Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-01 / nr. 5935
Anul XXIII nr. 5935 J * 123456789 10 * 123456789 10 * 123456789 10 Joi 1 martie 1973 4 pagini —* 30 bani Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate: 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condițiilor necesare îndeplinirii și depășirii planului pe 1973. Vor prezenta informări: Consiliul de Miniștri, ziatul C.C. al P.C.R., Secretaprecum și o serie de ministere și comitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înființarea și funcționarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere și îmbunătățirea structurii organizatorice la ministere, centrale și organizații economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului, informare cu privire la principalele concluzii asupra activității de educație fizică și sport. 10. Informare cu privire la activitatea internațională desfășurată de Partidul Comunist Român și statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată și de actuala plenară, la lucrări participă ca invitați: membrii guvernului și conducători ai organelor centrale de stat și obștești; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor județene de partid; prim-vicepreședințiilor populare județene; consiliidirectori ai centralelor economice; directori și secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale; directori ai institutelor de cercetări și proiectări; directori ai întreprinderilor de comerț exterior, redactori-șefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate și de comisiile permanente ale Comitetului Central al P.C.R. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat ședința plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în țara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central își continuă lucrările joi 1 martie. PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluționare: realizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ținînd seama de importanța excepțională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluționară a societății și victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităților dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluționare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare și al creșterii rolului ei în viață politică a țării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mișcării muncitorești, realizarea unității politice și organizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrînd în arena luptelor sociale împotriva regimului burghezo-moșieresc, clasa muncitoare a simțit încă de la început nevoia de a-și strîmge rîndurile și de a acționa unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspirația spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special în momentele grele ale luptei revoluționare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăților și drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moșieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă între comuniști și socialiști, între organizațiile sindicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preajma celui de-al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii țării de către Germania nazistă și a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistența împotriva politicii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acțiunilor unite ale mișcării muncitorești, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidul Socialist și Social-Democrat. In condițiunile dezvoltării activității revoluționare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanța istorică în viața poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea și organizarea insurecției armate naționale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militaro-fasciste, pentru ieșirea României din războiul antisovietic, întoarcerea arme lor împotriva Germaniei fasciste și alăturarea țării de forțele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringență realizarea mai fermă a unității de acțiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate forțele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii militaro-fasciste și a cotropitorilor germani, pentru salvarea națională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condiția sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării țării în condițiile favorabile ale victoriei strălucite obținute de Armata Sovietică, de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc continuat să joace un rol esenațial și în perioada care a urmat eliberării țării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României și zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfășurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea democratizării țării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploatatoare și izolării partidelor politice reacționare, pentru cucerirea puterii în stat și transformarea pe cale revoluționară a societății românești. In focul acestor lupte aprige s-a întărit și consolidat tot mai puternic unitatea de acțiune a clasei muncitoare, a comuniștilor și social-democraților. Această unitate se manifesta atît în marile acțiuni politice de masă (Continuare în pag. a 4-a) Plenara consiliului lational al Frontului unitații socialiste • Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și aprobat hotărîrea privind perfecționarea activității și creșterea rolului consiliilor Frontului Unității Socialiste în viața social-economică a țării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicității. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unității Socialiste a Consiliului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor sportivi și Asociației crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizații care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizațiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componența Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și a Biroului Executiv: Au fost cooptați ca membri ai Consiliului Național următorii tovarăși: Dumitru Bălan, președintele Consiliului județean Brăila al Frontului Unității Socialiste, Ștefan Mocuța, președintele Consiliului județean Cluj al Frontului Unității Socialiste, Iulian Ploștinaru, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste, Ion Catrinescu, președintele Consiliului județean Prahova al Frontului Unității Socialiste, Aldea Militari, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Corneliu Mănescu, președintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. Plenara a hotărît eliberarea tovarășilor Ilie Alexe, Dan Marțian, Gheorghe Petrescu și Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarășul Mihai Dalea a fost eliberat din funcția de secretar al Consiliului Național al tului Unității Socialiste, întronurma alegerii sale ca președinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenaru a ales în Biroul Executiv pe următorii tovarăși: Florian Dănălache, președintele U.C.E.C.O.M., Oliviu Rusu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, Aurel Duca, șeful Secției propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu și Aldea Militari. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unității Socialiste a Comitetului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor sportivi și Asociației crescătorilor de albine, plenara a hotărît ca reprezentanții acestor organizații — tovarășii Sanda Rangheț, secretar al C.N.A.P., Tiță Florea, președintele A.G.V.P.S., și Viaceslav Harnaj, președintele A.C.A., să fie cooptați în Consiliul Național și aleși în Biroul Executiv* — Tovarășul Corneliu Mănescu a fost ales în funcția de vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. *. La discuții, în cadrul Plenarei, au participat tovarășii Ion Ichim, președintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului județean Galați al F.U.S., președinta Comitetului județean al femeilor, Marin Enache, președintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul București, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului județean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unității Socialiste au fost luate un măsuri în vederea lărgirii șir de atribuțiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-și poată îndeplini în condițiuni cit mai bune rolul și sarcinile ce se revin în viața noastră socială și politică. S-au obținut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfășurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura așteptărilor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Unității Socialiste. Consiliile reușesc încă în insuficientă măsură să coordoneze și să unească eforturile tuturor organizațiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfășoară aceleași diferite linii, în timp activități pe ce unele probleme rămîn nesoluționate. De aceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuțiilor și creșterea rolului Național, al consiliilor Consiliului Unității Socialiste de la Frontului nivelele. In primul rînd, se toate are în vedere creșterea acestui rol în direcția coordonării, pe diferite domenii, a activității desfășurate de organizațiile componente ale Frontului. In momentul de față trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluționarea unor probleme obștești, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forțelor organizațiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferința Națională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei și ridicării bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obștesc. Există cum, în această privință, o hotărîre, s-au constituit și comisii care și-au început activitatea. Probabil, în cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obținute în această privință, stabilind ce trebuie făcut în continuare pentru ca organismele din domeniul controlului obștesc să-și îndeplinească în mai bune condițiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activității ve și culturale de masă, educațiținînd seama că, practic, toate organismele și organizațiile din cadrul Frontului Unității astfel de preocupări Socialiste au desfășoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înțeles că pentru a ridica eficiența activității educative, în concordanță cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine și să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor factorilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaștere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie preocupare mult mai accentuată , decit pînă acum a consiliilor Frontului Unității Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Național. De altfel, există și o comisie în această privință — comisia pentru răspîndirea științei și culturii — și va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activități de primă importanță pentru Frontul Unității Socialiste. In această privință aș dori să menționez necesitatea ca Consiliul Național, organizațiile Frontului Unității Socialiste să coordoneze efectiv activitatea educativă care se desfășoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o organizează. Frontul Unității Socialiste trebuie să inițieze cît mai multe asemenea acțiuni, întîlniri și dezbateri, care să se desfășoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică, sub conducerea organizațiilor de partid, a sindicatelor. In acest sens, aș ruga să se aducă completări și hotărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonarea și conducerea acestor activități. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constituirea în sate a organizațiilor Frontului Unității Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare și unire a eforturilor țărănimii noastre în activitatea de dezvoltare a agriculturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cunoștințe agricole, politice și științifice ale țărănimii noastre. Ar a pornit de la ideea ca aceste organizații să-și aleagă direct conducerea, să-și desemneze reprezentanții în consiliul comunal, care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo va trebui să fie prezenți și secretarul de partid, cel de la organizația de tineret, reprezentanții altor organizații. Deci, în această direcție să aducem îmbunătățirile corespunzătoare. (Continuare in pag. a 4-a) în spiritul hotârîrilor Plenarei C.C. ai P.C.R. din noiembrie 1972 și a Conferinței Organizației județene de partid DRUM DESCHIS SPRE PRODUCȚIE PENTRU TOATE REZERVELE DE CAPACITATE! Iată cheia îndeplinirii exemplare a sarcinilor planului maximal și a angajamentelor Desfășurate sub semnul exigențelor și hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 și a Conferinței județene de partid, adunările generale ale oamenilor muncii au permis, grație aprofundatei analize muncitorești, depistarea unor importante rezerve interne, de capacitate, tehnologice și umane, pe seama cărora, la nivelul brigăzilor, sectoarelor, secțiilor au fost formulate angajamente de depășire a sarcinilor planului maximal pentru anul în curs. Se impune deci, ca o acțiune prioritară și permanentă, valorificarea eficientă a tuturor posibilităților depistate, în pagina a lll-a a ziarului nostru ne propunem să aducem în primul plan cîteva rezerve evidențiate, care țin atît de domeniul strict al folosirii depline, pe căi tehnice, a potențialului din dotarea unităților noastre, cît și de domeniul activității concrete a oamenilor muncii, a inițiativei și experienței lor de viață și muncă, de organizare. [ CARTA MUNCII SOCIALISTE începutul lui martie înscrie, în șirul de evenimente, și intrarea în vigoare noului Cod al Muncii, a adoptat de sesiunea Marii Adunări Naționale în noiembrie anul trecut. Document de o deosebită importanță, social-politice cu semnificații profunde. Codul Muncii consfințește noile relații de muncă, bazate pe un larg democratism, prevederile sale corespunzînd atît cerințelor actuale, cît și celor de perspectivă ale societății socialiste multilateral dezvoltate. Prin drepturile și obligațiile stipulate, Codul reprezintă o autentică și cuprinzătoare Cartă a muncii socialiste. In România, dreptul la muncă este garantat prin Constituție tuturor cetățenilor țării, fără nici un fel de discriminare și îngrădire. Esența relațiilor de tip nou, caracteristice societății românești, se definește prin raporturile de întrajutorare, colaborare și respect reciproc între toți creatorii bunurilor materiale și spirituale. Este caracteristică atitudinea nouă față de muncă, față de proprietatea socialistă, față de interesele și destinele țării. Codul așează munca cea mai înaltă treaptă pe a valorilor sociale, reliefează rolul hotăritor al acesteia în formarea trăsăturilor de caracter specifice omului nou, în cultivarea și dezvoltarea responsabilității față de propriul său destin și de cel al întregului colectiv de muncă. Se cunoaște: munca reprezintă o necesitate pen(Continuare în pag. a 2-a) 1i !