Pentru Socialism, septembrie 1973 (Anul 23, nr. 6092-6117)
1973-09-15 / nr. 6104
4 Â Y K ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 6104 Sîmbătă 15 septembrie 1973 4 pagini — 30 bani LA FLOTAȚIA CENTRALĂ: MILIOANE „EXTRASE“ OM UNIREA TEHNICII MODERNE CU MUNCA ȘI PASIUNEA OAMENILOR Fiecare colectiv de muncă are ceva care-1 detașează de altele, îi dă o notă proprie. Acest ceva, pentru preparatorii și specialiștii Flotației centrale din Baia Marre se cheamă progres tehnic, căutări la nivel colectiv și găsiri la nivel colectiv pentru a mări continuu rodnicia muncii, pentru a aduce noi valențe muncii minerilor care, aici, în complicatele „retorte" ale preparării, își încheie ciclul productiv: — Vedeți dumneavoastră, producția de minereuri crește de la an la an, precum tot de la an la an conținuturile metalice ale minereurilor sunt tot mai mici. Este o evoluție naturală, în care noi, preparatorii avem importanta sarcină să intervenim să-i aducem mereu noi corective, ne spune directorul uzinei, inginerul Grigore Iordănescu, omul care de ani de zile își contopește viața și năzuințele cu cele ale colectivului. Singurul element ce ne stă la îndemînă este tehnica, tehnica cea mai nouă în preparare. Directorul, pasionat specialist, ne aduce în față imagini din munca și lupta, din succesele colectivului. Despre măcinarea autogenă a minereurilor, aflată în plină extindere, despre automatizarea unor procese de preparare, azi în uzină nu se mai vorbește decît ca despre procedee intrate de mult în uz, cuprinse în sarcinile de plan curente. Și totuși pe seama elementului NOU în tehnică, aplicat cu perseveTeriță, producția marfă „vorbește" în glasul celor circa 10 milioane lei cu s-a dobîndit în acest an hotărîtor al cincinalului peste prevederile de plan. Deși minereul primit și prelucrat de la exploatări a fost doar la nivelul a 98 la sută din plan. „Comitetul oamenilor consideră că acest succes muncii are la bază respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice, realizarea ciclurilor de funcționare a liniilor tehnologice chiar în condițiile vastei acțiuni de modernizare în plină desfășurare, măsurilor aplicate pentru menținerea capacităților productive în condițiile abandonării vechiului iaz de decantare", se menționează în darea de seamă la recenta adunare generală a oamenilor muncii din uzină. Și printre rânduri, avem imaginea unor oameni ca Alexandru Florică, Bujard, Alexandru Giro, Victor Ludovic Bertea, Andrei Potra, Gheorghe Izvoran, Nicolae Prelucan, Vasile Stainer, Ioan Taraș și mulți alții pentru care alegerea fir cu fir a metalului din minereuri înseamnă deopotrivă muncă, pricepere, dar și pasiune pentru nou, pentru tehnica avansată și aplicată. Bilanțul contabil al activității uzinei în prima jumătate a anului, cu toată ariditatea cifrelor sale, vorbește convingător despre munca, despre sufletul pus în muncă de oamenii uzinei. Notăm la producția marfă o economie de aproape 5 milioane lei. Dar trebuie să recunoaștem în această sumă cei aproape 500.000 lei reducerea costurilor de preparare, cei 600.000 lei „cîștigați" pe seama planului la producția de depășirii piese de schimb, cei aproape 400.000 lei primiți de la beneficiari ca bonificații pentru calitatea concentratelor livrate. Asta înseamnă insă și o folosire de indice peste 91 la sută, a agregatelor liniilor tehnologice de prelucrare a minereurilor complexe. Și mai înseamnă același corolar: tehnică modernă, oameni pricepuți și pasionați. — Colectivul nostru știe acționează pentru o înaltă, resusponsabilă gospodărire a fiecărui leu cheltuit, ne spune secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarășul Gheorghe Crișan N. . De pe acuma anul IV al cincinalului prinde contur în viața și munca preparatorilor. In 1974, Flotația centrală va prelucra cu 7,2 la sută mai mult minereu, dar totodată și-a asigurat și o rezervă tehnologică de circa 15 la sută din totalul producției sale. „Pentru a putea prelucra și cantitățile suplimentare anunțate de minerii furnizori”, ni s-a motivat. Și e bine așa. Tehnica nouă, mînuită cu pricepere de „gospodarii" uzinei, generatoarea economiilor de acum, trece pe trepte superioare. Se cheamă solubilizare biologică a metalelor din zguri și va intra în viitorul bilanț cu 100.000 lei economic. Se cheamă, modernizarea fluxurilor de ante zdrobire pentru patru linii tehnologice și înlocuirea avansată a pompelor din metal cu cele de cauciuc și asta înseamnă alți 1.200.000 lei eficiență. încă un milion lei eficiență va aduce și montarea eșalonată a morilor autogene de mare diametru la liniile de prelucrare a minereurilor complexe și a zgurilor metalurgice. Planuri mari, planuri ce vor adăuga valențelor actuale ale leului în producție, alte valențe mai mari. Desprinse din munca avîntată a întregului colectiv. Gh. DUMITRESCU N ZIARUL DE AZI 0 Curier 0 SPORT: Minaur își onorează locul ocupat in prima divizie a țării 0 PUNCTĂRI: De ce nu-i pîinea bine crescută?, Urmare fatală, Cumperi în Dragomirești și cîntărești la Bogdan Vodă CULTURA, LITERATURA, ARTĂ 0 Dimitrie Cantemir și Maramureșul 0 Două porti 0 ZILE FIERBINȚI . „Literatura a început sa semene din ce în ce mai mult cu viața“ . Actualitatea internațională NU POATETI ITOLERATA! Raid-ancheta PRIN UNITĂȚILE COMERCIALE DIN BAIA MARE unitățile comerciale din Baia Mare. Prezentăm în raid-ancheta din pag. a 2-a doar cîteva exemple edificatoare. AL POIENARU De atita lumină, gestiona vînzătorii nu văd paguba de energie electrică . Ce-ar fi ca risipa de curent să fie plătită din buzunarul comercianților ? 0 Cu lacătul pe ușă, în plină zi, pe tavanul magazinului ardeau „luceferii de noapte" . Ventilatoare instalate contrar normelor de protecție. Cine răspunde de această abatere ? 0 Știu vînzătorii și gestionarii din Baia Mare că, într-un an, dacă ar manifesta mai mult spirit gospodăresc și comercial, care nu le prisosește — ar face o economie de circa 460.000 lei ? El Nu știu — și e păcat — altfel nu l-ar fi întrebat pe electrician, care a cutreierat magazinele spre a extrage atenția asupra consumului exagerat de energie electrică, „dacă n-are ce face la I.R.E.". Omul și-a făcut datoria, n-a vrut să vîndă... risipă! Cum fac gestionarii unor magazine ! Ce măsuri se preconizează la Direcția comercială a județului? Duminică 9 septembrie fost o zi călduroasă, cu ceva senin și soare luminos. Cu toate acestea, băimărenii au putut observa că în vitrinele din majoritatea magazinelor — și chiar în interiorul lor — becurile incandescente și lămpile fluorescente ardeau, consumând inutil o mare cantitate de energie electrică. Instrucțiunile în privința iluminatului spațiilor comerciale sunt precizate de H.C.M. 1480/1972, măsura nr. 3, capitolul II, anexa B din care cităm: „Iluminatul vitrinelor magazinelor comerciale și funcționarea reclamelor luminoase sunt interzise după orele 24. Iluminatul de siguranță și pază va avea nivelul prescris de reglementările în vigoare,, alimentate prin circuite separate în vederea posibilității practice de stingere a restului iluminatului. In caz dacă nu sunt posibilități concrete de stingere a vitrinelor și reclamelor la orele 24, stingerea va avea loc odată cu închiderea magazinelor". Se cunosc sau nu aceste instrucțiuni? Dacă răspunsul este afirmativ (fără îndoială, conducerile sectoareor comerciale au luat la cunoștință prevederile acestui H.C.M.), atunci de ce nu se respectă întocmai, lăsîndu-se loc risipei de energie electrică, risipă care nu este plătită de vînzători sau gestionari, nu este plătită de merceologi, directori adjuncți sau directori, ci este suportată din „buzunarul" statului? Iată motivul pentru care, în dimineața zilei de 10 septembrie, zi luminoasă, cu cer senin, am trecut aproape prin toate VIZITA TOVARĂȘULUI MAE CEAUȘESCU (N ECUADOR Banchet oferit ln Nicolae Ceaușescu și a onoarea președintelui tovarășei Elena Ceaușescu Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadoriam personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor di plomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a învinat președintelui Nicolae Ceaușescu .,Marele colan al Ordinului Național de merit", cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvintarea președintelui Guillermo Rodriguez Lara în cuvintarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evidențiat că este un eveniment bine prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, in special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii ecuadorienii, ne unește credința noastră în prieși tenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorință de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decît dezvoltarea noastră. Dar atît o națiune, cit și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pământului, specific tuturor ființelor umane, cu excepția acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic și cultural al majorității, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce sa referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă satisfacție omagiem femeia română, exponentă a unei mari țări europene, reprezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei societăți de un exemplar progres. Ea însăși este protagonista destinului femeii contemporane, căreia nu-i este închis drumul spre știință, artă sau politică; o admirăm (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea președintelui Nicolae Ceaușescu ! Mult stimate Domnule președinte, Domnilor miniștri » Doamnelor și Domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cu toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule președinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadoriam Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr,poporul român și poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele sau inspirat din cuceririle științei și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională și socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționale, pentru afirmarea lor ca națiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite națiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. Am cucerit independența națională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominația monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această independență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-și toate forțele sale, a răsturnat dictatura sas (Continuare în pag. a 4-a) Din experiența anilor trecuți s-a desprins că timpul potrivit pentru însămînțarea griului în zonele de deal nu poate să depășească o perioadă mai mare de 15—20 zile, cuprinsă între 15 septembrie și 5 octombrie. Acest lucru îl confirmă — pe baza unui bogat material faptic — atit specialiștii tineri, cit și cei vîrstnici, care își desfășoară activitatea in aceste zone. — In cazul cînd terenurile le-am avea libere, griul l-am putea însămînța chiar de acum (12 septembrie), ne spunea inginerul agronom Tiberiu Munteanu de la C.A.P. Remeți. Cu o oarecare rezervă,adăugind că perioada optimă de însămînțare poate ajunge pînă la 10 octombrie). Aceeași părere o împărtășește și ing. Paul Dobeș de la C.A.P. „Tisa" din Sighetu Marmației. Aceste constatări practice, cit și faptul că în aceste zone ploile și frigul se declanșează mult mai devreme, impun ca perioada vnsămînțării griului să fie cu mult scurtată. De regulă, anul acesta ca și în anii trecuți, cooperativele agricole din aceste zone și-au planificat cu păioase suprafețe mai reduse, locul acestora fiind ocupat cu plante furajere sau porumb. Totuși, și în anul acesta în zona Sighet vor fi însămînțate cu grîu de toamnă peste 500 de hectare. Este deci cazul să amintim că acolo unde cultura griului a fost extinsă, se obțin rezultate bune. Iin C.A.P. Sarasău, spre exemplu, producția de griu a fost vara aceasta cu aproape 800 kg mai mare față de cea planificată. In acest caz, ca și in multe altele, depinde totul de modul cum se execută din timp fertilizarea solului și alte măsuri pregătitoare. In aceeași cooperativă, așa după cum ne relata inginerul Gheorghe Tămaș, posibilitățile de sporire a producției de grîu la hectar sunt cu mult mai mari și că această sursă stă și acum în centrul atenției conducerii cooperativei. Drept dovadă este pregătirea și selecționarea întregii cantități de semințe (7,5 tone) din soiul „Aurora" și procurarea îngrășămintelor chimice pentru întreaga suprafață de 30 de hectare ce vor fi însămînțate cu grîu. La C. A. P. Vadu Izei aflăm că producția griului a fost anul acesta cu mult mai mică decît cea planificată. Aceasta și datorită nepregatirii din vremea patului germinativ. Toamna aceasta cultura griului va ocupa din nou peste 20 de hectare din terenurile cooperativei, dar și de această dată, pregătirile se desfășoară anevoios. Pînă acum nu a fost asigurată sămînța, nu au fost identificate toate terenurile. Ni se spune că acestea vor fi stabilite după recoltatul cartofilor, însă nici această lucrare nu a început încă. . Cooperativa agricolă din Câmpulung la Tisa va însămînța toamna aceasta peste 110 hectare cu griu. Așadar, aici volumul de lucrări va fi mult mai mare. Tocmai de aceea era necesar ca toate măsurile pregătitoare să fie în curs de terminare. Cum se prezintă însă situația? In lipsa unor specialiști, stăm de vorbă cu Vasile Grigor, șeful secției S.M.A., care ne spune: — Pentru însămînțatul griului am făcut încă prea puțin, față de posibilitățile de care dispunem. După data de 1 septembrie, am avat doar 20 de hectare, deși se dispune și de alte suprafețe care trebuie eliberate. Planuri bune privitoare la cultivarea griului există și la C.A.P. Remeți. Președintele cooperativei, Vasile Șofineț, ne informează că pentru cele 20 de hectare cu grîu s-a asigurat din producție proprie întreaga cantitate de sămînța. S-a întocmit recent și un plan de fertilizare a solului, conform căruia fiecare parcelă urmează să fie îngrășată cu îngrășăminte naturale sau chimice. Pentru perioada în care ne aflăm, adică la jumătatea lunii septembrie, barometrul arată că în zonele de deal însămînțatul griului se apropie de epoca optimă. In această perioadă trebuie insa efectuate o serie de pregătiri, cum sînt cele de asigurare și condiționare a semințelor, eliberarea terenurilor, executarea arăturilor pe suprafețe cit mai mari, astfel ca pentru perioada de vîrf a insămînțărilor volumul lucrărilor să fie cit mai redus. In mod practic, față de numărul tractoarelor și de posibilitățile de care se dispune, campania de însămînțări în această zonă poate fi terminată în mai puțin de 15 zile. Totul depinde de operativitate, de valorificarea chibzuită a timpului favorabil, de interesul și răspunderea cadrelor de specialiști și din consiliile de conducere ale M. TRIFOI IN ZONELE DE DEAJURIUL POATE FI INSAMINTAT!