Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-23 / nr. 5954

^ JL Recent, sub egida menoztiului județean al sindicatelor și a Co­mitetului județean de cultură și educație socialistă, a avut loc în orașul Cavnic un fructuos schimb de experiență cu responsabilii colectivelor de redacție ale sta­țiilor și centrelor de radioficare din cuprinsul județului. Cei pre­zenți au luat cunoștință, din in­formările prezentate, de bogata activitate desfășurată la stațiile de radioficare de la Uzinele me­talurgice de metale neferoase­­ Baia Mare, exploatările miniere Baia Sprie și Săsar, precum și a centrului de radioficare Vișeu de Sus, au audiat două emisiuni model ale stației din orașul Cav­­nic și o expunere despre rolul stațiilor de radioficare în munca de educare a maselor în spiritul eticii și echității socialiste. Au­­ avut loc apoi ample dezbateri privind modalitățile de lucru și perfecționarea emisiunilor locale ale stațiilor de radioficare. Re­dăm, în cele ce urmează,­­cîteva secvențe din experiența partici­panților la această utilă manifes­tare. Gheorghe Lache de la Uzinele metalurgice de metale neferoase Baia Mare. Alcătuim trei emi­siuni locale săptămânal. In pri­mul rînd, punem un mare accent pe problemele producției, dind cuvîntul la microfon fruntașilor in întrecerea socialistă, care îm­părtășesc din experiența acumu­lată. Așa a fost, de pildă, inter­viul lui Ioan Cetățean, prim-topi­­tor, Erou al Muncii privind perfecționarea Socialiste, aplicării acordului global și cointeresarea muncitorilor. Ne-am deplasat cu Ei­crofonul în ateliere, în secții­ în laboratoare și redăm aspecte vii din activitatea tumultuoasă a aspectivului tainelor noastre. Popularizăm la­rg angajamentele și realizările obținute la fiecare loc de muncă. Evident, microfo­nul stației era de față și cînd u­­nii salariați au întârziat de la muncă, au săvîrșit unele abateri. Aceasta a contribuit la înlătura­rea unor lipsuri și la combaterea indisciplinei. Anton Habtna de la Exploata­rea minieră Săsar. Noi am pus un accent deosebit pe populari­zarea și cunoașterea de către toți salariații a normelor de tehnica securității muncii. Am astfel diverse articole de difuzat spe­cialitate, constatările organelor de control, învățămintele ce s-au desprins din unele accidente etc. N-au fost cruțați de critică vino­vații, fie că erau ingineri, teh­nicieni, maiștri sau muncitori. Emisiuni speciale au fost consa­crate unor teme de importanță majoră ca sporirea productivității muncii, extinderea unor metode de extracție de mare randament etc. Aurel Pop, responsabilul Cen­trului de radioficare Vișeu de Sus. Lucrez de 15 ani în dome­niul radioficării. Reușim azi să alcătuim emisiuni complexe care cuprind buletine de știri, inter­viuri, radioreportaje, anchete, mese rotunde. Bunăoară, am transmis interviurile cu tovarășii Gheorghe Cam­nca, directorul în­treprinderii „Iza‘‘, Alex. Grigo­r, secretarul comitetului de partid de la S.I.L. Vișeu, Maria Rîhlea, președinta Comitetului orășenesc al femeilor. Sistematic populari­zăm legile statului nostru invitând la microfon pe tovarășul Gheor­ghe Țiplem, președintele Judecă­toriei Vișeu de Sus, ca și pe alți juriști. Am transmis aspecte de la concursurile „Cine știe, câș­tigă", emisiune organizată în co­laborare cu Biblioteca orășeneas­că, reportaje de la Cooperativa agricolă Vișeu de Jos și din acti­vitatea edilitar-gospodărească, rubrica sfatul medicului susținu­tă de dr. Ioan Vlad, directorul Spitalului din Vișeu de Sus. Doina Ți­plea de la întreprinde­rea „Maramureșeană". Stația noastră funcționează de puțin timp, adică din luna ianuarie, dar am acumulat deja o oareca­re experiență. In ziua de 24 ia­nuarie, de exemplu, am transmis un program special dedicat Uni­rii. Intr-o altă emisiune am invi­tat în studio brigada artistică de agitație și am transmis în di­rect tot programul acesteia. Au fost popularizați fruntașii în în­trecere printre care Vasile Mol­nar, Petru Ardelean, Iovin Pop, Mihai Rus și alții. Desigur, nu ne scapă nici lipsurile, astfel că am criticat serviciul mecanic ș­i pentru întârzierile și neglijențele constatate la punerea în funcțiu­ne a unor utilaje, milităm pen­tru apărarea avutului obștesc, am combătut metehnele celor care aprobă plata unor sume conside­rabile pentru locația vagoanelor, combatem beția și indisciplina. Emisiunile au indiscutabil un pu­ternic efect. Maria Tămaș de la Șomcuta Mare. Transmitem emisiuni de două ori pe săptămînă. Avem a­­bonați în 14 localități ca: Valea Chioarului, Durușa, Vărai, Șom­­cuta Mare, Buteasa, Ciolt și al­tele. E drept, programul nostru încă nu-i prea bogat, în afară de știri, unele articole, înregis­trări de la acțiunile locale, se­siuni ale consiliului popular, în­trecerea patriotică pentru buna gospodărire a satelor. Populari­zăm, de asemenea, proiectele de legi apărute. Se înțelege, acti­vitatea noastră ar trebui perfec­­ționată pe multiple planuri, dar e nevoie de un sprijin mai sub­stanțial din partea organelor lo­cale de partid și de stat. Vasile Cărăbuș de la Exploata­rea minieră Herța: Emisiunile noastre se bucură de larg ecou în rîndurile minerilor. Voi men­ționa doiar cîteva aspecte: popu­larizarea largă a prevederilor noului Cod al Muncii prin con­vorbirile cu tovarășul Alexandru Ilieș, contabil șef, care a comen­tat textul cu exemple din unita­tea noastră. Am făcut larg cu­noscut regulamentul de ordine interioară al E.M. Herța. Cîteva interviuri și articole au avut ca temă protecția muncii: comba­­­terea prafului silicogen, aplica­rea perforalului umed, mînuirea substanțelor explozive etc. Dar, după constatările noastre, de cea mai largă audiență se bucură e­­misiunile pe teme de etică educație. Am primit zeci de sa­și gestii și propuneri din partea as­cultătorilor. Cele două emisiuni — model alcătuite de stația de radioficare Cavnic (responsabil al colectivu­lui de redacție Petre Leșu) au demonstrat posibilitățile de care dispun colectivele acestor stații pentru difuzarea unor programe interesante, operative, din care să nu lipsească buletinele de știri, interviurile, reportajele, an­chetele etc. Ele pot fi îmbinate armonios cu programele de mu­zică populară și ușoară, alcătui­te la cererea ascultătorilor, scur­te piese puse în scenă de artiș­tii amatori, invitarea în studio a brigăzilor artistice de agitație și a soliștilor sau recitatorilor care fac parte din formațiile cluburi­lor și căminelor culturale. Schimbul de experiență a de­monstrat că stațiile de radiofica­re au un important rol educativ și mobilizator în rîndurile colec­tivelor de oameni ai muncii că­rora se adresează. Tocmai de aceea este necesar ca organele locale de partid și de stat, co­mitetele de sindicat să acorde un sprijin efectiv colectivelor redacționale, atît în ce privește organizarea activității redacționa­le, în culegerea materialului de viață, cât și în alcătuirea emisiu­nilor. Ion NEGREANU Stațiile de radioficare văzute prin prisma cerințelor actuale ale muncii de educație Ü întreaga activitate— subordonată îndeplinirii sarcinilor economice 11 Cu exemple de exigență despre etică și echitate socialistă fi Reproducem răspunsul, din 28. 11.1973, prim­it din partea Comitetului județean de cultu­ră și educație so­cialistă: „Privind unele deficiențe manifestate în ac­tivitatea unor in­stituții culturale, inserate în artico­lul „Oscilații pe termometrul acti­vității de iarnă a instituțiilor cul­tural-educative", (publicat în nr. 5910 al ziarului nostru, din 31.1. 1973 — n.n.), vă comunicăm că a­­cestea realității­ corespund eliminarea Pentru celor semnalate, un co­lectiv de la Co­mitetul județean de cultură și e­­ducație socialistă s-a deplasat în teren, stabilin­­du-se măsuri con­crete în vederea îmbunătățirii ac­tivității cultural-e­ducative de masă. In luna martie (în zilele de 23-24, n.n.) este progra­mată o instruire cu directorii de cămine culturale din județ, cu care ocazie se vor dez­bate unele aspec­te ale activității cultural-educative și artistice de ma­să și se vor sta­bili sarcini preci­se pentru integra­rea tot mai evi­dentă a cămine­lor culturale în realitățile concrete ale fiecărei locali­tăți". Semnează dr. Octavian Ban­­dula, președinte, și prof. Ioan Nă­­dișan, inspector principal.­­ La nota criti­că, „Cine vrea un spectacol", publi­cată în ziarul nostru din 20 fe­bruarie a.c. pri­mim următorul răspuns din par­tea Comitetului de cultură și edu­cație socialistă al județului Mara­mureș: „Apreciem realitatea și o­­biectivitatea celor relatate fap­în articolul „Cine vrea un cal", apărut specta­in ziarul nr. 5927 din 20 1973, la februarie rubrica „Mozaic cultural“. Vinovat de cele întâmplate se face tov. Surdu Dra­­goș, directorul că­minului cultural din Bârsana, care, deși cunoștea din timp programarea, nu a luat măsuri­le corespunzătoare cu formațiile ar­tistice de amatori din Desești și Ma­ra să poată pre­zenta spectacole la Oncești și Nă­­nești. S-a stat de vorbă cu el, a fost criticat și și-a recunoscut greșeala. Poate că această stare de lucruri ar fi pu­tut fi evitată da­că și noi ne-am fi ocupat mai mult de teatrului de „zilele ama­tori". PT^NTIEÜ SOCÎAÎTSM Șofer pe cursă muncitorească Lucrez la U.M.M.N. Baia Ma­re. De mulți ani fac naveta cu mașina la Cărbunari. In tot a­­cest timp, pe mașinile care ne transportă, pe noi, muncitorii, s-au perindat mulți conducă­tori auto. Cel mai harnic și mai conștiincios dintre toți mi s-a părut a fi Ionaș Farcaș, o­­riginar din Groși. Omul aces­ta, care a împlinit cinci de­cenii, dintre care mai mult de jumătate i-a petrecut la volan, nu se dă nici acum pe alți șo­feri mai tineri. Da, tovarășul Ionaș Farcaș, omul despre ca­re mă simt obligat să vă scriu, este un șofer de categoria în­­tîi. Corect, punctual la servi­ciu, modest și amabil cu pasa­gerii. Iată atribute care îl ca­racterizează și pentru care es­te stimat de muncitorii nave­tiști. Lingă toate acestea aș vrea să mai adaug un mic a­­mănunt. Șoferul I. Farcaș este și un ocrotitor al faunei cine­getice. Mi s-a întîm­plat să-l văd deseori oprind mașina pen­tru cîteva secunde pentru ca un iepure, un fazan, sau o că­prioară să poată traversa dru­mul ... De la acest șofer au multe de învățat șoferii mai tineri. Ionică VALEAN, muncitor, satul Cărbunari Lecția de muzică Am asistat zilele trecute, In cadrul comisiei metodice a În­vățătorilor din Lăschia și Fău­rești, la o lecție de muzică cu clasa a III-a a Școlii generale din Făurești, unde Învățătoarea Rodica Cruceru a condus lecția de consolidare a cunoștințelor și deprinderilor muzicale la elevii clasei sale, folosind cu măiestrie atît procedeul solfegierii cit și al dicteului muzical cu care a activizat Întregul grup de copii. Cu un deosebit tact pedagogic, pasionata Învățătoare a condus clasa spre o audiție muzicală a diferitelor cintece revoluționare, făc­ând să patriotic­­de Încărcătură melodică vibreze marea sensibilitate a elevilor. Urmărind această lecție, aveai impresia că te afli intr-o școală de specializare a copiilor cu deosebite Înclinații muzicale. In­­ Încheiere elevii au cu mult patos cintecul interpretat popular „Maramureș, drag­omi ești" una din creațiile literar-muzicale ale acestei inimoase dăscălițe. Al. BĂLANESCU, de la postul de corespondenți voluntari Copalnic Mănăștur Deservire exemplară Ca urmare a bunei aprovizio­nări, cantina de la platforma Ferneziu a U.M.M.N. asigură muncitorilor mîncăruri variate și consistente. Am stat de vorbă cu mai mulți abonați care mi-au de­clarat că­ mîncarea este bine gătită, gustoasă. Aproape zilnic, cei peste 600 abonați, din cadrul uzinei, sînt serviți cu trei feluri de mîncare. In afara muncitori­lor din uzină aici mai servesc masa­ si 200 elevi de la Liceul metalurgic din localitate. O deosebită atenție, se acordă și curățeniei și ordinei, fapt care face ca masa să fie servită într:o ambiantă plăcută. In privința bunei aprovizionări și desfășurării activității cantinei un aport deosebit îl are Comi­tetul sindical al uzinei. Pentru muncitorii care lucrează în me­diu toxic, masa este servită gra­tuit. Irimie MUREȘAN, muncitor — pensionar Mu­tică culturală cotidiană In ultimele săptămâni, aproape în fiecare seară, luminile la școală și căminul cultural pînă tîrziu, se fac repetiții, arci In una din sălile școlii se repetă piesa de teatru, pe scena căminu­lui se face cor, iar în club lu­crează orchestra. Pe lingă aceste formații a luat ființă și un taraf, compus din mânuitorii instrumentelor popu­lare din comună. Fiind cea mai nouă formație, înființată prin străduința directorului de cămin — Ion Bondiuc și prof. Gheorghe Bota, repetițiile s-au desfășurat cu asiduitate. Rezultatul a fost cel scontat, incit în 11 martie 1973, la programul dat de taraf și formația de teatru, sala cămi­nului de peste 300 de locuri era neîncăpătoare. Acest prim pas reușit i-a îndemnat pe tinerii artiști să-și arate măiestria lor și publicului din alte comune. Ast­fel, piesa într-un act ,,Dacă-i țuica și, cîrnatul, atunci trece tot necazul", comedie de scrii­torul ucrainean Mihai Staritzky, în regia prof. Irina Krayla, a ob­ținut un frumos succes în fata spectatorilor din Crăciunești. Aurel DAN, corespondent Am ajuns s-o văd și pe asta. Controlori stînd la rînd pentru a-și exercita atribuțiile. Unde anume ? La restaurantul „Pietro­sul" din Baia Mare. In data de 5 martie. Primul control era de la pom­pieri. S-a uitat prin local, a chemat responsabilul și apoi a început controlul. Intre timp, a sosit contro­lul din partea Inspectora­tului sanitar de stat pen­tru igiena alimentară. Responsabilul s-a scuzat. Nu terminase cu pompie­rii. A urmat la rînd con­trolul din partea circum­scripției sanitare, pentru verificarea caietelor de sănătate ale personalului. De această dată, respon­sabilul a zîmbit și s-a scu­zat. N-a făcut decît cîți­­va pași și în local a in­trat echipa de control ob­ștesc. Iar a zîmbit respon­sabilul. Pompierii nu ter­minaseră controlul. în­cheierea plutonului de controlori l-a făcut repre­zentantul metrologiei.... Am crezut la început că s-a organizat vreo acțiu­ne pe municipiu, că toate aceste controale, așa deo­dată, au un sîmbure de colaborare, o idee comu­nă. Dar nu, fiecare veni­se separat, din proprie i­­nițiativă. Toate aceste organe de control au stat frumușel la rînd. Responsabilul nu mai zîmbea. Răspundea la întrebări, explica, arăta ba una, ba alta. Ce ar fi fost ca, tot din proprie i­­nițiativă, să fi sosit în lo­cal și celelalte organe de control? Cred că n-ar fi încăput în local. Acum e­­rau 5 organe de control. Mai trebuiau să vină con­trolorii din partea Inspec­ției comerciale de stat — pe municipiu și pe județ, a Direcției de control și revizie, a controlului fi­nanciar intern, a Inspec­toratului de control al calității, controlului vete­rinar, oficiului de prețuri, Direcției comerciale jude­țene, a T.A.P.L., a asocia­ției de locatari, I.G.O., I.R.E. și... a salubrității. Chiar, oare de ce nu și-au dat întîlnire în acest punct toate aceste organe de control? Un an de zile n-ar mai fi avut de trecut pe aici. Așa cum s-au în­­tîlnit în acest loc, fără să se înțeleagă în prealabil, 5 organe de control (fiind nevoite să stea la rînd), se puteau întîlni (pentru a sta la rînd) și 20 de astfel de organe... M-am interesat ce au găsit în acest raid­ anche­­tă sui generis cele 5 or­gane de control. Pompie­rii au constatat că există defecțiuni la instalația e­­lectrică și au aplicat res­ponsabilului o amendă de 400 lei.­­Lăsînd la o par­te amenda, constatarea pompierilor nu putea fi făcută cînd s-a construit localul ori cînd s-a rea­­menăjat?). Celelalte 4 or­gane de control au privit, au verificat și au plecat. Practic, s-a efectuat un control de dragul contro­lului. .. La redacție ne-a sosit o scrisoare din orașul Cav­nic, semnată de Mitică A­­paraschivei. Scrisoarea era însoțită de un mic colet în care se afla o felie de pline și... un vierme. In scrisoare se arăta că, nu o dată, pîinea făcută la brutăria din Cavnic are în conținutul ei sîrmă, cuie, zdrențe. Pe la a­­ceastă brutărie de ce nu trec controlorii?... Petru Cretar din Baia Mare a cumpărat de la Comple­xul alimentar de pe stra­da Ciocanului făină de porumb „Extra". A dus-o acasă, a făcut mămăligă, însă din cauza nisipului din făină nu a putut mîn­­ca. Ce au controlat con­trolorii la această unita­te?. .. O gospodină din Baia Mare a cumpărat de la unitatea „Gospodina" din Piața Păcii o cantitate de icre. In loc de icre era mai mult griș. Așa trebuia să fie?... L. Pop de pe strada C. Porumbes­­cu din Baia Mare a cum­părat de la unitatea C.S.F. din cartier o pungă de „Fasole uscată superioară" — după cum glăsuiește e­­ticheta — cu 5,30 lei kg. Fasolea „superioară" era mai mult stricată, ameste­cată cu pietre și pămînt. Asemenea aspecte nu le văd și controlorii?. .. Am putea da nenumărate e­­­xemple însă ne rezumăm la sesizările și eșantioa­­nele exemplificative sosi­te la redacție. Avem multe organe de control (am enumerat aici 18, însă se pare că sunt mai multe) înființate cu­­ scopul de a îmbunătăți ac­­­­tivitatea dintr-un sector , sau altul (nu numai sec­torul comercial), de a îm­­­­bunătăți deservirea, de a apăra avutul statului. Pe­­ lingă aceste organe de­­ control — fiecare cu la­ ■­tura lor — mai există și­­ controlul controlului, adi­ ■­că acei oameni care sunt­­ puși să verifice modul ■ cum s-a înfăptuit contro­­­­lul. Nimeni nu poate ne­ ■­ga rolul și rostul organe­­­­lor de control. Ne intrigă­­ doar faptul că anumite or­­­­gane de control nu-și fac­e cu conștiinciozitate dato­­ria, iar coordonarea acti­­­­­­vității lor se impune cu f­acuitate. Altfel, nu s-ar fi același loc, 5 organe de­­ control, iar in altă parte I să nu fie nici unul. Or­­­­ganele județene în drept l a analiza și îndruma ac­­­­tivitatea diferitelor forme­­ de­­ controale ar putea ac- i­tiona în consecință. Situa­­­­ția întîlnită la restauran­­tul „Pietrosul" în data de 1­­­5 martie cred că este un­­ argument, așa cum tot te­­­­mei de analiză ar fi și­­ aspectele redate de cores­­­­pondentii noștri.­ ­­ POIENARII BLOCNOTES Cînd controlorii stau la rînd... r Vineri 23 martie 1973 9.00 Curs de limba rusă. 9.30 O viață pentru o idee: C. I. Par­­hon (II). 10.00 Telex. 10.05 Pu­blicitate. 10.10 Teatru scurt: „Dis­curs pentru o floare" de Paul Eve­rac. 11.10 Portativ ‘73. 11.50 Selecțiuni din emisiunea „Seară pentru tineret". 12.30 Moment folcloric cu taraful „Chirea" din comuna Iancu Jianu — județul Olt. 12.40 Municipalitatea răs­punde bucureșteanului. 13.00 Te­lejurnal. 17.30 Curs 16.00—17.00 Teleșcoală. de limba engleză. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Loto. 18.15 Cum vorbim. 18.35 La vo­lan. 18.50 Teleconferință de pre­să. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen­­— cauză a întregului po­por. 20.10 ,,In cronica ta­ tară". Seară de versuri și cântece mun­citorești consacrată aniversării P.S.D.M.R. 20.40 Film artistic: „Marele Scott“. 22.20 Imagini din Pakistan. 22.30 „24 de ore". 22.40 Teleglob: Irak: 23.00 Cîntecele pe care le-am iubit (Alexandru Gro­­zuță). Vineri 23 martie 1973 BAIA MARE — Dacia: Adio, rme! (9, 12.30, 16, 19.30): Mum­ii: Martin în al 9-lea cer (10, 2, 14, 16, 18: Cinemateca (ora 3) Romeo, Julieta și întunericul­­ăsar: Aventurile unei prințese ermane la curtea regelui Soare Mai: Doar un telefon: BAIA PRIE: Incidentul: SIGHETA MARMAȚIEI: Zestrea; VIȘEU­L SUS: 20.000 leghe sub mări; ORȘA: Procesul unei stele; AIR BORȘA: Ultimul războinic; AVNIC — Minerul; Preeria; Gestul lăudabil al unui elev In ziua de 2 . martie, elevul Zoltán Füzi din Baia Mare, b-dul București 2/16 a găsit la cinema­tograful „Minerul“ o poșetă cu diferite acte personale, pe care a prezentat-o imediat la organul de miliție. Poșeta cu acte apar­ținea numitei Agneta Kiss, din Baia Mare str. Trompetei nr. 17, care în scurt timp a și intrat în posesia obiectului pierdut. Ca-n codru... In seara zilei de 9 martie, Pe­tru Pașca din Sighetu Marmației se îndrepta spre casă. Pe str. Popa Lupu a fost atacat de că­tre autori necunoscuți care au luat Vineri 23 martie «73 msM . La cinematograful „Mine­rul" din Baia Sprie filmul ro­mânesc Explozia a fost prezen­tat de profesoara Elisabeta Mai­­dic. La obiect, fără lungimi plictisitoare spectatorii au avut ce reține în cele zece minute de... cunoștință.­­ Moisei și Petrova au găzduit cîte o „zi a cinematografiei". Au rulat: Țintim și templul Soarelui (spectacol pentru copii), Inci­dentul, respectiv Picioare lun­gi, degete lungi (pentru adulți). La Moisei acțiunea se va re­peta în curînd cuprinzînd, la cererea publicului, și producția românească Eroii nu mor nicio­dată.­­ Cu gust executate și amenajate sunt vitrinele din ho­lul cinematografului „Minerul" din Baia Mare. In cîteva mi­nute, publicul se poate infor­ma ce filme vor rula aici în decursul unei luni întregi cît și asupra programului lunar al cinematecii. Afișe, secvențe din filme, distribuții. O notă în plus pentru vitrina rezervată în ex­clusivitate scurt­metrajelor.­­ Frumos obiceiul ca cele două mari cinematografe ale orașu­lui — Dacia și Minerul — să rezerve în holuri spații nu nu­mai pentru reclama proprie ci și pentru programul eoranului­­frate. Vedeți dumneavoastră, e­­xistă și aici... fair-play! © Acum cîteva zile, operatorul Dumitru Cucu din satul Tisa comuna Bocicoiul Mare­, prin­­tr-o scrisoare fulger, cheamă de urgență la fața locului pe directorul întreprinderii cine­matografice județene. Trebuie să fie ceva deosebit își zice directorul și pleacă în chiar ziua primirii misivei. Dialog în satul Tisa: „Ei?" „Acum cîteva zile au fost la mine în inspec­ție șeful secției rețea, de la întreprinderea județeană și muncitorul de rută Șimon, de la Sighetu Marmației. M-au găsit cu 20 de spectatori și niciunul n-avea bilet!" „Și de ce m-ai chemat pe mine?" „Să vă spun asta!" Neîndoios, se apropie... întîi aprilie! " La Bicaz (centru de comună), o­­peratorii și proiectanții se schimbă din lună în lună. Mo­tivul? Nu vine lumea la film. Ce fac organele culturale din Bicaz pentru a deschide celor peste 2.300 suflete gustul că­tre cinematografie? Adresăm întrebarea. .. „domnilor profe­sori, cu dragoste!" . După ce în cadrul precedentelor ,,decu­paje" am scris de complicații cu mașina poștei în chestiunea transportului peliculei­ dintr-o localitate în alta, un cititor îmi oferă un alt exemplu curios : în­tre Desești și Sat Șugatag e­­xistă 6 km. Mașina poștei pre­ia filmul la Desești, îl duce cale de 5 km pînă la Hărni­cești, îl lasă acolo, apoi, după 3 km de drum mașina trece și prin Sat Șugatag. Cînd opera­torul observă trecerea mașinii pornește pe jos la Hărnicești pentru preluarea filmului. Și asta se întîmplă de două ori pe săptămînă! Vorba aia, dacă ești operator. . . la Sat Șugatag „aleargă repede, aleargă liber". m. g. Gutinul: Și caii se împușcă, nu-i așa? TG. LĂPUȘ: Măsura riscu­lui; ȘOMCUTA MARE: Ultimul tren din Gun Hill; SEMNI: Casa de sub arbori; BÂIUȚ; Sorgul ro­șu; CÎMPULUNG LA TISA: Sfîn­­ta Tereza si diavolii. B*BH SBIB»Sia«JaaES Haa C3 MI S B HE3B!BBlB B H ni M! B HI B H Ol și banii care se aflau asupra lui — aproape 4 1 mii de lei. In urma cercetărilor întreprinse, tâlhăriei au fost identificați autorii în persoana numiților: Sever Varga, Iolanda Varga, Maria Varga și Maria Kovács toți patru din Si­ghetu Marmației. Cercetările continuă, cu învi­nuiții în stare de arest. ...De oaie ! In dimineața zilei de 11 mar­tie în comuna Seini, conducăto­rul auto Ioan Pocol de 28 ani din Fărcușa nr. 296, circulând cu autobuzul 31 MM 2717, proprieta­tea Autobazei nr. 1 Baia Mare, din cauza neatenției pe timp de ceață, a intrat într-o turmă de oi! Rezultatul: 15 oi omorîte și 9 rănite. Se fac cercetări... A făcut-o șoferul de oaie/ Accident mortal Ioan Nicoriei de 51 ani din Bistra nr. 147, în ziua de 11 martie, pe la ora 12, se anga­jase în traversarea liniei ferate din apropierea stației C.F.R. Pe­trova. Neasigurîndu-se, a fost surprins de plugul de zăpadă al locomotivei trenului de persoa­ne nr. 4139 care circula pe ruta Salva — Sighetu Marmației. I.N. a fost accidentat mortal.

Next