Pentru Socialism, iunie 1973 (Anul 23, nr. 6014-6039)
1973-06-01 / nr. 6014
f ( Anul XXIII nr. 6014 Vineri 1 iunie 1973 4 pagini — 30 bani CALITATEA PNNII PE MĂSURĂ TITLULUI DE COLECTIV EVIDENȚIAT PE RAMURĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ •Tovarășul Vasile Balaj, directorul Fabricii de pîine din Baia Mare, răspunde la întrebările noastre: 1. Care este elementul esențial al succeselor dobîndite în anul trecut? 2. Cum s-a materializat experiența anului 1972 în realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs? 3. Ce și-a propus colectivul pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate? sarcinile trasate. Aș aminti doar faptul că s-a realizat producție suplimentară de aproape 30 milioane lei, s-a depășit de 2,5 ori producția destinată exportului, productivitatea muncii a crescut cu 9,4 la sută față de plan, iar suma beneficiilor suplimentare s-a ridicat la peste 1,5 milioane lei, etc. Toate se regăsesc în evidențierea colectivului în întrecerea pe țară în ramură. Un obiectiv esențial a fost perfecționarea calității și diversificarea producției. Am realizat zece noi sortimente de produse, am făcut un pas înainte în ce privește calitatea și distribuirea pîinii. N-aș vrea să spun că nu există loc de mai bine, că nu mai avem lipsuri, dar voi consemna că organele centrale au apreciat că oamenii muncii din județ și mai ales din Baia Mare consumă pîine de calitate mai bună decît în foarte multe orașe cu tradiție din țară. In celălalt sector al activității noastre, cel de construcții, reparații și montaj cuptoare, realizările din anul trecut au depășit așteptările. Colectivul de constructori ce montează și repară cuptoarele de copt pîine din întreaga țară au realizat anul trecut o producție suplimentară de peste 17 milioane lei. Caracteristica principală a constructorilor de cuptoare e autodepășirea și autoperfecționarea. Numai anul trecut și anul acesta, constructorii au montat 34 cuptoare-tunel, plus o linie de fabricat biscuiți la Cărei. Echipele de cuptorari au avut de învățat enorm, au trebuit să învețe mai multe meserii, să stăpînească problemele de automatizare. Acțiunea de policalificare e aici generală și ea s-a soldat cu rezultate deosebite. Voi aminti inițiativa unor șefi de echipă ca Alexandru Șpan, Ioan Socaciu, Iulian Brîncuși și alții, care au executat în fiecare cite o reparație capitală lină de cuptoare. Interesant este rolul perfecționării muncii lotului de „tuneliști", care — antrenați în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August — montează un cuptor de 20 tone capacitate în 2,5 luni față de 3,5 luni la începutul anului trecut. Evident, munca avîntată, eforturile și condițiile deosebite de lucru ale constructorilor, constituie un exemplu de dăruire pentru toți membrii colectivului nostru, iar felul, cum au reușit specialiștii șantierului să organizeze activitatea, mai ales pe cea de perspectivă, merită să fie generalizat. In anul 1973 sarcinile de plan sînt mult mai mari, dar e firesc ca experiența și prestigiul obținute în trecut să-și spună cuvîntul în continuare. Și ele s-au materializat în îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan pe primele patru luni din acest an, cînd am obținut și beneficii suplimentare 230.000 lei etc. O atenție deosebită am acordat pregătirii exemplare a condițiilor de îndeplinire a sarcinilor trasate; o serie de lucrări de investiții și reparații capitale au fost asigurate cu cele necesare atacării și bunei desfășurări. La șantierul de construcții-montate cuptoare s-au atacat în devans unele cuptoare, s-a intervenit la unele solicitări urgente ale beneficiarilor. Acestea au și făcut să se depășească planul cu 1,1 milioane lei. Seș sublinia că în urma aplicării nui cu privire la hotărîreorganizarea unor sectoare și aplicarea normelor de structură a unităților economice și sectorul nostru a cunoscut importante modificări, printre care desprinderea Șantierului de construcțiimontaj cuptoare, incit Fabricii de pîine, în actuala structură, îi revine sarcina fabricării și distribuirii pîinii in orașe și centre muncitorești, producerea făinii produse alimentare. și a altor Se înțelege că, prin ansamblul de măsuri preconizate, colectivul nostru va face totul și in continuare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor din acest an, pentru realizarea planului cincinal in patru ani și jumătate. Spunînd aceasta am în considerare posibilitatea de continuă perfecționare, de dezvoltare producției și de sporire a eficienței economice. Vvem întocmite mai multe studii în acest sens, aplicăm unele inovații privitoare la mărirea capacităților, ne preocupă investițiile. În acest context ne-am fixat ca în lunile următoare să mărim capacitatea morii de grîu cu încă 30 tone pe zi, iar cea de porumb de asemenea. Secțiile de fabricație a piinii din Tg. Lăpuș și Vișeu de Sus sunt în atenția noastră în sensul de a le mări — pe cit posibil cu fonduri minime — capacitatea cu încă 12 tone pline pe zi. In curînd,am dat în producție fabrica de gheață și răcoritoare din Sighetu Marmației, care va asigura pentru populația din această zonă circa 36.000 butelii răcoritoare în "“24 ore. De asemenea, prin reamenajări la secția de sucuri din Baia Mare vrem să sporim capacitatea cu montarea unei linii noi de fabricație. Un alt obiectiv îl constituie punerea în fabricație a morii comerciale din Sighetu Marmației. Materializarea acestora, pe lângă grija de zi cu zi pentru îmbunătățirea calității pîinii, producerii a 5 noi sortimente de produse, vor face ca succesele noastre în cinstea zilei de 23 August să fie pe măsura titlului de evidențiați pe ramură, iar prin dezvoltarea rezultatelor de pînă acum, să ne îndeplinim cu succes sarcinile și angajamentele luate pe 1973. T TOHATAN min anul trecut, colectivele de muncă din sectorul panificație și-au îndeplinit , exemplar EXPERIENȚA ÎNAINTATĂ -APLICATĂ ȘI GENERALIZATAI HUA COPILULUI Elalre sînt Întrebările pe care și le vor îl punînd vîrstele în dialogul omului cu lumea, multe vor fi fost și răspunsurile care s-au dat de-a lungul secolelor, dar eu unul cred că nimeni, niciodată, n-a știut să pună mai neașteptate și mai dificile Întrebări decit Copilul! In fața lor savanta știință a adultului pălește, se dovedește puțină și săracă, pentru că, înainte de orice, Întrebarea copilului e uimire în fața realului, bucuria descoperirii cu ingenuitate a lucrurilor. ...Să pipăi lumea cu Întrebări, s-o tălmăcești și chemi la joacă In cercul făpturii, s-o recreezi după legile sufletului Tău, poate fi ceva mai esențial poetic și mai tulburător? Fiindcă întrebarea copilului este o invitație la candoare, un test de ingenuitate la care adultul, ca să poată răspunde, trebuie să-și fi păstrat nealterată întreaga sa puritate. .. .Odată un copil mi-a cerut Luna de pe cer și a plîns pînă i-am adus-o pe calea unei povești... Luna ai devenisoră în acea țesătură de imagini, razele ei se făcură brațe care se întind spre el să-l mîngâie in timpul somnului. Cît este treaz, Luna se apleacă spre alți copii, îi veghează și mîngîie-n somn... „Dar de ce nu mă mîngîie acum?am trebuit să urzesc altă poveste, urmată de alta, pînă cînd ochii mari ai copilului s-au împăienjenit de somn și se pierdu apoi, în lumea fără formă, și tună, și cuvînt... Peste apele întrebărilor se așternu, împăcată, liniștea unui scfis... Cînd nu mai ești copil, ești deja mort, spunea într-un aforism Brăncuși. Sufletul se naște matur, mintea poate să-l îmbătrînească sau să-l anihileze, mi-am zis. Copilăria sălășluiește simultan cu maturitatea în ființă, menținînd starea de puritate din care izvorăsc toate faptele luminoase ale omului, inclusiv creația. Nu acest lucru voia să spună marele sculptor? Copilul este o sărbătoare perpetuă și ca să nu pierdem sentimentul acestei sărbători să stăm mai mult în preajma lui, împărtășindu-i bucuria întrebărilor. Prof. Ioan FILIP, de la Liceul din Tg. Lăpuș VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI MAE CEAUȘESCU ÎN PIEȚE ȘI ÎNTREPRINDERI DOCOREȘTE1 O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întilnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal. In toate domeniile, atit în industrie cît și în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva . ..Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Și în acest domeniu hotărîrile Congresului al X- lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în pietrele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să stringă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vi»că de la fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea lor»dache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de pensionara Elena Niculescu: „Vă mulțumim că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiți, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul românesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pentru tot ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. întîmpinat astfel, pretutindeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea și analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureștenilor. (Continuare în pag. a 4-a) F ST S. C.C. A. P.C.R. DIN 3-5 NOIEMBRIE 19711 I Instituțiile de cultură — centre de educație comu ■ ■nistă, promotoare a unor manifestări politico-ideo- bil logice și cultural-artistice ancorate în realitate| » UITIM ULTIMISIU, VALOROASE, DUD UNELE PREA DEVREME LASAIL UITĂRII. DE CE ? De bună seamă că o casă de cultură, într-un oraș nou, precum Borșa, — care numără circa 24.000 locuitori, în care muncesc mii de mineri, forestieri, specialiști etc. — reprezintă punctul în jurul căruia gravitează interesele culturale de actualitate ale locuitorilor, dornici de o activă participare la viața politică și spirituală a țării. Programul partidului privind îmbunătățirea activității ideologice și cultural-educative, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, a accentuat, în contextul general al perfecționării vieții noastre sociale, și rolul sporit pe care trebuie să și-l afirme instituțiile culturale de masă, între care, evident, casele de cultură dețin importante resurse. Animați de asemenea convingeri, popasul nostru la Borșa ne-a oferit prilejul să prospectăm stările de lucru existente la casa de cultură și să întrevedem perspectivele de acțiune în vederea imprimării unui puls mai ridicat vieții spirituale a orașului, potrivit cerințelor exprimate în programul de educație comunistă a maselor adoptat de Conferința Națională a partidului. Obiectivele muncii cultural-educative de masă, relevate în discuția cu tovarășul Constantin Bănuț, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, ni se par îndreptățite, realist formulate și ancorate în specificul vieții tînărului oraș. Ele vizează informarea la zi a oamenilor muncii cu principalele idei din documentele de partid și de stat, cu evenimentele mai importante în plan intern și internațional, educarea maselor în spiritul concepției științifice, materialist-dialectice despre lume și viață, dezvoltarea conștiinței profesionale pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor economice ale cincinalului. Impulsul inițiativei Inițiativa pune de acord acțiunea culturală cu realitățile locale și cu jj cerințele de actualitate, dă noului g posibilitate de manifestare, diversifică și amplifică, în același timp, formele consacrate de mijlocirea contactului publicului cu valorile culturii și civilizației,. La Borșa, § V. R. GHENCEANUI Aug. COZMUȚA (Continuare în pag. a 2-a)I # Memoria zilelor Soarele a răsărit la ora 4.34 și va amine la ora 19.53. Azi se împlinesc 100 de ani de la punerea in circulație a primelor cărți poștale din țara noastră. In 1950 a fost inaugurat Palatul pionierilor din București. Miine 2 iunie: Se împlinesc 59 de ani de la apariția cotidianului „Muncitorul“ la Brăila. • Cu ocazia împlinirii a 110 ani de la nașterea întemeietorului școlii medicale românești de stomatologie, prof. univ. dr. Gheorghe Bilașcu, în județul nostru se desfășoară, între 1-3 iunie a.c., o serie de manifestări științifice. Vineri, la Baia Mare, are loc o consfătuire medicală pe teme de stomatologie, cu participarea specialiștilor din localitate și județ, precum și a unor cadre de la I.M.F. București, I.M.F. Cluj și din județele învecinate. Ziua de sîmbătă este rezervată vizitării și analizei activității Centrului stomatologic din Baia Mare și a altor unități de specialitate din județ (Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Borșa). Duminică, la Petrova, comuna natală a eminentului om de știință, va avea loc un simpozion închinat vieții și activității acestuia. Pe lângă contribuția științifică pe care iși propun sa o aduca la ridicarea nivelului de asif.e’VS stomatologică in județul nostru, manifestările constituie un pios omagiu adus acestui fiu al Maramureșului. La ora • Astăzi, la ora 17 are loc, în sala Teatrului dramatic din Baia Mare, întîlnirea reprezentanților Editurii ..Dacia“ și ai revistei ..Tribuna“ din Cluj cu publicul băimărean. Și-au anunțat participarea: prof. univ. dr. Mircea Zaciu, prof. univ. dr. Octavian Fodor, scriitorii D.R. Popescu, Al. Căprariu, Victor Felea, Constantin Cubleșan, Nicolae Prelipceanu și Vasile Igna. Cu această ocazie vor fi lansate cărțile. ..In căutarea unor permanențe“ de Oct. Fodor. ..Cîntecul materiei“ de Victor Felea și ..Vara unui fost campion de pian“ de Nicolae Prelipceanu. Totodată, oaspeții vor susține un recital literar din creația proprie. Biblioteca municipală Baia Mare va organiza o expoziție de cărți apărute în Editura ,, Dacia“, iar Centrul de librării va fi prezent cu un stand de carte pentru vînzare. • La librăriile :.I.L. Caragiale“ din Baia Mare și „Luceafărul“ din Sighetu Marmației, azi la ora 17 se deschid expoziții consacrate „Zilelor cărții pentru copii“. La aceste unități s-au amenajat expoziții cu un bogat sortiment de cărți.. * a Asociația sportivă de la Școala generală nr. 3 din Baia Mare organizează, mîine, cu începere de la ora 17, pe terenul sportiv din incinta școlii o serbare sportivă. a La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare are loc, azi de la ora 17, in organizarea Inspectoratului școlar județean și a grădinițelor de copii din Baia Mare, spectacolul preșcolarilor, pregătit în cinstea Zilei internaționale a copilului. Rețineți • ^ Agenția B.T.T. Maramureș asigură, pentru cei care doresc să-și petreacă concediul de odihnă pe litoral, locuri la Eforie Nord, in vile, în perioada 15-24 iunie, la prețul de 620 lei. Se asigură cazare, masă și transport dus-întors. Tot Agenția B.T.T. Maramureș organizează o excursie în Polonia pe itinerarul Varșovia — Cracovia, perioada 23-29 iunie, prețul 1.190. Se schimbă 230 lei, înscrierea se face la agenție, Piața Libertății nr. 12, telefon 12162. Zilele acestea I.C.L.S. Alimentația publică din Baia Mare a fost dotată ce alte două noi congelatoare pentru înghețată, două expresoare pentru cafea filtru și alte utilaje destinate modernizării rețelei de alimentație publică. • Azi, în cadrul Galei recitalurilor dramatice de la Bacău, teatrul băimărean prezintă două recitaluri de poezie în interpretarea actorilor Vasile Prisăcaru și Paul Antoniu, precum și un recital dramatic Ruxandra Petru — Ben Dumitrescu’ în „Melodie varșoviană“ de Leonid Zorin. Elit a C.M.E.F.S. Sighetu Marmației a organizat, în cinstea Zilei copilului, o întrecere de cros rezervată elevilor din clasele I-IV. Au participat peste 350 de concurenți. Cupa „1 iunie“ a revenit Școlii generale nr. 3, urmată de școlile generale nr. 2 și nr. 11. (V. Mihail, coresp.). In ziua de 27 mai, pionierii și școlarii claselor a IlI-a de la Școala generală din Borșa au făcut excursie documentară în zona Năsăudului. Cu acest prilej au fost vizitate casele memoriale G. Coșbuc și L. Rebreanu. Muzeul de etnografie și folclor din Năsăud. Ca un omagiu adus lui G. Coșbuc, pionierii și școlarii borșeni au prezentat, pe scena căminului cultural din localitatea care poartă numele poetului, un program cultural-artistic care a cuprins: piesa de teatru „Viscolul și primăvara“ de V. Eftimiu, montajul de cîntece și versuri „Slăvim memoria înaintașilor“ și o suită de dansuri populare românești. (De la Dumitru Vlonga, muncitor la E.M. Borșa). Mercur e Cu ocazia Zilei copilului, in patru unități de alimentație publică din Baia Mare, respectiv la Cofetăriile „Violeta“, „Crinul“, „Albina“ și „Tineretului“ s-au deschis expoziții cu vînzare. Sunt expuse un bogat sortiment de prăjituri, torturi miniaturale și produse de patiserie. Rubrică realizată de JA. SEJTH