Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-24 / nr. 5955
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5955 Sâmbăta 24 martie 1973 4 pagini— 30 bani SPIRITUL RECENTEI PLENARE A C.C. aL P.C.R. APROPIEREA CN« DE PRODUCȚIE La Plenara C.C al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că „toate forțele trebuie îndreptate spre întreprindere, spre proiectare și cercetare, întreprinderea trebuie să stea permanent în atenția organelor de partid și de stat. Este necesar să se înțeleagă că venitul național nu se creează în birouri, ci numai în producția materială. Reducerea personalului funcționăresc și mărirea proporției celor care lucrează direct în producție este o condiție fundamentală a creșterii productivității muncii sociale, a sporirii avuției naționale, a creșterii bunăstării materiale și spirituale a întregului nostru popor"In acest context, Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice, publicat în ziarele de ieri, dobîndește semnificații deosebite. Măsurile, spiritul și esența Decretului se înscriu organic pe linia traducerii în fapt a hotărîrilor Congresului al X-lea Conferinței Naționale a partididului din iulie 1972, care vizează perfecționarea și simplificarea structurilor organizatorice, apropierea conducerii de producție, lichidarea centralismului excesiv, a unor paralelisme și verigi intermediare în conducerea activității economice.Economia românească a înregistrat an de an ritmuri înalte de dezvoltare, mutații pozitive de ordin structural. Bilanțul succeselor obținute în dezvoltarea economiei, demonstrează în mod concludent, realismul prevederilor cincinalului, uriașele capacități creatoare ale poporului, marea forță organizatorică a Partidului Comunist Român. Și totuși există încă suficiente rezerve, resurse, în fiecare unitate economică, la fiecare loc de muncă, în fiecare om al muncii, care pot și trebuie puse în valoare, pentru realizarea cincinalului înainte de termen, în condiții de eficiență ridicată. Privind din acest unghi, pătrunzînd în comandamentele majore ale măsurilor adoptate de Plenara G.G. al P G.R din 28 februarie — 2 martie, de recentul Decret al Consiliului de Stat, ne dăm seama de oportunitatea, de necesitatea stringentă a reducerii la strictul necesar a aparatului administrativ, funcționăresc, a îndreptării specialiștilor, a celorlalte cadre spre producția de bunuri materiale. Stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice are menirea de a apropia conducerea de producție, de a elimina verigile intermediare, care au menținut un aparat administrativ umflat, îndeosebi funcționăresc — în rîndul căruia s-au aflat mulți specialiști — și care a generat birocratism, îngreunînd rezolvarea operativă a problemelor din întreprinderi. Ne aflăm, așadar, în fața unor măsuri care oferă un larg cadru de afirmare a aptitudinilor fiecăruia în producția de bunuri materiale, de valorificare a cunoștințelor profesionale — în interesul producției — și nu al birocrației — pentru a fi cit mai utili societății. Munca productivă, munca creatoare de bunuri și valori materiale constituie cel mai limpede izvor de nemărginite satisfacții colective și personale. Acum esențial este concretizarea în fapt a reglementărilor stabilite, desfășurarea unei vaste munci organizatorice practice, în spiritul prevederilor legale, al orientărilor Congresului al X-lea și Conferinței Naționale în vederea dezvoltării succeselor din economie, care stau la baza bunăstării noastre. Aspect din depozitul de bușteni al C.I.L. Sighetu Marmației. Start la semănatul culturilor de primăvară la Cealaltăieri s-a dat startul, însămînțarea trifolienelor și a celorlalte plante pentru nutreț, a cartofilor și a inului pentru fuior. De acum și pînă la însămînțarea ultimului an de teren, tractoarele, atelajele, mecanizatorii, cooperatorii și specialiștii, trebuie să se afle în permanență în brazdă, pe cîmp. Din însămînțarea la timp, în întregime și de calitate a nutrețurilor cultivate, punctul de greutate în conturarea viitoarelor balanțe furajere, acum, mai mult ca oricînd, trebuie să se facă o adevărată campanie de insistențe și preocupări. Primele vești recepționate din unități sînt îmbucurătoare. Debutul agricultorilor este dătător de speranțe. In numai cîteva zile s-au însămînțat aproape 200 ha cu ovăz, 300 ha cu trifoliene, și 70 ha cu In pentru fuior. Printre înfăptuitorii acestor realizări pot fi menționați cooperatorii din Ardusat care în numai cîteva zile au semănat 110 ha cu ghizdei în cultură ascunsă, au pregătit întreaga suprafață destinată culturilor din epoca I. Alaltăieri, bunăoară, pe terenurile din Ardusat se aflau la lucru 13 tractoare. Pe ogoarele cooperatorilor din Mireșu Mare, Coltău, Săcălășeni și în alte unități se lucrează, la fel, din plin. La Ardusat s-au însămînțat 110 ha cu ghizdei In zona de șes a județului — tractoarele sînt în brazdă Mobilizare intensă a atelajelor „Biroul de lucru“ al specialiștilor — ogoarele în rind cu tractoarele, și acest lucru este iarăși foarte bun, s-au aliniat și atelajele cooperatorilor. Cu trei zile în urmă, spre exemplu, deși terenul era încă destul de moale, iar soarele era din acela „cu dinți", 5 atelaje conduse de cooperatorii Adalbert Mory, Dezideriu Ladany, Francisc Mory, Emeric Bécsi și Francisc Ladăny erau și însămînțau ovăz in brigada lui Emeric Cseterky din Coltău. Tot acolo, pe cîmp, lingă utilaje și atelaje, cointeresați, direct în asigurarea reușitei recoltei, se găsesc în acest început de campanie și brigadierii și președinții, secretarii organizațiilor de partid, specialiștii, care urmăresc și coordonează îndeaproape ritmul de desfășurare a lucrărilor, determină momentul optim de declanșare a lor. Inginerul Gheorghe Bogdan de la cooperativa agricolă din Ulmeni, spre exemplu, nu se laudă cu kilometrii străbătuți de-a lungul și de-a latul terenurilor pentru observarea stării acestora, dar ne-a declarat că de astăzi tot Ulmeniul va ieși la pas de cartofi. Cuvinte și aprecieri similare am aflat și de la inginerii Alexandru Munteanu de la Șomcuta Mare, loan Pop de la Pribilești, Andrei Băican de la Mireșu Mare, loan Mircea POP (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele din Coltău cooperatorii au ieșit la muncă cu atelajele. Pregătirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale de partid Ieri, la Baia Mare, a început, în organizarea Secției de propagandă a Comitetului județean Maramureș al PC.R., instruirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale de partid. Pe parcursul celor două zile de desfășurare, participanților la instruire li se prezintă un program complex de activități : informări, simpozioane, discuții metodice, schimburi de experiență pe teme ale învățămîntului de partid, muncii politice de masă, educației materialist-științifice, activității cultural-educative și artistice la sate. Aspectele practice ale instruirii sunt realizate în cadrul Complexului astronomic popular Și Cabinetului metodic al muncii politice și cultural-educative de masă din municipiul Baia Mare, cât și, în deplasare, la căminele culturale din Ocna-Șugatag și Vadu Izei. ) Ieri, la București, și-a deschis lucrările A IX-A CONFERINȚĂ A UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR COMUNIȘTI DIN ROMÂNIA In prezenta Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale, cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de mmuncă însuflețită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale Partidului, sub semnul angajării depline a studenților țării — români, maghiari, germani și de alte naționalități — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcției societății socialiste multilateral dezvoltate și a comunismului în România. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu Virgil Trofin, Ilie Emil Drăgănescu, Janos Verdeț, Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate în perioada care a trecut de la conferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații studențești, și totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii rolului lor în formarea profesională și politică a întregii studențimi, în activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, in ultimii ani, în institutele de invățămînt din tara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfectionare a organizării și de ridicare a conținutului învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul învățămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismului și comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoștințe generale al tuturor studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile acțiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile șantiere industriale și agricole, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește, în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cîte ceva din entuziasmul și elanul tineretului la temelia făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, multilaterală, desfășurată de cadrele didactice din institutele de învățămînt superior, care acționează activ atît în direcția bunei pregătiri studenților cit și profesionale a pentru integrarea învățămîntului cu cercetarea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez casa de felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățămîn(Continuare In pag. a 3-a) Cuvîntul „poluare“ își cîștigă, pe zi ce trece, dreptul la viața în vocabularul nostru cotidian. II întîlnim în presă, în cărți, la radio, la televiziune. Firesc, întrucît împotriva a ceea ce semnifică el, s-a dezlănțuit o campanie mondială, angrenînd torțe din ce în ce mai însemnate și mai diverse. Definind o politică ecologică, acțiunea „antipoluare“ aruncă peste bord interesele înguste, private, acordînd prioritate rațiunii, modului umanist de a înțelege condiția umană. Dar iată că, prin contrast, orașul Baia Mare este pe cale să „îmbogățească" noțiunea de poluare, adăugind formelor sale consacrate — sonoră, smoguri, cu hidrocarburi, gaze de eșapament — poluarea cu noroi (în zilele cu precipitații) ori praf (în zilele uscate). Cu alte cuvinte, pe de o parte luptăm împotriva formelor tradiționale, clasice de poluare, pe de altă parte promovăm noi elemente poluante. Se va replica, probabil, că orașul e un șantier și, inevitabil, noroiul pătrunde o dată cu autocamioanele pe arterele de circulație și de aici în întregul oraș. Ne-am permite o contrareplică. De curînd, la București am stat mai multe zile in preajma unui șantier. La ieșirea autocamioanelor în bulevard un om făcea, cu ajutorul unui jet de apă, „toaleta" cauciucurilor ostiei Incit și ultimul fir de noroi rămînea în șantier. Și autocamioanele părăseau șantierul la fiecare 8—10 minute. Se va spune, probabil, că, „de, Bucureștiu e Bucureștii“. Adică de ce să acceptăm, un asemenea argument? La DESPRE PRIME urma urmei și în București și în Baia Mare trăiesc oameni. Și dacă acolo oamenii au grijă de semenii lor, de ce nu s-ar întîmpla la lei și la Baia Mare? De ce Bulevardul București __________________________trebuie străbătut cu praful scrîșnind între dinți, ori făcând echilibristică în noroi? Știm că măturătorii, noaptea, se constituie în lungi „ședințe" pe bulevard, dar nu știm ce fac, ziua și noaptea, utilajele de salubritate. Știm că o iarnă întreagă trotuarul de pe bulevard a constituit un calvar pentru pietoni, dar nu știm de ce nici acum nu s-a îndepărtat pasta de noroi. Știm că, pînă la deschiderea noului șantier de locuințe din spatele sediului I.R.E., această zonă a orașului era dezafectată de praf și noroi, dar nu știm de ce o dată cu șantierul nu și-au făcut apariția și măsurile cuvenite de protecție împotriva efectelor sale poluante. Și tot așa nu știm de ce, duminica, în plină zi, cînd vechiul centru al orașului e tixit de oameni, tocmai atunci se mătură trotuarele. Și nu știm de ce... Dar poate am afla multe răspunsuri, dacă tovarășii de la municipalitate, în atribuțiile cărora intră, între altele, și cele privitoare la protecția împotriva noroiului și a plaiului ar străbate, pe jos, măcar intr-o dimineață, Bulevardul București, de pildă... Altfel, municipalitatea riscă să-și pună definitiv semnătura pe actul de naștere a acestor forme inedite de poluare. M. DOROBANȚII MUNCA POLITICO-IDEOLOGICA la cote tot mai înalte de irmurire, combativitate și eficiență In ampla și entuziasta întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen, subordonată acestui obiectiv major, organele și organizațiile de partid din județul nostru desfășoară o susținută muncă politico-ideologică, militează neabătut, cu fermitate, pentru aplicarea în viață a programului de educație comunistă maselor elaborat de conducerea partidului. In această vie activitate, Comitetul județean de partid a primit un sprijin sistematic și concret din partea conducerii partidului, a brigăzii C.C. al P.C.R., care în luna martie anul trecut a controlat și a îndrumat munca politico-ideologică desfășurată de către organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, de instituțiile culturaleducative din județul nostru in spiritul programului aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Care este stadiul, după un an al aplicării măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid și a recomandărilor brigăzii C.C. al P.C.R. în domeniul muncii politice-ideologice? Biroul Comitetului județean de partid a analizat, nu demult, modul cum se aplică propriul program de măsuri și recomandările brigăzii G.G. al P.G.R. din martie 1972 în acest domeniu. Dezbaterea din Biroul Comitetului județean de partid a fost precedată de o largă investigație făcută de colective de activiști, conduse de membri ai Biroului județean de partid, care au controlat și îndrumat activitatea organelor și organizațiilor de partid, de masă și obștești din municipiile, orașele și din 20 de comune ale județului Maramureș Bucurîndu-se de sprijinul, de îndrumarea Comitetului județean de partid, organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, instituțiile de învățămînt și cultură și-au conjugat mai bine eforturile în direcția creșterii calitative a nivelului muncii politice-ideologîce,sporirii eficienței sale, a întreaga activitate combativității, educativă a fost subordonată creșterii conștiinței socialiste, cultivării trăsăturilor omului nou, în spiritul programului de educație comunistă elaborat de partid, a normelor eticii și echității socialiste, îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice. Comitetul județean de partid, biroul și secretariatul său, comitetele municipale, orășenești și comunale de partid au analizat diferite laturi ale muncii politico-ideologice, adoptînd măsuri pentru continua perfecționare a stilului, metodologiei de muncă, de conducere a acestei activități, pentru coordonarea mai bună a factorilor educaționali. S-a îmbunătățit participarea nemijlocită a membrilor birouri (Contittuare in pag, a 4-a)