Pentru Socialism, ianuarie 1973 (Anul 23, nr. 5887-5910)

1973-01-31 / nr. 5910

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SEDim­esnimunui eiecim ii cinemii caiut n­r.ci In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizite­lor și despre posibilitățile însemnate de dezvol­tare a colaborării bilaterale dintre România Pakistan, precum și dintre România și Iran. Da­și­mitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activi­tății desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toa­te măsurile pentru transpunerea în viață a înțe­legerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acor­dului de încetare a războiului și restabilire păcii în Vietnam. întreaga evoluție a evenimen­­­telor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-și apere dreptul la viață liberă, inde­pendentă și demnă, să-și făurească destinele po­trivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor so­cialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretu­tindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tutu­ror națiunilor lumii. Acordul încheiat demon­strează o dată mai mult că în zilele noastre sin­gura cale de soluționare a problemelor litigioa­se este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaura­rea unei păci trainice, pentru ca poporul vietna­mez, celelalte popoare din Indochina să-și poa­tă consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele cores­punzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un a­­mestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comu­nist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv ex­primă convingerea fermă că între Partidul Co­munist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate fră­țească, în interesul celor două popoare, al uni­tății țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale Ro­mânia va putea contribui la lichidarea mai rapi­dă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în ca­drul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat u­­nele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de peri­col social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislația penală munca co­­recțională fără privare de libertate; să se intro­ducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atri­buțiile comisiilor de judecată. Măsurile aproba­te de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consi­liului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. La zi în agricultură FERTILIZAREA TERENURILOR Veștile care ne parvin în a­­ceste zile din unitățile agricole din județul nostru sunt, spre sa­tisfacția noastră, pozitive, și re­liefează atit strădaniile care se depun pentru pregătirea și des­fășurarea adunărilor generale ale cooperatorilor, cât și preocu­pările acestora, ale mecanizato­rilor și specialiștilor, pentru asi­gurarea condițiilor de optimizare a producțiilor agricole. Din cooperativa agricolă din Seini, bunăoară, unitate care și-a asigurat, prima pe județ, res­ponsabilitatea chemării la între­cere a tuturor unităților agricole, în vederea depășirii indicatorilor economici de plan ni se semna­lează că membrii consiliului de conducere, specialiștii și majori­tatea cooperatorilor desfășoară în această perioadă o revelatoare activitate pe ogoarele care ur­mează să producă cele 5000 kg porumb boabe la ha. De asemenea, numeroase alte corespondențe transmise din Săcălășeni, Sălsig, Tîrgu Lăpuș, Tămaia, Lucăcești și Mireșu Mare aduc în actualitate eforturile a­­gricultorilor îndreptate spre îm­bunătățirea, prin atenuarea acidi­tății și a excesului de umiditate, a capacității productive a solului. Toate acestea nu neglijează însă — poate cea mai actuală acțiune care trebuie să se desfășoare în agricultură — fertilizarea terenu­lui. — Ne numărăm, ne-a spus ing. Vasile Florian, de la coope­rativa agricolă din Vima Mică, printre unitățile agricole care au declanșat cu o oarecare întîrzie­­re acțiunea­ de transportare a în­grășămintelor organice pe cîmp. La ora actuală am reușit, zic eu, să recuperăm ceea ce pierdusem la un moment dat. Pină acum, de altfel, au fost îngrășate 20 ha de teren care urmează să se în­ MIRCEA POP (Continuare in pag. a 2-a) CENT; în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU CUVÂNTARE LA SOLEMNITATEA DECERNĂRII TITLULUI DE DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCU­REȘTI. 26 ianuarie 1973. Mai mult lemn în circuitul economic, păduri mai falnice Interviu cu tovarășul DUMITRU LUPȘE, directorul inspectoratului silvic Maramureș Acum un an, în cadrul marii întreceri socialiste pentru în­­tîmpinarea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de-a 25-a a­­niversări a Republicii, silvicultorii maramureșeni lansau înflăcă­rată lor chemare la întrecere în ramură pe țară. Ora bilanțului a trecut și oamenii cu însemnele pădurii pe uniforme sunt deja antrenați în bătălia pentru realizarea exemplară a sarcinilor a­­cestui an. Ce obiective se animă munca, ce modalități și-au sta­bilit în îndeplinirea sarcinilor? Ne răspunde, în interviul de mai jos, tovarășul Dumitru Lupșe, directorul Inspectoratului silvic Maramureș.­­ Lemnul a devenit și va fi în viitor un material la fel de scump ca metalul, un material deficitar. Or, cum ciclul său de creștere, de regenerare a păduri­lor este foarte îndelungat, silvi­cultorii sunt în permanență con­fruntați cu găsirea și aplicarea metodelor și speciilor care să scurteze acest ciclu, să aducă în circuitul economic o mai mare cantitate de masă lemnoasă. Noi, maramureșenii, tocmai această ce­rință am dorit să o impulsionăm. Și, în ce ne privește, am îndepli­nit obiectivele din chemare. Un singur exemplu: ne-am angajat să împădurim suplimentar planului 900 ha. Cu muncă patriotică, va­­lorînd peste un milion lei, am realizat obiectivul. De altfel, tot rod al întrecerii socialiste, între­gul plan de împădurire pe 1972 s-a îndeplinit integral în campa­nia de primăvară, toate ocoalele silvice contribuind din plin. — Noul an de muncă și-a consumat deja prima lună. Sezo­nul „plin" al silviculturii începe în curînd. Ce sarcini aveți în vedere? — Dacă comparăm planul ac­tual cu cel al anului trecut, di­namica sa este evidentă și aș pu­tea arăta că avem o sarcină mai mare cu 120 ha la lucrări de în­grijire, la împăduriri cu 900 ha, la beneficii cu circa 470.000 lei și cu circa 18 la sută la produc­ția pentru export. Intrucît activi­tatea din anul trecut a constituit o adevărată „școală“ a muncii și conștiinței lucrătorilor silvici, o­­biectivele trasate de Conferința județeană de partid ca și sarcini­le acestui an ne mobilizează deo­sebit în ce privește calitatea lu­crărilor silvice. Să nu uităm că circa 95 la sută din volumul de împăduriri aparține rășinoaselor, speciilor repede crescătoare. — Silvicultura maramureșeană și-a fixat un plan de lungă du­rată referitor la împăduriri. Cu ritmul realizat în 1972, cel pro­pus pentru 1973 și următorii ani,se pare că termenul stabilit va fi substanțial devansat. Ce ne puteți spune? Interviu consemnat de ing. GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a» Anul XXIII nr. 5910 * Miercuri 31 ianuarie 1973 ♦ 4 pagini — 30 bani M­. Haflermum m Ansamblul artistic „Maramure­șul din Baia Mare întreprinde un tur­neu în mai multe localități din Tran­silvania. Astfel, în cursul zilei de ieri a prezentat spectacol în orașul Sibiu, iar în zilele următoare vor fi oaspeții localităților: Tălmaciul, Cis­­nădie, Avrig, orașul Victoria, Bra­șov, Zârnești, Tohan, Codlea, Făgă­raș, Copșa Mică, Mediaș, Alba Iu­­lia, Zlatna, Abrud, Baia de Arieș, Cîmpeni, Clu­j, Ocna Mures, Aiud, iar în ziua de 12 februarie vor prezenta ultimul spectacol la Teius Si Blaj. • Brigada științifică a căminului cultural di­n Ulmeni s-a deplasat in satul Mînău unde, în fata unui nu­meros public, a răspuns la întrebă­rile cetățenilor, pe teme politice (prof. Petre Oantă), de invățămînt (prof. Aurel Ivănescu), științifice (prof. Alexandru Olăhuț) și de me­dicină (dr. Alexandru Fechete). • Biblioteca comunală Ulmeni, în colaborare cu elevii Școlii generale din localitate, a organizat un simpo­zion cu tema : „Mihai Eminescu“. La realizarea simpozionului și-au dat concursul prof. Doina Bogdan si bi­bliotecara Maria Chiș.­al . Azi, la ora 15, Comitetul sindical întreprinderii „Maramureșeană“ din Sighetu Marmației, în colaborare cu Asociația juriștilor organizează o consultație pe temele: „Să cunoaștem și să respectăm legile tării“ și „Noul Cod al muncii“. • Editura didactică și pedagogică va pune la dispoziția învâțământului de toate gradele, în anul de studii 1973-1974, circa 1.000 titluri de manu­ale si materiale didactice, intr-un ti­raj de circa 30 milioane exemplare. Pentru a putea îndeplini ia timp sar­cinile ce-i revin in acest sens, editu­ra a tipărit, încă din anul trecut, 20 de titluri in 2 milioane de exem­plare. Anul acesta vor continua să apară toate manualele și cursurile de științe sociale necesare învățămîn­­tului de stat, care vor contribui la desfășurarea în cet mai bune condi­ții a activității cabinetelor de științe sociale. • In cursul lunii februarie, în ca­drul județului vor avea loc urmă­toarele tîrguri lunare: Sighetu Mar­matiei, Șomcuta Mare, Bogdan Vodă 5 februarie, Ardusat 7 și 21 februarie. Bogdan Vodă 12 februarie. Vișeu de Sus 13 februarie. Baia Mare 19 fe­bruarie. Dragomiresti 19 si 26 februa­rie. Ocna Șugotag 19 februarie. A­­sua­iu de Sus 23 februarie, Serii 26 februarie. • Faza pe întreprindere a concur­sului „Mercur“ pentru buna servire a adus în fața comisiei de examina­re de la O.C.L. Produse industriale din Baia Mare 129 de participanți. Proba teoretică, desfășurată la Clubul tineretului, a demonstrat o bună pre­gătire profesională. 15 concurenți vor promova in faza concursului pe ju­deț. • Azi, 31 ianuarie a.c., ora 10, la Casa de cultură a sindicatelor are loc Plenara C.J.E.F.S. Maramureș în care se va analiza activitatea pe a­­nul 1972, se va dezbate planul pe 1973, bugetul și calendarul sportiv. • Magazinul „Geamuri“ de pe stra­da Lăcătuș din Baia Mare a fost a­­provizionat cu rame de diferite di­mensiuni, geam muslin și ornament, faianță indigenă de calitatea I la pre­țul de 68 lei m.p., oglinzi pentru ba­ie, format 50x60, oglinzi și sticle șle­fuite pentru mobile. Magazinul este deschis zilnic între orele 8-13 si 17.20. Rubrică realizată de A. ȘUTH Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ministrul afacerilor externe al Franței Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit marți, 30 ianuarie, pe mi­­­nistrul afacerilor externe al Franței, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în țara noastră. La începutul convorbirii, minis­trul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plă­cuta însărcinare de a transmite personal președintelui Nicolae Ceaușescu, din partea președin­telui Georges Pompidou, un cor­dial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prosperi­tate pentru poporul român. Tot­odată, oaspetele s-a făcut mesa­gerul omagiilor adresate tovară­șei Elena Ceaușescu de preșe­dintele Franței și soția sa Mulțumind pentru amabilul me­saj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul fran­cez. Totodată, președintele Con­siliului de Stat a rugat să trans­mită, din partea sa și a tovară­șei Elena Ceaușescu, șefului sta­tului francez și soției sale ex­presia celor mai alese sentimen­te. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relațiilor­ tra­diționale și colaborării multilate­(Continuare în pag. a 4-a) SOLEMNITATEA DECORĂRII ZIARULUI ..ROMÂNIA LIBERĂ" IV Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România“ clasa I, con­ferit ziarului „România liberă", pentru contribuția deosebită adu­să la înfăptuirea politicii parti­dului și statului, de construire a socialismului în patria noastră și pentru activitatea de educație so­cialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primu­lui număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Ma­­rinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, pre­ședintele Uniunii Ziariștilor, pre­cum și reprezentanți ai conduce­rilor ziarelor centrale, Radiotele­­viziunii și Agenției Române de presă „Agerpres", vechi colabo­ratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distinc­ții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor-șef al „României libere", a spus: In memoria noastră, a redacto­rilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbă­toresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a zia­rului, ne-a emoționat gîndul că „România liberă“ și-a drumul în istoria presei început româ­(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU STIMAȚI TOVARĂȘI, Aș dori ca, în numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez cal­de ielicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul săr­bătoririi a 30 de ani de la apa­riția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Re­publicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez fe­licitări lucrătorilor de la „Româ­nia liberă", care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România". Clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă": cei ce l-au re­dactat și tipărit au adus-o la cau­za eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a Ro­mâniei. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în condițiuni grele. Edi­tarea ei a avut menirea să uneas­că eforturile tuturor forțelor de­mocratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fas­ciste, scoaterea României din răz­boi și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia", în anii ilegalității, „România liberă" a adus o con­tribuție de preț la activitatea par­tidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libe­re". Ea are merite în toate eta­pele dezvoltării României. Astă­zi, prin partidului, răspindirea cuvîntului al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „Româ­nia liberă" contribuie la unirea eforturilor întregului nostru po­por pentru transpunerea în via­ță cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere". De­sigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine; nu doresc însă acum să vor­besc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că in atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activi­tății, tratării mai exigente a di­­feritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate, inclusiv în ce privește a­­firmarea în viața societății noas­tre a principiilor eticii și echi­tății socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem­ convinși că, împreună cu întrea­ga presă, „România liberă" va fa­ce ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, con­tribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere", suc­cese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire! (APLAUZE). RASP­AICHETA IN LOCALITĂȚILE DE PE VĂILE MAREI 51 IZEI Oscilații pe termometrul activității de iarnă a instituțiilor cultural-educative O activitate vie în sprijinul ridicării conștiinței socialiste Căminele culturale sunt meni­te, prin programul lor de activi­tate, să răspundă eficient și sub multiple aspecte nevoii majore de educare a oame­nilor muncii de la sate în spi­ritul politicii partidului nostru. „Pătrunși de acest adevăr — ne spune tovarășul Ștefan Lăcătușu, directorul căminului cultural din Giulești — concepem și orientăm munca cultural-educativă spre a sluji unui asemenea scop. Consi­derăm că treburile tării sunt ale satului, iar problemele satu­și lui fac parte armonios integrată ansamblului politicii Partidului comunist. De aceea, apreciem ca o înaltă datorie acțiunea de face larg cunoscută și înțeleasă a politica internă și externă a par­tidului și statului nostru*. Atitudinea de principiu a in­terlocutorului se reflectă în stră­dania de a folosi mijloace educa­tive din cele mai variate în ve­derea atingerii obiectivului pro­pus. In mod specific, căminul cul­tural, prin găzduirea unor întîl­­niri ale tineretului și cetățenilor cu comuniști cu stagiu îndelun­gat și activitate meritorie în or­ganizația comunală de partid, a u­­nor expuneri, dezbateri și con­sultații privind creșterea rolului conducător al partidului, cu­noașterea documentelor de par­tid și a legilor statului, formarea profilului moral-cetățenesc al o­­mului zilelor noastre etc., și-a făcut remarcată prezența în via­ta locuitorilor din sat, conjugîn­­du-și disponibilitățile cu pe care se dețin alte forme cele ale muncii politico-ideologice: pro­paganda prin conferințe, învăță­­mîntul de partid, cabinetul de științe sociale. Atribuirea, în vii­tor, a unei mai mari specificități manierei de prezentare a proble­maticii de interes general în ca­drul căminului cultural ar ampli­fica eficacitatea demersurilor a­­vansate pînă la această dată. Semne de întrebare pe „traseul" educației științifice Pe traseu, modul în care este tratată și în care se desfășoară educația științifică ne-a eviden­țiat numeroase semne de între­bare. O deficiență de bază con­stă în aceea că nu se promovea­ză programe sistematice și nu există o perspectivă mai clar sta­tornicită în privința educației științifice. Din această cauză, cel mai adesea se procedează sub impulsul momentului, necoordo­nat și sporadic, mai mult impro­­vizîndu-se. La Desești, din mar­tie 1972, brigada științifică, de pildă, a avut doar două ieșiri în public, acționind fără un program bine elaborat și ferm definit în punctele sale, inclusiv în cele pe care ar trebui să le conțină mai riguros un grafic de deplasare. Propaganda științifică prin con­ferințe răsfrînge și ea aceleași de­ficiențe, lipsindu-i aproape total identitatea. Un program de educație știin­țifică mai temeinic conturat am întîlnit la Vadu Izei. Funcționa­rea unui club în cadrul căminului cultural a stimulat o adecvare specifică și a manifestărilor pe teme științifice. In centrul atenției sînt menținute activitățile de microgrup, programate cu o frec­vență și dispunere în timp care aproape s-a consacrat. Intre ru­bricile propuse (informare politi­că, scară de experiență, călăto­rie pe hartă ș.a.) și cadrul de specialitate propunător s-a con­stituit o relație directă și stabi­lă, venindu-se în același mai prompt și mai avizat în timp în­­tîmpinarea cerințelor de informa­re ale publicului. Dotarea clubu­lui, atmosfera ce se creează de­termină o receptare și o înțele­gere mult mai convingătoare a cunoștințelor științifice, fie că aparțin astronomiei, fizicii, geo­­grafiei, medicinii sau altor dis­c. IONESCU, P. BILȚ (Continuare în pag. a 3-a) Ne aflăm, deși cu puțină zăpadă, în plină perioadă de iarnă. Muncile agricole, in sezonul alb, nu se întrerup. Oricum, spre deosebire de zilele de campanie, ponderea lor e redusă. Dar, o știm cu toții, omul gospodar își face iarna car și... mai mult timp liber pentru destindere și alte activități cu caracter spiri­tual. In principal, la sate, căminul cultural și, de cele mai multe ori, integrate acestuia, biblioteca și cinematograful constituie puncte de atracție. Ce oferă aceste instituții cetățenilor? Efec­tuat în cîteva comune de pe văile Mara și Iza, raidul nostru a căutat să găsească răspunsuri acestei întrebări de stringentă actualitate.

Next