Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-23 / nr. 5954
^ JL Recent, sub egida menoztiului județean al sindicatelor și a Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a avut loc în orașul Cavnic un fructuos schimb de experiență cu responsabilii colectivelor de redacție ale stațiilor și centrelor de radioficare din cuprinsul județului. Cei prezenți au luat cunoștință, din informările prezentate, de bogata activitate desfășurată la stațiile de radioficare de la Uzinele metalurgice de metale neferoase Baia Mare, exploatările miniere Baia Sprie și Săsar, precum și a centrului de radioficare Vișeu de Sus, au audiat două emisiuni model ale stației din orașul Cavnic și o expunere despre rolul stațiilor de radioficare în munca de educare a maselor în spiritul eticii și echității socialiste. Au avut loc apoi ample dezbateri privind modalitățile de lucru și perfecționarea emisiunilor locale ale stațiilor de radioficare. Redăm, în cele ce urmează,cîteva secvențe din experiența participanților la această utilă manifestare. Gheorghe Lache de la Uzinele metalurgice de metale neferoase Baia Mare. Alcătuim trei emisiuni locale săptămânal. In primul rînd, punem un mare accent pe problemele producției, dind cuvîntul la microfon fruntașilor in întrecerea socialistă, care împărtășesc din experiența acumulată. Așa a fost, de pildă, interviul lui Ioan Cetățean, prim-topitor, Erou al Muncii privind perfecționarea Socialiste, aplicării acordului global și cointeresarea muncitorilor. Ne-am deplasat cu Eicrofonul în ateliere, în secții în laboratoare și redăm aspecte vii din activitatea tumultuoasă a aspectivului tainelor noastre. Popularizăm larg angajamentele și realizările obținute la fiecare loc de muncă. Evident, microfonul stației era de față și cînd unii salariați au întârziat de la muncă, au săvîrșit unele abateri. Aceasta a contribuit la înlăturarea unor lipsuri și la combaterea indisciplinei. Anton Habtna de la Exploatarea minieră Săsar. Noi am pus un accent deosebit pe popularizarea și cunoașterea de către toți salariații a normelor de tehnica securității muncii. Am astfel diverse articole de difuzat specialitate, constatările organelor de control, învățămintele ce s-au desprins din unele accidente etc. N-au fost cruțați de critică vinovații, fie că erau ingineri, tehnicieni, maiștri sau muncitori. Emisiuni speciale au fost consacrate unor teme de importanță majoră ca sporirea productivității muncii, extinderea unor metode de extracție de mare randament etc. Aurel Pop, responsabilul Centrului de radioficare Vișeu de Sus. Lucrez de 15 ani în domeniul radioficării. Reușim azi să alcătuim emisiuni complexe care cuprind buletine de știri, interviuri, radioreportaje, anchete, mese rotunde. Bunăoară, am transmis interviurile cu tovarășii Gheorghe Camnca, directorul întreprinderii „Iza‘‘, Alex. Grigor, secretarul comitetului de partid de la S.I.L. Vișeu, Maria Rîhlea, președinta Comitetului orășenesc al femeilor. Sistematic popularizăm legile statului nostru invitând la microfon pe tovarășul Gheorghe Țiplem, președintele Judecătoriei Vișeu de Sus, ca și pe alți juriști. Am transmis aspecte de la concursurile „Cine știe, câștigă", emisiune organizată în colaborare cu Biblioteca orășenească, reportaje de la Cooperativa agricolă Vișeu de Jos și din activitatea edilitar-gospodărească, rubrica sfatul medicului susținută de dr. Ioan Vlad, directorul Spitalului din Vișeu de Sus. Doina Țiplea de la întreprinderea „Maramureșeană". Stația noastră funcționează de puțin timp, adică din luna ianuarie, dar am acumulat deja o oarecare experiență. In ziua de 24 ianuarie, de exemplu, am transmis un program special dedicat Unirii. Intr-o altă emisiune am invitat în studio brigada artistică de agitație și am transmis în direct tot programul acesteia. Au fost popularizați fruntașii în întrecere printre care Vasile Molnar, Petru Ardelean, Iovin Pop, Mihai Rus și alții. Desigur, nu ne scapă nici lipsurile, astfel că am criticat serviciul mecanic și pentru întârzierile și neglijențele constatate la punerea în funcțiune a unor utilaje, milităm pentru apărarea avutului obștesc, am combătut metehnele celor care aprobă plata unor sume considerabile pentru locația vagoanelor, combatem beția și indisciplina. Emisiunile au indiscutabil un puternic efect. Maria Tămaș de la Șomcuta Mare. Transmitem emisiuni de două ori pe săptămînă. Avem abonați în 14 localități ca: Valea Chioarului, Durușa, Vărai, Șomcuta Mare, Buteasa, Ciolt și altele. E drept, programul nostru încă nu-i prea bogat, în afară de știri, unele articole, înregistrări de la acțiunile locale, sesiuni ale consiliului popular, întrecerea patriotică pentru buna gospodărire a satelor. Popularizăm, de asemenea, proiectele de legi apărute. Se înțelege, activitatea noastră ar trebui perfecționată pe multiple planuri, dar e nevoie de un sprijin mai substanțial din partea organelor locale de partid și de stat. Vasile Cărăbuș de la Exploatarea minieră Herța: Emisiunile noastre se bucură de larg ecou în rîndurile minerilor. Voi menționa doiar cîteva aspecte: popularizarea largă a prevederilor noului Cod al Muncii prin convorbirile cu tovarășul Alexandru Ilieș, contabil șef, care a comentat textul cu exemple din unitatea noastră. Am făcut larg cunoscut regulamentul de ordine interioară al E.M. Herța. Cîteva interviuri și articole au avut ca temă protecția muncii: combaterea prafului silicogen, aplicarea perforalului umed, mînuirea substanțelor explozive etc. Dar, după constatările noastre, de cea mai largă audiență se bucură emisiunile pe teme de etică educație. Am primit zeci de sași gestii și propuneri din partea ascultătorilor. Cele două emisiuni — model alcătuite de stația de radioficare Cavnic (responsabil al colectivului de redacție Petre Leșu) au demonstrat posibilitățile de care dispun colectivele acestor stații pentru difuzarea unor programe interesante, operative, din care să nu lipsească buletinele de știri, interviurile, reportajele, anchetele etc. Ele pot fi îmbinate armonios cu programele de muzică populară și ușoară, alcătuite la cererea ascultătorilor, scurte piese puse în scenă de artiștii amatori, invitarea în studio a brigăzilor artistice de agitație și a soliștilor sau recitatorilor care fac parte din formațiile cluburilor și căminelor culturale. Schimbul de experiență a demonstrat că stațiile de radioficare au un important rol educativ și mobilizator în rîndurile colectivelor de oameni ai muncii cărora se adresează. Tocmai de aceea este necesar ca organele locale de partid și de stat, comitetele de sindicat să acorde un sprijin efectiv colectivelor redacționale, atît în ce privește organizarea activității redacționale, în culegerea materialului de viață, cât și în alcătuirea emisiunilor. Ion NEGREANU Stațiile de radioficare văzute prin prisma cerințelor actuale ale muncii de educație Ü întreaga activitate— subordonată îndeplinirii sarcinilor economice 11 Cu exemple de exigență despre etică și echitate socialistă fi Reproducem răspunsul, din 28. 11.1973, primit din partea Comitetului județean de cultură și educație socialistă: „Privind unele deficiențe manifestate în activitatea unor instituții culturale, inserate în articolul „Oscilații pe termometrul activității de iarnă a instituțiilor cultural-educative", (publicat în nr. 5910 al ziarului nostru, din 31.1. 1973 — n.n.), vă comunicăm că acestea realității corespund eliminarea Pentru celor semnalate, un colectiv de la Comitetul județean de cultură și educație socialistă s-a deplasat în teren, stabilindu-se măsuri concrete în vederea îmbunătățirii activității cultural-educative de masă. In luna martie (în zilele de 23-24, n.n.) este programată o instruire cu directorii de cămine culturale din județ, cu care ocazie se vor dezbate unele aspecte ale activității cultural-educative și artistice de masă și se vor stabili sarcini precise pentru integrarea tot mai evidentă a căminelor culturale în realitățile concrete ale fiecărei localități". Semnează dr. Octavian Bandula, președinte, și prof. Ioan Nădișan, inspector principal. La nota critică, „Cine vrea un spectacol", publicată în ziarul nostru din 20 februarie a.c. primim următorul răspuns din partea Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Maramureș: „Apreciem realitatea și obiectivitatea celor relatate fapîn articolul „Cine vrea un cal", apărut spectain ziarul nr. 5927 din 20 1973, la februarie rubrica „Mozaic cultural“. Vinovat de cele întâmplate se face tov. Surdu Dragoș, directorul căminului cultural din Bârsana, care, deși cunoștea din timp programarea, nu a luat măsurile corespunzătoare cu formațiile artistice de amatori din Desești și Mara să poată prezenta spectacole la Oncești și Nănești. S-a stat de vorbă cu el, a fost criticat și și-a recunoscut greșeala. Poate că această stare de lucruri ar fi putut fi evitată dacă și noi ne-am fi ocupat mai mult de teatrului de „zilele amatori". PT^NTIEÜ SOCÎAÎTSM Șofer pe cursă muncitorească Lucrez la U.M.M.N. Baia Mare. De mulți ani fac naveta cu mașina la Cărbunari. In tot acest timp, pe mașinile care ne transportă, pe noi, muncitorii, s-au perindat mulți conducători auto. Cel mai harnic și mai conștiincios dintre toți mi s-a părut a fi Ionaș Farcaș, originar din Groși. Omul acesta, care a împlinit cinci decenii, dintre care mai mult de jumătate i-a petrecut la volan, nu se dă nici acum pe alți șoferi mai tineri. Da, tovarășul Ionaș Farcaș, omul despre care mă simt obligat să vă scriu, este un șofer de categoria întîi. Corect, punctual la serviciu, modest și amabil cu pasagerii. Iată atribute care îl caracterizează și pentru care este stimat de muncitorii navetiști. Lingă toate acestea aș vrea să mai adaug un mic amănunt. Șoferul I. Farcaș este și un ocrotitor al faunei cinegetice. Mi s-a întîmplat să-l văd deseori oprind mașina pentru cîteva secunde pentru ca un iepure, un fazan, sau o căprioară să poată traversa drumul ... De la acest șofer au multe de învățat șoferii mai tineri. Ionică VALEAN, muncitor, satul Cărbunari Lecția de muzică Am asistat zilele trecute, In cadrul comisiei metodice a Învățătorilor din Lăschia și Făurești, la o lecție de muzică cu clasa a III-a a Școlii generale din Făurești, unde Învățătoarea Rodica Cruceru a condus lecția de consolidare a cunoștințelor și deprinderilor muzicale la elevii clasei sale, folosind cu măiestrie atît procedeul solfegierii cit și al dicteului muzical cu care a activizat Întregul grup de copii. Cu un deosebit tact pedagogic, pasionata Învățătoare a condus clasa spre o audiție muzicală a diferitelor cintece revoluționare, făcând să patrioticde Încărcătură melodică vibreze marea sensibilitate a elevilor. Urmărind această lecție, aveai impresia că te afli intr-o școală de specializare a copiilor cu deosebite Înclinații muzicale. In Încheiere elevii au cu mult patos cintecul interpretat popular „Maramureș, dragomi ești" una din creațiile literar-muzicale ale acestei inimoase dăscălițe. Al. BĂLANESCU, de la postul de corespondenți voluntari Copalnic Mănăștur Deservire exemplară Ca urmare a bunei aprovizionări, cantina de la platforma Ferneziu a U.M.M.N. asigură muncitorilor mîncăruri variate și consistente. Am stat de vorbă cu mai mulți abonați care mi-au declarat că mîncarea este bine gătită, gustoasă. Aproape zilnic, cei peste 600 abonați, din cadrul uzinei, sînt serviți cu trei feluri de mîncare. In afara muncitorilor din uzină aici mai servesc masa si 200 elevi de la Liceul metalurgic din localitate. O deosebită atenție, se acordă și curățeniei și ordinei, fapt care face ca masa să fie servită într:o ambiantă plăcută. In privința bunei aprovizionări și desfășurării activității cantinei un aport deosebit îl are Comitetul sindical al uzinei. Pentru muncitorii care lucrează în mediu toxic, masa este servită gratuit. Irimie MUREȘAN, muncitor — pensionar Mutică culturală cotidiană In ultimele săptămâni, aproape în fiecare seară, luminile la școală și căminul cultural pînă tîrziu, se fac repetiții, arci In una din sălile școlii se repetă piesa de teatru, pe scena căminului se face cor, iar în club lucrează orchestra. Pe lingă aceste formații a luat ființă și un taraf, compus din mânuitorii instrumentelor populare din comună. Fiind cea mai nouă formație, înființată prin străduința directorului de cămin — Ion Bondiuc și prof. Gheorghe Bota, repetițiile s-au desfășurat cu asiduitate. Rezultatul a fost cel scontat, incit în 11 martie 1973, la programul dat de taraf și formația de teatru, sala căminului de peste 300 de locuri era neîncăpătoare. Acest prim pas reușit i-a îndemnat pe tinerii artiști să-și arate măiestria lor și publicului din alte comune. Astfel, piesa într-un act ,,Dacă-i țuica și, cîrnatul, atunci trece tot necazul", comedie de scriitorul ucrainean Mihai Staritzky, în regia prof. Irina Krayla, a obținut un frumos succes în fata spectatorilor din Crăciunești. Aurel DAN, corespondent Am ajuns s-o văd și pe asta. Controlori stînd la rînd pentru a-și exercita atribuțiile. Unde anume ? La restaurantul „Pietrosul" din Baia Mare. In data de 5 martie. Primul control era de la pompieri. S-a uitat prin local, a chemat responsabilul și apoi a început controlul. Intre timp, a sosit controlul din partea Inspectoratului sanitar de stat pentru igiena alimentară. Responsabilul s-a scuzat. Nu terminase cu pompierii. A urmat la rînd controlul din partea circumscripției sanitare, pentru verificarea caietelor de sănătate ale personalului. De această dată, responsabilul a zîmbit și s-a scuzat. N-a făcut decît cîțiva pași și în local a intrat echipa de control obștesc. Iar a zîmbit responsabilul. Pompierii nu terminaseră controlul. încheierea plutonului de controlori l-a făcut reprezentantul metrologiei.... Am crezut la început că s-a organizat vreo acțiune pe municipiu, că toate aceste controale, așa deodată, au un sîmbure de colaborare, o idee comună. Dar nu, fiecare venise separat, din proprie inițiativă. Toate aceste organe de control au stat frumușel la rînd. Responsabilul nu mai zîmbea. Răspundea la întrebări, explica, arăta ba una, ba alta. Ce ar fi fost ca, tot din proprie inițiativă, să fi sosit în local și celelalte organe de control? Cred că n-ar fi încăput în local. Acum erau 5 organe de control. Mai trebuiau să vină controlorii din partea Inspecției comerciale de stat — pe municipiu și pe județ, a Direcției de control și revizie, a controlului financiar intern, a Inspectoratului de control al calității, controlului veterinar, oficiului de prețuri, Direcției comerciale județene, a T.A.P.L., a asociației de locatari, I.G.O., I.R.E. și... a salubrității. Chiar, oare de ce nu și-au dat întîlnire în acest punct toate aceste organe de control? Un an de zile n-ar mai fi avut de trecut pe aici. Așa cum s-au întîlnit în acest loc, fără să se înțeleagă în prealabil, 5 organe de control (fiind nevoite să stea la rînd), se puteau întîlni (pentru a sta la rînd) și 20 de astfel de organe... M-am interesat ce au găsit în acest raid anchetă sui generis cele 5 organe de control. Pompierii au constatat că există defecțiuni la instalația electrică și au aplicat responsabilului o amendă de 400 lei.Lăsînd la o parte amenda, constatarea pompierilor nu putea fi făcută cînd s-a construit localul ori cînd s-a reamenăjat?). Celelalte 4 organe de control au privit, au verificat și au plecat. Practic, s-a efectuat un control de dragul controlului. .. La redacție ne-a sosit o scrisoare din orașul Cavnic, semnată de Mitică Aparaschivei. Scrisoarea era însoțită de un mic colet în care se afla o felie de pline și... un vierme. In scrisoare se arăta că, nu o dată, pîinea făcută la brutăria din Cavnic are în conținutul ei sîrmă, cuie, zdrențe. Pe la această brutărie de ce nu trec controlorii?... Petru Cretar din Baia Mare a cumpărat de la Complexul alimentar de pe strada Ciocanului făină de porumb „Extra". A dus-o acasă, a făcut mămăligă, însă din cauza nisipului din făină nu a putut mînca. Ce au controlat controlorii la această unitate?. .. O gospodină din Baia Mare a cumpărat de la unitatea „Gospodina" din Piața Păcii o cantitate de icre. In loc de icre era mai mult griș. Așa trebuia să fie?... L. Pop de pe strada C. Porumbescu din Baia Mare a cumpărat de la unitatea C.S.F. din cartier o pungă de „Fasole uscată superioară" — după cum glăsuiește eticheta — cu 5,30 lei kg. Fasolea „superioară" era mai mult stricată, amestecată cu pietre și pămînt. Asemenea aspecte nu le văd și controlorii?. .. Am putea da nenumărate exemple însă ne rezumăm la sesizările și eșantioanele exemplificative sosite la redacție. Avem multe organe de control (am enumerat aici 18, însă se pare că sunt mai multe) înființate cu scopul de a îmbunătăți activitatea dintr-un sector , sau altul (nu numai sectorul comercial), de a îmbunătăți deservirea, de a apăra avutul statului. Pe lingă aceste organe de control — fiecare cu la ■tura lor — mai există și controlul controlului, adi ■că acei oameni care sunt puși să verifice modul ■ cum s-a înfăptuit controlul. Nimeni nu poate ne ■ga rolul și rostul organelor de control. Ne intrigă doar faptul că anumite organe de control nu-și face cu conștiinciozitate datoria, iar coordonarea activității lor se impune cu facuitate. Altfel, nu s-ar fi același loc, 5 organe de control, iar in altă parte I să nu fie nici unul. Organele județene în drept l a analiza și îndruma activitatea diferitelor forme de controale ar putea ac- itiona în consecință. Situația întîlnită la restaurantul „Pietrosul" în data de 15 martie cred că este un argument, așa cum tot temei de analiză ar fi și aspectele redate de corespondentii noștri. POIENARII BLOCNOTES Cînd controlorii stau la rînd... r Vineri 23 martie 1973 9.00 Curs de limba rusă. 9.30 O viață pentru o idee: C. I. Parhon (II). 10.00 Telex. 10.05 Publicitate. 10.10 Teatru scurt: „Discurs pentru o floare" de Paul Everac. 11.10 Portativ ‘73. 11.50 Selecțiuni din emisiunea „Seară pentru tineret". 12.30 Moment folcloric cu taraful „Chirea" din comuna Iancu Jianu — județul Olt. 12.40 Municipalitatea răspunde bucureșteanului. 13.00 Telejurnal. 17.30 Curs 16.00—17.00 Teleșcoală. de limba engleză. 18.00 Telex. 18.05 Tragerea Loto. 18.15 Cum vorbim. 18.35 La volan. 18.50 Teleconferință de presă. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen— cauză a întregului popor. 20.10 ,,In cronica ta tară". Seară de versuri și cântece muncitorești consacrată aniversării P.S.D.M.R. 20.40 Film artistic: „Marele Scott“. 22.20 Imagini din Pakistan. 22.30 „24 de ore". 22.40 Teleglob: Irak: 23.00 Cîntecele pe care le-am iubit (Alexandru Grozuță). Vineri 23 martie 1973 BAIA MARE — Dacia: Adio, rme! (9, 12.30, 16, 19.30): Mumii: Martin în al 9-lea cer (10, 2, 14, 16, 18: Cinemateca (ora 3) Romeo, Julieta și întunericulăsar: Aventurile unei prințese ermane la curtea regelui Soare Mai: Doar un telefon: BAIA PRIE: Incidentul: SIGHETA MARMAȚIEI: Zestrea; VIȘEUL SUS: 20.000 leghe sub mări; ORȘA: Procesul unei stele; AIR BORȘA: Ultimul războinic; AVNIC — Minerul; Preeria; Gestul lăudabil al unui elev In ziua de 2 . martie, elevul Zoltán Füzi din Baia Mare, b-dul București 2/16 a găsit la cinematograful „Minerul“ o poșetă cu diferite acte personale, pe care a prezentat-o imediat la organul de miliție. Poșeta cu acte aparținea numitei Agneta Kiss, din Baia Mare str. Trompetei nr. 17, care în scurt timp a și intrat în posesia obiectului pierdut. Ca-n codru... In seara zilei de 9 martie, Petru Pașca din Sighetu Marmației se îndrepta spre casă. Pe str. Popa Lupu a fost atacat de către autori necunoscuți care au luat Vineri 23 martie «73 msM . La cinematograful „Minerul" din Baia Sprie filmul românesc Explozia a fost prezentat de profesoara Elisabeta Maidic. La obiect, fără lungimi plictisitoare spectatorii au avut ce reține în cele zece minute de... cunoștință. Moisei și Petrova au găzduit cîte o „zi a cinematografiei". Au rulat: Țintim și templul Soarelui (spectacol pentru copii), Incidentul, respectiv Picioare lungi, degete lungi (pentru adulți). La Moisei acțiunea se va repeta în curînd cuprinzînd, la cererea publicului, și producția românească Eroii nu mor niciodată. Cu gust executate și amenajate sunt vitrinele din holul cinematografului „Minerul" din Baia Mare. In cîteva minute, publicul se poate informa ce filme vor rula aici în decursul unei luni întregi cît și asupra programului lunar al cinematecii. Afișe, secvențe din filme, distribuții. O notă în plus pentru vitrina rezervată în exclusivitate scurtmetrajelor. Frumos obiceiul ca cele două mari cinematografe ale orașului — Dacia și Minerul — să rezerve în holuri spații nu numai pentru reclama proprie ci și pentru programul eoranuluifrate. Vedeți dumneavoastră, există și aici... fair-play! © Acum cîteva zile, operatorul Dumitru Cucu din satul Tisa comuna Bocicoiul Mare, printr-o scrisoare fulger, cheamă de urgență la fața locului pe directorul întreprinderii cinematografice județene. Trebuie să fie ceva deosebit își zice directorul și pleacă în chiar ziua primirii misivei. Dialog în satul Tisa: „Ei?" „Acum cîteva zile au fost la mine în inspecție șeful secției rețea, de la întreprinderea județeană și muncitorul de rută Șimon, de la Sighetu Marmației. M-au găsit cu 20 de spectatori și niciunul n-avea bilet!" „Și de ce m-ai chemat pe mine?" „Să vă spun asta!" Neîndoios, se apropie... întîi aprilie! " La Bicaz (centru de comună), operatorii și proiectanții se schimbă din lună în lună. Motivul? Nu vine lumea la film. Ce fac organele culturale din Bicaz pentru a deschide celor peste 2.300 suflete gustul către cinematografie? Adresăm întrebarea. .. „domnilor profesori, cu dragoste!" . După ce în cadrul precedentelor ,,decupaje" am scris de complicații cu mașina poștei în chestiunea transportului peliculei dintr-o localitate în alta, un cititor îmi oferă un alt exemplu curios : între Desești și Sat Șugatag există 6 km. Mașina poștei preia filmul la Desești, îl duce cale de 5 km pînă la Hărnicești, îl lasă acolo, apoi, după 3 km de drum mașina trece și prin Sat Șugatag. Cînd operatorul observă trecerea mașinii pornește pe jos la Hărnicești pentru preluarea filmului. Și asta se întîmplă de două ori pe săptămînă! Vorba aia, dacă ești operator. . . la Sat Șugatag „aleargă repede, aleargă liber". m. g. Gutinul: Și caii se împușcă, nu-i așa? TG. LĂPUȘ: Măsura riscului; ȘOMCUTA MARE: Ultimul tren din Gun Hill; SEMNI: Casa de sub arbori; BÂIUȚ; Sorgul roșu; CÎMPULUNG LA TISA: Sfînta Tereza si diavolii. B*BH SBIB»Sia«JaaES Haa C3 MI S B HE3B!BBlB B H ni M! B HI B H Ol și banii care se aflau asupra lui — aproape 4 1 mii de lei. In urma cercetărilor întreprinse, tâlhăriei au fost identificați autorii în persoana numiților: Sever Varga, Iolanda Varga, Maria Varga și Maria Kovács toți patru din Sighetu Marmației. Cercetările continuă, cu învinuiții în stare de arest. ...De oaie ! In dimineața zilei de 11 martie în comuna Seini, conducătorul auto Ioan Pocol de 28 ani din Fărcușa nr. 296, circulând cu autobuzul 31 MM 2717, proprietatea Autobazei nr. 1 Baia Mare, din cauza neatenției pe timp de ceață, a intrat într-o turmă de oi! Rezultatul: 15 oi omorîte și 9 rănite. Se fac cercetări... A făcut-o șoferul de oaie/ Accident mortal Ioan Nicoriei de 51 ani din Bistra nr. 147, în ziua de 11 martie, pe la ora 12, se angajase în traversarea liniei ferate din apropierea stației C.F.R. Petrova. Neasigurîndu-se, a fost surprins de plugul de zăpadă al locomotivei trenului de persoane nr. 4139 care circula pe ruta Salva — Sighetu Marmației. I.N. a fost accidentat mortal.