Pentru Socialism, septembrie 1973 (Anul 23, nr. 6092-6117)
1973-09-01 / nr. 6092
PROLETART DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚIVUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN * Anul XXIII nr. 6092 Sîmbătă 1 septembrie 1973 4 pagini— 30 bani Ședința Comitetului județean de partid cu activul din agricultură Vineri 31 august a avut loc la Baia Mare ședința Comitetului județean de partid cu activul din agricultură, consacrată dezbaterii unor probleme economice actuale, de o deosebită însemnătate, în lumina sarcinilor reieșite din ședința de lucru din 17 august 1973 de la Mangalia—Nord, care s-a desfășurat sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și a ședinței Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 28 august a.c. Lucrările ședinței s-au desfășurat în prezența tovarășului Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, a unor membri ai Biroului Comitetului județean de partid. Au participat secretarii comitetelor comunale de partid, primarii comunelor, președinți ai cooperativelor agricole, specialiști din unitățile agricole, aparatul Direcției agricole și U.J.C.A.P., specialiști de la trusturile I.A.S., S.M.A., de la stațiunile experimentale din Sighetu Marmației, Turda (jud. Cluj) și Livada (jud. Satu Mare). După o amplă dezbatere, la care au luat parte 17 tovarăși, ședința a aprobat măsurile ce se impun pentru desfășurarea la timpul optim a însămînțărilor de toamnă și a celorlalte lucrări agricole de care depinde sporirea recoltei în anul viitor, precum și strîngerea în cele mai bune condiții a recoltei din acest an. Au fost aprobate, de asemenea, programele care privesc dezvoltarea culturii inului pentru fuior, dezvoltarea producției de viermi de mătase, precum și a producției de carne, lapte și lină. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, care s-a referit pe larg la sarcinile ce revin comitetelor comunale de partid, primăriilor, organizațiilor de partid, consiliilor de conducere și specialiștilor din agricultură pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor trasate de secretarul general al partidului în ședința din 17 august a.c. In ședința de azi — a arătat vorbitorul — s-au analizat cu răspundere, cu competență măsurile, preocupările ce există pentru pregătirea însămînțărilor de toamnă și sporirea producției de grîu și din zootehnie. Acestea dau speranța unor rezultate tot mai bune, pe măsura condițiilor și a cerințelor, în anii viitori. Specialiștii care au luat cuvîntul, precum și cercetătorii de la stațiunile experimentale din Turda și Livada au făcut recomandări de mare preț pentru creșterea producției de grîu în județ. Important este ca la nivelul fiecărei comune, fiecărei unități să existe proalgrame proprii, cu obiective și măsuri concrete, cu responsabilități pentru creșterea producției de grîu, dezvoltarea sericiculturii, a inului, a producției de carne, lapte și lină. Vorbitorul a arătat că trebuie elaborate și aprobate, în fiecare comună, programe cu privire la dezvoltarea legumiculturii, pomiculturii, îmbunătățiri funciare, a pajiștilor și pășunilor. Acolo unde există astfel de programe, ele trebuie îmbunătățite cu obiective și sarcini actuale. In această direcție se cere mai multă preocupare și inițiativă proprie din partea Direcției agricole județene, U.J.C.A.P., a secretarilor comitetelor de partid și primarilor de la comune. Tovarășul Gheorghe Blaj a subliniat, în continuare, alte sarcini stringente din agricultură : predarea obligațiilor către stat, recoltarea și conservarea furajelor, alcătuirea unor balanțe furajere echilibrate, organizarea temeinică a muncii pentru strîngerea recoltei, asigurarea efectivelor de animale sporirea producțiilor în zootehinie etc. Secretarilor comitetelor comunale de partid și primarilor — a arătat tovarășul Gheorghe Blaj — le revin obligații deosebite ; ei răspund de întreaga organizare și desfășurare a lucrărilor agricole de sezon. Se cere mai multă ordine și disciplină de la toate cadrele din unitățile agricole. Toate sarcinile trebuie îndeplinite exemplar cu atît mai mult cu cit Consiliul popular județean a chemat la întrecere consiliile populare din țară și acest fapt ne obligă. Biroul Comitetului județean de partid își exprimă convingerea că organele și organizațiile de partid, consiliile de conducere și specialiștii din unitățile și organele agricole, mecanizatorii vor muncii mai bine, mai eficient, spre tot a asigura realizarea integrală sarcinilor din programele adopatate în ședința cu activul din agricultură. mm Panou de onoare: Strungarul Iosif Maior de la I.M.M.U.M. din Baia Mare. Folo I. DEAG VIZITA JÜVARMV! NICOLAE CEAUȘESCU IN CUBA Vineri dimineață, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și populație, situată în extremitatea răsăriteană a țârii și considerată leagănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", conducătorii României și Cubei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă în limbile română și spaniolă: „Provincia Oriente urează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu". Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locuitori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi conducatori, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini deschise, îndreptîndu-se spre centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment și încălțăminte, de textile și produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sînt situate în zona portului, care dispune de condiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluției", căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, într-o dimineață de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecției naționale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a orașului —, adevărat simbol al asupririi și violenței, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați revoluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, această acțiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada,, flacăra mișcării insurecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe: „Cazarmă transformată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie“, unde au venit să învețe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu același elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar are loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, în numele tuturor copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — a Continuare în pag. a 4-a) trov Anii prin care a trecut Iuliu Both din ziua cînd și-a început activitatea în minerit nu-s prea mulți la număr. Totuși, ei s-au înscris în biografia lui sub genericul unei perioade deosebit de bogate în preocupări caracteristice omului mereu frămîntat spre a-și perfecționa necontenit măiestria profesională. Curînd după ce a devenit ajutor minier, ortacii lui l-au putut vedea frecventînd alte și alte cursuri de calificare și ridicare a calificării profesionale. Unde a ajuns ? Ce este el astăzi ? Pe un loc de frunte în întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului în patru ani și jumătate. Lucrează tot la Exploatarea minieră din Băiuț, unde, ca miner specialist, constituie un însuflețitor model de pricepere, hărnicie și dăruire în muncă. Spre a exemplifica, vom aminti doar faptul că acest neîntrecut miner lucrează încă de pe acum în contul anului 1974. Negreșit, la nivelul anului viitor, cerința care se pune este de a lucra cu mai mult spor, mult mai bine și mult mai repede decit în primii trei ani ai cincinalului. Și ce e drept, gîndindu-se la acest lucru, Iuliu Both a găsit o soluție. împreună cu minerul Vasile Bodea, cu loan Bertodi și loan Griguța, ajutori minieri, a format o brigadă fără etalon de comparație in subteranele Băiuțului. De ce fără etalon de comparație ? Deoarece, spre deosebire de cele existente, noua brigadă este prima din cadrul exploatării care lucrează în acord global. Iuliu Both a reușit s-o constituie fiindcă a știut cum să-i convingă pe oameni despre avantajele acestei ideale forme de organizare a producției și a muncii în subteran. „Munca în acord global pe bază de contract angajament, spune el, e cea mai echitabilă formă de retribuire a muncii. Constantin I. JOSAN (Continuare în pag. a 2-a) Experiența brigăzii de mineri condusă de Iuliu Both de la E. M. Băiuț este convingătoare OMUL - oglinda faptelor sale Un alt este cel al aspect ambalajelor. In magazie, stau de săptămînii peste 300 de saci de la făină. In curte, sub cerul liber, lăzi, sticle în jurul lnei grămezi de cărbuni brichete. A venit acum cîteva luni o mașină, a descărcat de cîteva ori în mijlocul curții și a plecat. Am auzit, totuși, că sunt azi.CX.S. Mixtă Sighetu Marmației. Poate intenționează , să-i vîndă?! Lucrătorii de aici n-au primit însă nici o instrucțiune privind desfacerea și prețul. De la magazinul cu autoservire nr. 20 se aprovizionează aproape 8.000 de locuitori. Locuitorii cartierului Unirii în mijlocul căruia se află magazinul. În ziua în care l-am vizitat era mult sub nivelul cerințelor unui comerț civilizat și organizat și nu numai din punctul de vedere al anchetei noastre. Vitrine pline de praf și goale de marfă, mărfuri în dezordine, praf și murdărie peste tot, rafturi descompletate și lucrători recalcitranți și neatenți. Lista mărfurilor lipsă este valabilă în întregime și aici doar că mai lipsesc și becurile electrice atît de necesare. O situație specială era la raionul de carne și mezeluri. In congelatorul murdar și neîngrijit al raionului se găseau cîteva kg de oase de vițel, o limbă de vită și aproximativ 20 kg carne de pasăre, iar în dulapul frigorific din magazie plin de carne de vită. N-am scos-o, ne-a „lămurit" vînzătorul, pentru că trece repede și iar îmi rămîne cea de vițel și de pasăre. Optică „comercială", foarte nimic de zis. De data aceasta deosebirea era că nu bvea carne nici ifară dar nici în dulapul frigorific din magazie, (numai două bucăți de coastă frumoasă de vreo 6 kg despre care același vînzător ne-a spus că este a lui. N-a dus-o, deocamdată, acasă). In rest același congelator gol și murdar,, același dezinteres pentru prezentarea mărfii existente. Aceeași atitudine nepoliticoasă. Discutăm cu Ion Petreuș, responsabilul magazinului, comerciant cu experiență și apreciat la nivel de I.C.L.S. Mixtă și îi cerem părerea asupra celor constatate. — N-am oameni, îmi lipsesc 7 lucrători. Stă zahărul și făina în magazie. Și nu este cine să preambaleze. De două săptămîni bat la cap conducerea să-mi trimită oamenișii tot degeaba. In felul acesta eu nu pot răspunde de milioanele de aici. Discutăm la nivel de conduceri cu cîțiva tovarăși de la I.C.S. .Mixtă Marmației, Sighetu depozitul I.C.R.A. și I.C.V.A. și suntem copleșiții cu grafice, situații și adrese. Ion Rovai, șeful biroului comercial alimentar și alimentație publică, ne mărturisește următoarele: Noi comandăm cantitățile necesare, dar nu ni se livrează ce să facem? La paste făinoase, de exemplu, furnizorul nu ne-a asigurat cantitatea necesară. Boia, piper, cacao, margariniă, pastă și suc de roșii nu contractate, avem Vom face cum vom putea. Legat de detergenți Baia Mare I.C.R.M. ne-a repartizat: 20 tone în trim. I, 10 tone în II, 11 în III și 20 în IV. (Exact invers de cum ar fi trebuit, n.a.) Aprovizionarea cu hîrtie igienică nu e problemă, dar n-am avut timp să trimitem mașina. Referitor la ambalaje situația este în felul următor: ambalajele care circulă pe sistem de restituire ar trebui să se ridice săptămînal de către I.C.R.A., cu care avem în acest sens obligații contractuale și cărora le plătim 4 la sută pentru recondiționări. Cu I.C.R.A. n-avem obligații și în plus de asta lor trebuie să le plătim 12 la sută bonificație. De aceea am dat dispoziții scrise gestionarilor tuturor ca de acum încolo să predea respectivele ambalaje numai la I.C.R.A. Dar aceasta nu se ridică conform obligației. unei BUNA SERVIRE ȘI APROVIZIONARE- cerințe comerciale de prim ordin(ll) Se găsesc ele prezente în unitățile alimentare din Sighetu Marmației ? Raid-ancheta 1. ARDELEANU-PRUNCU (Continuare in pag. a 2-a) Noua geometrie băimăreană. Foto: A. ȘUTH • îndrumat de organizația de partid, colectivul de muncă al Secției de alcaloizi Vișeu, aparținătoare de Fabrica „Terapia“ din Cluj, desfășoară o intensă activitate îndreptată spre îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Măsurile tehnice și organizatorice luate de fiecare loc de muncă au determinat îndeplinirea planului pe opt luni ale anului curent, încă la data de 20 august. Hotărîrea muncitorilor de a îndeplini sarcinile ce le revin în actualul cincinal în numai toi, Gavrilă Rad, Ion Ciuban, Ștefan Danci, Gheorghe Coman, Gheorghe Tomoiagă și alții. Secția de industrializare a laptelui din Vișeu de Sus a reușit să obțină rezultate bune în muncă. Astfel, sarcinile de plan pentru sezonul actual au fost realizate cu o depășire de 236.000 lei la indicatorul producție globală și respectiv cu 14 la sută la indicatorul de desfacere a produselor către populație. In prezent aici se execută lucrări de reparații capitale și montarea unor instalații care vor permite introducerea, în scurt timp, a unor noi CM Cl VIRBISH resprină patru ani și 4 luni, așa cum ne arată inginerul Francisc Debreczeny, șeful secției — este însoțită de revizuirea și reașezarea instalațiilor și utilajelor, care să permită un continuu flux tehnologic și o mai înaltă productivitate a muncii. Printre acestea se numără lucrările de la atelierul morfină, construirea unui nou maturator pentru capete de mac și altele. Printre muncitorii care și-au adus aportul la depășirea sarcinilor de producție se numără Eugen Bota, Vasile Moldovan, Maria Amorăriței, Magda Blejan, Nicolae Bratu, Ana Covîză și alții. că : Rezultate frumoase în munciobîndesc și muncitorii Secției de gospodărie comunală Vișeu de Sus. Sarcinile de producție au fost îndeplinite în fiecare lună, ceea ce a făcut ca pînă în prezent, ca urmare a folosirii mai bune a mașinilor și utilajelor, productivitatea muncii să crească cu 12.7 la sută. A fost înființat un nou traseu de legătură permanentă cu comuna Moisei. Se remarcă muncitori ca Ion Ilieș, Simon Nissortimente. Este vorba de caș trapist și brînză telemea de vacă, sortimente care pină acum se realizau în alte localități. La Oficiul poștal din Vișeu de Sus, activitatea pentru îmbunătățirea continuă a muncii de servire a publicului se desfășoară intens. Fiecare lucrător poștal de aici caută ca să muncească mai bine, să-și îndeplinească mai operativ sarcinile de plan. Toate acestea au determinat obținerea unor depășiri de seamă. Astfel, planul de venituri al oficiului — principalul indicator al acestei unități — a fost depășit cu 4,3 la sută pînă la finele celei de-a doua decade a lunii august. Printre fruntașii în muncă se numără Năstuța Floreni, Maria Negrea, Anuța Ivașcu, Rozalia Baiu, Maria Tomoioagă, precum și factorii poștali Alexandru Volcovinski, Gheorghe Muj și Vasile Tomoioagă. Grupaj realizat de Aurel POP (de la subredacția din Vișeu de Sus) EM-Cavnic: 20 milioane lei beneficii După încheierea primelor opt luni ale anului, minerii și preparatorii EXPLOATĂRII MINIERE CAVNIC prezintă un bilanț bogat în Astfel, ei au obținut realizări metale în echivalent peste prevederile planului în valoare de 7.739.000 lei, au realizat o economie de aproape 9 lei la fiecare mie de lei producție marfă, reducînd diluția volumetrică cu 2 puncte. Cu toate că exploatarea era prevăzută să lucreze cu dotații printr-o activitate desfășurată la un înalt nivel s-a reușit obținerea unui beneficiu de circa 20 milioane lei. A