Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-24 / nr. 5955

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5955 Sâmbăta 24 martie 1973 4 pagini— 30 bani SPIRITUL RECENTEI PLENARE A C.C. aL P.C.R. APROPIEREA C­N« DE PRODUCȚIE La Plenara C.C­ al P.C.R. di­n 28 februarie — 2 martie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că „toate forțele trebuie îndreptate spre întreprindere, spre proiectare și cercetare, întreprinderea trebuie să stea permanent în atenția organelor de partid și de stat. Este ne­cesar să se înțeleagă că ve­nitul național nu se creează în birouri, ci numai în pro­ducția materială. Reducerea personalului funcționăresc și mărirea proporției celor care lucrează direct în producție este o condiție fundamentală a creșterii productivității mun­cii sociale, a sporirii avuției naționale, a creșterii bunăstă­rii materiale și spirituale a în­tregului nostru popor"­In acest context, Decretul privind stabilirea normelor u­­nitare de structură pentru u­­nitățile economice, publicat în ziarele de ieri, dobîndește semnificații deosebite. Măsurile, spiritul și esența Decretului se înscriu organic pe linia traducerii în fapt a hotărîri­­lor Congresului al X-lea Conferinței Naționale a parti­di­dului din iulie 1972, care vi­zează perfecționarea și sim­plificarea structurilor organiza­torice, apropierea conducerii de producție, lichidarea centralis­mului excesiv, a unor parale­lisme și verigi intermediare în conducerea activității econo­mice.Economia românească a­ în­registrat an de an ritmuri înal­te de dezvoltare, mutații po­zitive de ordin structural. Bi­lanțul succeselor obținute în dezvoltarea economiei, de­monstrează în mod conclu­dent, realismul prevederilor cincinalului, uriașele capa­cități creatoare ale poporu­lui, marea forță organizatorică a Partidului Comunist Român. Și totuși există încă sufi­ciente rezerve, resurse, în fie­care unitate economică, la fie­care loc de muncă, în fiecare om al muncii, care pot și tre­buie puse în valoare, pentru realizarea cincinalului înainte de termen, în condiții de efi­ciență ridicată. Privind din a­­cest unghi, pătrunzînd în co­mandamentele majore ale mă­surilor adoptate de Plenara G.G. al P­ G.R­ din 28 februa­rie — 2 martie, de recentul Decret al Consiliului de Stat, ne dăm seama de oportunita­tea, de necesitatea stringentă a reducerii la strictul necesar a aparatului administrativ, func­ționăresc, a îndreptării specia­liștilor, a celorlalte cadre spre producția de bunuri materiale. Stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile eco­nomice are menirea de a a­­propia conducerea de produc­ție, de a elimina verigile in­termediare, care au menținut un aparat administrativ um­flat, îndeosebi funcționăresc — în rîndul căruia s-au aflat mulți specialiști — și care a generat birocratism, îngreu­­nînd rezolvarea operativă a problemelor din întreprinderi. Ne aflăm, așadar, în fața u­­nor măsuri care oferă un larg cadru de afirmare a aptitudi­nilor fiecăruia în producția de bunuri materiale, de valorifi­care a c­unoștințelor profesiona­le — în interesul producției — și nu al birocrației — pen­tru a fi cit mai utili societății. Munca productivă, munca crea­toare de bunuri și valori ma­teriale constituie cel mai lim­pede izvor de nemărginite sa­tisfacții colective și personale. Acum esențial este concretiza­rea în fapt a reglemen­tărilor stabilite, desfășurarea unei vaste munci organizatorice practice, în spiritul prevederi­lor legale, al orientărilor Con­gresului al X-lea și Conferin­ței Naționale în vederea dez­voltării succeselor din econo­mie, care stau la baza bunăstă­rii noastre. Aspect din depozitul de bușteni al C.I.L. Sigh­etu Marm­­ației. Start la semănatul culturilor de primăvară la Ce­alaltăieri s-a dat startul, însămînțarea trifolienelor și a celorlalte plante pentru nu­treț, a cartofilor și a inului pentru fuior. De acum și pînă la însămînțarea ultimului an de teren, tractoarele, atelajele, me­canizatorii, cooperatorii și spe­cialiștii, trebuie să se afle în permanență în brazdă, pe cîmp. Din însămînțarea la timp, în în­tregime și de calitate a nutrețu­rilor cultivate, punctul de greu­tate în conturarea viitoarelor ba­lanțe furajere, acum, mai mult ca oricînd, trebuie să se facă o adevărată campanie de insis­tențe și preocupări. Primele vești recepționate din unități sînt îmbucurătoare. De­butul agricultorilor este dătător de speranțe. In numai cîteva zile s-au însămînțat aproape 200 ha cu ovăz, 300 ha cu trifolie­­ne, și 70 ha cu In pentru fuior. Printre înfăptuitorii acestor realizări pot fi menționați coo­peratorii din Ardusat care în nu­mai cîteva zile au semănat 110 ha cu ghizdei în cultură ascun­să, au pregătit întreaga supra­față destinată culturilor din e­­poca I. Alaltăieri, bunăoară, pe tere­nurile din Ardusat se aflau la lucru 13 tractoare. Pe ogoarele cooperatorilor din Mireșu Mare, Coltău, Săcălășeni și în alte uni­tăți se lucrează, la fel, din plin. La Ardusat s-au însă­mînțat 110 ha cu ghizdei In zona de șes a jude­țului — tractoarele sînt în brazdă Mobilizare intensă a a­­telajelor „Biroul de lucru“ al spe­cialiștilor — ogoarele în rind cu tractoarele, și acest lucru este iarăși foarte bun, s-au aliniat și atelajele cooperatori­lor. Cu trei zile în urmă, spre exemplu, deși terenul era încă destul de moale, iar soarele era din acela „cu dinți", 5 atelaje conduse de cooperatorii Adal­bert Mory, Dezideriu Ladany, Francisc Mory, Emeric Bécsi și Francisc Ladăny erau și însă­­mînțau ovăz in brigada lui E­­meric Cseterky din Coltău. Tot acolo, pe cîmp, lingă uti­laje și atelaje, cointeresați, di­rect în asigurarea reușitei recol­tei, se găsesc în acest început de campanie și brigadierii și președinții, secretarii organiza­țiilor de partid, specialiștii, ca­re urmăresc și coordonează în­deaproape ritmul de desfășurare a lucrărilor, determină momen­tul optim de declanșare a lor. Inginerul Gheorghe Bogdan de la cooperativa agricolă din Ul­­meni, spre exemplu, nu se laudă cu kilometrii străbătuți de-a lun­gul și de-a latul terenurilor pen­tru observarea stării acestora, dar ne-a declarat că de astăzi tot Ulmeniul va ieși la pas de cartofi. Cuvinte și aprecieri similare am aflat și de la inginerii Alexandru Munteanu de la Șomcuta Mare, loan Pop de la Pribilești, Andrei Băican de la Mireșu Mare, loan Mircea POP (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele din Coltău cooperatorii au ieșit la muncă cu atelajele. Pregătirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale de partid Ieri, la Baia Mare, a început, în organizarea Secției de pro­pagandă a Comitetului județean Maramureș al P­C.R., instruirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale de partid. Pe par­cursul celor două zile de desfășurare, participanților la instruire li se prezintă un program complex de activități : informări, simpo­zioane, discuții metodice, schimburi de experiență pe teme ale învățămîntului de partid, muncii politice de masă, educației ma­­terialist-științifice, activității cultural-educative și artistice la sate. Aspectele practice ale instruirii sunt realizate în cadrul Comple­xului astronomic popular Și Cabinetului metodic al muncii politice și cultural-educative de masă din municipiul Baia Mare, cât și, în deplasare, la căminele culturale din Ocna-Șugatag și Vadu Izei. ) Ieri, la București, și-a deschis lucrările A IX-A CONFERINȚĂ A UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR COMUNIȘTI DIN ROMÂNIA In prezenta Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii A­­sociațiilor Studenților Comu­niști din România, eveniment cu profunde și multiple sem­nificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de mmuncă însu­flețită a poporului nostru pen­tru realizarea obiectivelor sta­bilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale Parti­dului, sub semnul angajării de­pline a studenților țării — ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități — în înfăp­tuirea sarcinilor de mare răs­pundere socială și politică ce le revin pentru a deveni ca­dre de nădejde ale construc­ției societății socialiste multi­lateral dezvoltate și a comunis­mului în România. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți con­ducători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu Virgil Trofin, Ilie Emil Drăgănescu, Janos Verdeț, Fa­zekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a U­­niunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, a Consi­liului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Conferința Uniunii Asociații­lor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfă­șurate în perioada care a tre­cut de la conferința preceden­tă, să analizeze în spirit cri­tic și autocritic activitatea des­fășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a ti­nerei generații studențești, și totodată, să stabilească măsuri­le necesare în vederea îmbu­nătățirii în continuare a acti­vității asociațiilor, a creșterii rolului lor în formarea profe­sională și politică a întregii studențimi, în activitatea gene­rală a tinerei generații din Ro­mânia. După cum se știe, in ultimii ani, în institutele de invățămînt din tara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfec­tionare a organizării și de ridi­care a conținutului învățămînt­u­­lui, de legare mai strînsă a a­­cestuia cu cercetarea și produc­ția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Trebuie să ac­ționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a între­gului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul în­­vățămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noas­tre pe calea socialismului și co­munismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asocia­țiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezul­tatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învăț­ă­­mînt demonstrează cu prisosin­ță aceasta. De asemenea, asociațiilor stu­denților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub condu­cerea organizațiilor de partid, ele au adus o­ însemnată con­tribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoștințe generale al tutu­ror studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile­ ac­țiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe ma­rile șantiere industriale și agri­cole, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Stu­dențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreu­nă cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește, în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa mun­citoare, sub conducerea parti­dului, pune cîte ceva din en­tuziasmul și elanul tineretului la temelia făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea inten­­să, multilaterală, desfășurată de cadrele didactice din institutele de învățămînt superior, care ac­ționează activ atît în direcția bunei pregătiri studenților cit și profesionale a pentru inte­grarea învățămîntului cu cerce­tarea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii par­tidului nostru în acest import­­ant sector de activitate. Do­resc, de aceea, ca, de la a­­ceastă tribună, să adresez casa de felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor ca­drelor didactice din învățămîn­(Continuare In pag. a 3-a) Cuvîntul „poluare“ își cîș­­tigă, pe zi ce trece, dreptul la viața în vocabularul nostru co­tidian. II întîlnim în presă, în cărți, la radio, la televiziune. Firesc, întrucît împotriva a ceea ce semnifică el, s-a dez­lănțuit o campanie mondială, angrenînd torțe din ce în ce mai însemnate și mai diverse. Definind o politică ecologică, acțiunea „antipoluare“ aruncă peste bord interesele înguste, private, acordînd prioritate ra­țiunii, modului umanist de a înțelege condiția umană. Dar iată că, prin contrast, orașul Baia Mare este pe cale să „îm­bogățească" noțiunea de poluare, adăugind formelor sale consacrate — sonoră, smoguri, cu hidrocarburi, gaze de eșapament — poluarea cu noroi (în zi­lele cu precipitații) ori praf (în zilele uscate). Cu alte cuvinte, pe de o parte luptăm împotriva for­melor tradiționale, clasice de poluare, pe de altă parte promovăm noi elemente poluante. Se va replica, probabil, că orașul e un șantier și, inevi­tabil, noroiul pătrunde o dată cu autocamioanele pe arterele de circulație și de aici în întregul oraș. Ne-am permite o contrareplică. De curînd, la București am stat mai multe zile in preajma unui șantier. La ieșirea autocamioanelor în bule­vard un om făcea, cu ajutorul unui jet de apă, „toaleta" cauciucurilor ostiei Incit și ultimul fir de noroi rămînea în șantier. Și autocamioanele părăseau șantierul la fiecare 8—10 minute. Se va spune, probabil, că, „de, Bucureștiu e Bucu­reștii“. Adică de ce să acceptăm, un asemenea argument? La DESPRE PRIME urma urmei și în București și în Baia Mare trăiesc oameni. Și dacă acolo oamenii au gri­jă de semenii lor, de ce nu s-ar întîmpla la lei și la Baia Mare? De ce Bulevardul București __________________________trebuie străbătut cu praful scrîșnind între dinți, ori făcând echilibristică în noroi? Știm că măturătorii, noaptea, se con­stituie în lungi „ședințe" pe bulevard, dar nu știm ce fac, ziua și noaptea, utilajele de salubritate. Știm că o iarnă în­treagă trotuarul de pe bulevard a constituit un calvar pentru pietoni, dar nu știm de ce nici acum nu s-a îndepărtat pasta de noroi. Știm că, pînă la deschiderea noului șantier de lo­cuințe din spatele sediului I.R.E., această zonă a orașului era dezafectată de praf și noroi, dar nu știm de ce o dată cu șantierul nu și-au făcut apariția și măsurile cuvenite de protecție îm­potriva efectelor sale poluante. Și tot așa nu știm de ce, duminica, în plină zi, cînd vechiul centru al orașului e tixit de oameni, tocmai atunci se mătură tro­tuarele. Și nu știm de ce... Dar poate am afla multe răspun­suri, dacă tovarășii de la municipalitate, în atribuțiile cărora intră, între altele, și cele privitoare la protecția împotriva noroiului și a plaiului ar străbate, pe jos, măcar intr-o di­mineață, Bulevardul București, de pildă... Altfel, municipali­tatea riscă să-și pună definitiv semnătura pe actul de naș­tere a acestor forme inedite de poluare. M. DOROBANȚII MUNCA POLITICO-IDEOLOGICA la cote tot mai înalte de irmurire, combativitate și eficiență In ampla și entuziasta întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen, subordonată acestui obiectiv major, organele și organizațiile de partid din județul nostru desfășoară o susținu­tă muncă politico-ideologică, militează neabătut, cu fermitate, pentru aplicarea în viață a programului de educație comunistă maselor elaborat de conducerea partidului. In această vie activi­­­tate, Comitetul județean de partid a primit un sprijin sistematic și concret din partea conducerii partidului, a brigăzii C.C. al P.C.R., care în luna martie anul trecut a controlat și a îndrumat munca politico-ideologică desfășurată de către organele și orga­nizațiile de partid, de masă și obștești, de instituțiile cultural­­educative din județul nostru in spiritul programului aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Care este stadiul, după un an al aplicării măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid și a recomandărilor bri­găzii C.C. al P.C.R. în domeniul muncii politice-ideologice? Biroul Comitetului județean de partid a analizat, nu demult, modul cum se aplică propriul program de măsuri și recoman­dările brigăzii G.G. al P.G.R. din martie 1972 în acest domeniu. Dezbaterea din Biroul Comi­tetului județean de partid a fost precedată de o largă investigație făcută de colective de activiști, conduse de membri ai Biroului județean de partid, care au con­trolat și îndrumat activitatea or­ganelor și organizațiilor de par­tid, de masă și obștești din mu­nicipiile, orașele și din 20 de comune ale județului Maramu­reș­ Bucurîndu-se de sprijinul, de îndrumarea Comitetului județean de partid, organele și organiza­țiile de partid, de masă și ob­ștești, instituțiile de învățămînt și cultură și-au conjugat mai bine eforturile în direcția creș­terii calitative a nivelului muncii politice-ideologîce,­­sporirii efi­cienței sale, a întreaga activitate combativității, educativă a fost subordonată creșterii con­științei socialiste, cultivării tră­săturilor omului nou, în spiritul programului de educație comu­nistă elaborat de partid, a nor­melor eticii și echității socialiste, îndeplinirii exemplare a sarcini­lor economice. Comitetul jude­țean de partid, biroul și secreta­riatul său, comitetele municipale, orășenești și comunale de partid au analizat diferite laturi ale muncii politico-ideologice, a­­doptînd măsuri pentru continua perfecționare a stilului, metodo­logiei de muncă, de conducere a acestei activități, pentru coor­donarea mai bună a factorilor educaționali. S-a îmbunătățit participarea nemijlocită a membrilor birouri­ (Contittuare in pag, a 4-a)

Next