorit de pe Dealul Viei, înălțime ce domină creștetul nordic al satului ca un coif roman peste 6 milenii. . armură de (De la subredacția din Copalnic Mănăștur) SILVIU DRAGOMIR și AL. BALANESCU Așezare dacică la Călinești în 1371, în perimetrul satului Călinești a fost deschis un important șantier arheologic. Săpăturile care s-au desfășurat in două etape au scos la iveală o așezare stabilă a dacilor liberi, prima de acest fel identificată în Maramureș. Pentru a ne prezenta câteva elemente asupra acestei așezări m-am dresat tov. Aurel Socolan, directorul Muzeului județean. — Care sunt, tovarășe Socolan, primele concluzii ce se desprind din cercetările efectuate pe acest șantier? — Doresc să precizez de la început că pe actualul teritoriu al județului Maramureș au fost descoperite deja și alte elemente ale civilizației dacice. Amintesc in această privință tezaurul monetar de la Tulghieș pe Someș compus din circa 1.000 de monede dacice și ceramica descoperită pe șantierul de la Oncești unde a existat, de fapt, o așezare temporară a păstorilor daci. Săpăturile arheologice de la Călinești au scos la iveală — lucru deosebit de important — prima așezare stabilă a dacilor liberi din această parte a țării. Ea aparține secolului al II-lea e.n. și își are obîrșia în secolul al II-lea, continuînd să existe probabil și în secolul al IV-lea. — Cu ocazia săpăturilor s-a recoltat un bogat material arheologic. Am dori să vă referiți la el. — Colecția muzeului nostru s-a îmbogățit cu obiecte de mare valoare documentară. Printre acestea se află vase de ceramică, de diferite mărimi, folosite pentru depozitarea produselor agricole și în uzul casnic, rîșnițe pentru măcinatul cerealelor, numeroase șlefuitoare. Totodată, pe șantier au fost dezvelite urme de case: locul stîlpilor, vatra locuinței, cărbune, cenușă etc. ION POPEANU De curînd, în comunele Bogdan Vodă și Dragomirești a avut loc întîlnirea reprezentanților cenaclului literar ,,Nord", a pionierilor și uteciștilor din formațiile corale și instrumentale ale Liceului de muzică și artă plastică din Baia Mare cu școlarii și cetățenii din cele două localități — eveniment de înaltă sensibilitate și elevație, închinat aniversării Republicii. In prealabil, pionierii și școlarii din cadrul cenaclului literar „Vestitorii" (Bogdan Vodă), conduși de prof. Ioan Zubașcu, și-au invitat colegii și poeții băimăreni la o ședință de lucru. Constituit numai de doi ani, cenaclul copiilor din Bogdan Vodă a oferit o „recoltă" bogată și semnificativă pentru vîrsta și preocupările lor, pentru convingerile și sentimentele mereu în limpezire și cristalizare (în vers sau în proză), alimentate de o atitudine de cinstire a locurilor natale, a patriei, a prezentului luminos, a miracolului și inefabilului copilăriei. Am avut bucuria să constatăm că o asemenea activitate extrașcolară își verifică din plin capacitatea de înrîurire formativă și informativă, trezind și cultivînd pasiunea pentru creație. Apoi, la căminele culturale, poeții băimăreni au citit în fața școlarilor și a părinților acestora, a cadrelor didactice, lucrări din creația lor. Lectura sobră, cuvîntul sporit de emoția momentului, cadrul solemn susținut de curiozitatea asistenței, de căldura salutului prin SPECTACOL marilor și directorilor din cele două comune, au imprimat întîlnirii ridicată temperatură sufletească. In partea a treia a acestei acțiuni și-au spus cuvîntul interpreții vocali și instrumentiști de la Liceul de muzică și arte plastice Baia Mare, evoluînd în cadrul corului de cameră și al grupului de viori. Prezentată de pioniera Cristina Bota, condusă de prof. Gheorghe Paraschieț, formația corală a interpretat un buchet de melodii reprezentative prin accesibilitate și melodicitate, prin diversitatea genurilor: cîntece patriotice, pionierești, muzică preclasică, clasică, romantică și prelucrări folclorice. Pe lingă cunoscutele creații — „Dulce Românie” de Ion Vintilă și „Frumoasă țară, dulce Românie" de Ion Chireș DE MUZICĂ cu, pe scenele celor două așezăminte culturale au fost interpretate bucăți muzicale aparținînd unor compozitori iluștri ca: Beethoven, Haydn, Jacob Reignard, Felice Giordini, Ion Dimitrescu, Tudor Jarda etc. Cu viu interes a fost urmărită formația de viori, condusă de profesorii Corneliu Dudinschi și Ecaterina Papp. „Dansul țărănesc" al lui I. Dimitrescu, menuetul lui Boccherini, prelucrările folclorice sau „Balada" lui Ciprian Porumbescu (solistă Gabriela Györbko) și mai ales vocile calde, limpezi, pline de viață ale soliștilor din corul de cameră, vibranta și surprinzătoarea intervenție vocală a solistelor Edith Ronea și Olia Chiș au fost audiate cu emoția proprie momentelor de înaltă tensiune spirituală. Și POEZIE REPUBLICII Acest dialog — simbol de muzică și poezie — ne asigură credința că timp de aproape cinci ore, în cele două comune — vetre istorice ale acestui fruntar de țară care este Maramureșul — aniversarea patriei s-a făcut sincer, nesimulat, fără stridențe și coloraturi de conjuctură. Ne-am despărțit de localnici, de educatorii din Bogdan ,Vodă și Dragomirești, ducînd cu noi imaginea unei acțiuni împlinite, închinate cum se cuvine patriei. Am luat aminte la sinceritatea copiilor,la firescul cunoașterii și împrietenirii lor, la convingerea tăcută că sunt urmașii unui popor cu rădăcini de nezdruncinat în acest pămînt. Am reținut rolul pe care-l poate avea un liceu de asemenea profil în propagarea artei și culturii plastice și muzicale, importanța legăturilor dintre copiii de la oraș cu cei de la sate, am reținut cuvintele calde și pline de patriotism ale primarului din Bogdan Vodă. Am fost atenți la satisfacțiile educatorilor și ale copiilor. Invitația formulată de directorul adjunct al Liceului de muzică și artă plastică, Iosif Covaci, de a orienta talentele de la cea mai fragedă vîrstă spre o asemenea școală, grăiește și ea despre rostul unui drum artistic încărcat de semnificații. Și cînd toate aceste valențe (și multe altele) se află sub unghiul de incidență al aniversării Republicii la un sfert de veac, ne-am zis cu convingere la Bogdan Vodă și Dragomirești a avut loc un adevărat spectacol de cinstire, prin poezie și muzică, a ideii de țară. AUGUSTIN BOTIȘ ÎNCHINAT AN „să . . . este răspunsul tonic la salutul pacienților cu care răspunde de obicei medicul primar, dr. Liviu Pascal Copalnic-Mănăștur, care, pe lângă competența cu care precizează diagnosticul bolnavilor și aplicarea tratamentului medicamentos, în calitate și de deputat județean, duce o asiduă muncă pe tărîmul edilitar al acestei comune, precum și in educarea sanitară a populației. Medicii stomatologi de aci, soții Maria și Vasile Hereș, lucrînd într-un cabinet dentar dotat cu aparatură modernă, pun un accent deosebit pe profilaxia dentară la copii, făcînd pînă acum 623 consultații dentare la elevii clamelor I—na din circumscripțiile sanitare Cernești și Copalnic- Mănăștur, plus 5.200 fii sănătose consultații la populația de alte virste... Și farmacistul Feri Pavel — promoția 1972 a Universității Babeș-Bolyai Cluj — conduce cu elan tineresc farmacia rurală nr. 37 Copalnic- Mănăștur, care este bine aprovizionată de către oficiul farmaceutic Satu-Mare, dar care are o clădire veche, igrasioasă și fără apă curentă. . . PCETATENII (Urmare din pag. 1) — Cum sunt traduse ele în viață ? — Noi facem eforturi pentru că mai sunt multe de făcut. Asta nu-i așa, e vorbă. De exemplu in problema tarifelor. Mai sunt Unii care se cam umflă pentru a realiza venituri mari. Unii iau 3.000 lei salariu și alții abia îl scot pe cel de bază. Nu e bine nici pentru populație, ea e pur și simplu furată, și nici pentru cooperativă, care pierde încrederea clienților. — Lucrați de mult în cooperație ? — Din 1965. Dar îmi place foarte mult munca asta. Cere multă inițiativă. — Care credeți că e cea mai frumoasă realizare a celor 25 de ani de Republică. — Faptul că s-au creat condiții pentru afirmarea omului. De aici vine tot ce s-a făcut în acești 25 de ani, sub conducerea partidului. — Ce făceați în 1947 ? — Eram elev în Baia Mare, iar peste un an ucenic. Tata a murit in ‘44 și mama muncea din greu să ne întrețină. Eram 3 frați, cu cel mai mare. A trebuit să o ajut. - Aveți copii ? - Am un băiat, elev în clasa a VIII-a. — Ce vrea să se facă ? — Meseriaș. Tehnician depanator radio și T.V. - Ce vă supără cel mai mult ? - Cînd văd pe unii că în loc să se mîndrească cu meseria lor, o traduc în bani. — Nu vă plac banii ? — Nu cît să mă murdăresc cu ei, să nu văd altceva. Și ar mai fi ceva. Mă supără cînd nu poți obține unele materiale dacă nu ești „pregătit" de-acasă. - Cum pregătit de-acasă ? — Da, cu o castană, o țuică, cu mă rog, o atenție. Pleci undeva după materiale greu dacă nu ești și le capeți cum am spus, „pregătit". Și fără asta e greu să lucrezi. Clientul vrea să zicem o cutie dintr-un fel de carton și eu dacă n-am, ce pot să-i spun ? — Ce anume trebuie să caracterizeze un comunist ? — Corectitudinea umană și cea profesională. Expresia tovarășului Ceaușescu ,,comunist de omenie", este plină de adinci înțelesuri. — Să ne întoarcem puțin la deservire. Avem noi aici, asigurați meseriașii de mîine ? — Da. Vor fi. Ucenicii de azi, cei care fac ucenicia la locul de muncă, măsură foarte bună luată pe plan național și care va asigura cadre bune peste tot. — Ce faceți de obicei între 6 și 7 seara ? — Mă ocup de copil. Cum o duce cu școala și cum și-a făcut lecțiile. — Spuneți-mi, ce vă doriți mai mult ? — Sănătate și putere de muncă și la a 50-a aniversare a Republicii să vorbim despre mai multe bucurii și mai puține defecte ale deservirii. (Urmare din pag. 1) I"“ Pisălogul numărul unu mă solicită să-i fac un serviciu I pe care nu pot, nu sunt îndreptățit nu am calitatea să i-l satisfac. I-am spus acest lucru de mii de ori. E adevărat că nu știu repezi omul. Nu mi-e în fire. Și aici e pierzania mea. I Dacă aș fi știut de la început, văzînd că nu vrea să mă înțeleagă, să-l iau tare, să ri- i die tonul și să-i plasez acel „ia vezi-ți de treabă" sau acela și mai categoric „plimbă ursul" sau așa ceva, poate scă- l pam de pisălog, dar cu „eu te înțeleg, dar înțelege-mă și dumneata pe mine" nu am reușit să-l îndepărtez. Cînd m-a înhățat, începe să lucreze cu diferite metode. ■ Debitează o lungă poveste melodramatică cu decese groaznice cu boli necruțătoare, cu orfani și restul de arsenal , ce-ți zbîrlește părul. Intre timp mă privește pe furiș ca să vadă dacă a reușit să mă umple de lacrimi, să-mi sfîșiei inima, să mă facă să strig: ! — Ajunge! Ajunge! Nu mai pot răbda atîta suferință! Dragule, iubitule, fie cei-o fi și fi chiar cu prețul onoarei sau ca să zic așa, chiar al vieții mele te ,voi ajuta. Cînd pisălogul vede că povestea lui cu iz de cîntec de ocnă nu e crezută, că nu m-a’’, impresionat născocirile lui, scoate arma a doua, începe să-mi reamintească arborete său genealogic, își scoate falnicii strămoși, moși și persoane încă purtătoare de buletin de identitate, îmi despre unchiul de la pomenește Academie, in treacăt plasează cîteva vorbe despre mătușa care e cineva foarte mare la organizația de femei, despre vărul care e prieten (dar ce prieten!) și coleg de clasa cu cutare slab, o aluzie strecurată despre un frate care e persoană însemnată la o instituție pe care nu o numește din modestie, despre numeroși fini, nași și cumetri, cu toții persoane de mare platformă și influență. După această nouă încercare mă privește iarăși și văzînd că nu mi-a căzut falca, pisălogul întoarce iarăși foaia. Mă descoase mieros dacă în tracului meu n-am avut ceva "bube, ceva păcate, dacă nu cumva am făcut ceva măscări imorale, nu cumva am fluierat, in biserică sau în altă parte, dacă țin sărbătorile de iarnă la crăciun sau la Anul Nou, dacă nu cumva am ceva case in alt oraș, doară doară mă prinde cu ceva și atunci... Cînd vede că nu cedez, face pe supăratul, pe jignitul, pe ofensatul, pe cel neînțeles ba chiar pe cel desconsiderat pe nedrept de către mine, contînd că astfel eu voi sări și voi zice: — „Pardon! Am greșit, jur că te voi ajuta!" Și cînd iarăși vede că nu zic, trecînd peste etapa flatării („Dumneavoastră sînteți cel mai cel!") începe să mă bage în tentații, începe cu o țigară: — „O țigară Kent? Vă pot trimite un cartuș întreg". — „Serviți un măr? Vă pot trimite o ladă, o livadă". Acum suntem la această fază. Dar cine știe ce va mai inventa, ce arme secrete mai ascunde, cu ce mă va bate la cap mîine, poimîine, o săptămînă, o lună, un an, dimineața, la amiază și seara, înainte și după ieșirea din serviciu, cînd mă pregătesc să-mi pup nevasta, cînd îmi pune mama supa pe masă, prin poștă, telefon, telegraf sau, prin grai viu. Scăparea e o „iluzie deșartă" cum se spune în romanțe. Pisălogul numărul doi, care-mi mănîncă și el zilele, zilele și nopțile e alt tip. El prsalogește de amorul artei. E blind, mieros și zimbește veșnic. Parcă-și cere scuze că există. Să nu credeți însă că e mai puțin periculos! El își cere mereu scuze și-și afirmă părerea de rău că te deranjează. Se mulțumește cu un colț de scaun, stă descălțat în antrep mm Dacă nu-1 întrebi nimic, sau te faci ca nu-1 observi, tace, tace la nesfîrșit. Dar nici nu pleacă. Dacă îți ridici ochii la el, îți zimbește dulce ca o apă de colonie duminicală și cerindu-ți mii de iertăciuni începe să-ți vorbească. Deși îi sunt victimă de atîta vreme încă nu știu ce dorește. Le încîlcește și le ia încă o dată de la capăt. Odată parcă a zis, parcă nu a zis că el nu vrea decit să fie ascultat și înțeles, dar cînd l-am luat „la concret" — „Ia spune-mi, omule bun, ce vrei, în fond?" — mi-a răspuns: — Văd că acum sînteți nervos. Vă las în pace. Am să vin după-amiază sau seara mai tîrziu... Și a venit. Scriind aceste rînduri îmi încolțește un gind diabolic! Mi-a venit ideea cea mare! Sînt salvat! O să-i adun împreună. O să-i invit la o cafenea. O să-l asigur pe numărul unu că numărul doi este singurul om pe lume care poate să-l ajute, dar pentru asta trebuie să-l bată insistent în cap. Pe numărul doi îl voi asigura că numărul unu este deal pentru el, confidentul iu singura condiție să fie destul de insistent. Și în timp ce ei vor începe să-și desfășoare formidabilele lor acțiuni tactice de pisălogeală reciprocă, în deplinătatea malignității lor, uitînd de mine, eu mă voi strecura ușor, pe neobservate din cafenea, voi ieși în stradă și un știr și fără frică, fără inhibiții, îmi voi coborî gulerul de la manta și privind lumea în în ochi voi pleca liniștit la treburile mele. ț. \s\si\\ \s i ț \sii \ți < \<! \ și \ I!\\i \ \sL\