Pentru Socialism, septembrie 1973 (Anul 23, nr. 6092-6117)

1973-09-15 / nr. 6104

4 Â Y K ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 6104 Sîmbătă 15 septembrie 1973 4 pagini — 30 bani LA FLOTAȚIA CENTRALĂ: MILIOANE „EXTRASE“ OM UNIREA TEHNICII MODERNE CU MUNCA ȘI PASIUNEA OAMENILOR Fiecare colectiv de muncă are ceva care-1 detașează de altele, îi dă o notă proprie. Acest ceva, pentru preparatorii și specialiștii Flotației centrale din Baia Ma­rre se cheamă progres tehnic, căutări la nivel colectiv și găsiri l­a nivel colectiv pentru a mări continuu rodnicia muncii, pentru a aduce noi valențe muncii mi­nerilor care, aici, în complicate­le „retorte" ale preparării, își încheie ciclul productiv: — Vedeți dumneavoastră, pro­ducția de minereuri crește de la an la an, precum tot de la an la an conținuturile metalice ale minereurilor sunt tot mai mici. Este o evoluție naturală, în care noi, preparatorii avem importan­ta sarcină să intervenim să-i aducem mereu noi corective, ne spune directorul uzinei, inginerul Grigore Iordănescu, omul care de ani de zile își contopeș­te viața și năzuințele cu cele a­­le colectivului. Singurul element ce ne stă la îndemînă este teh­nica, tehnica cea mai nouă în preparare. Directorul, pasionat specialist, ne aduce în față imagini din munca și lupta, din succesele colectivului. Despre măcinarea­­ autogenă a minereurilor, aflată în­ plină extindere, despre auto­matizarea unor procese de pre­parare, azi în uzină nu se mai vorbește decît ca despre pro­cedee intrate de mult în uz, cu­prinse în sarcinile de plan cu­rente. Și totuși pe seama ele­mentului NOU în tehnică, apli­cat cu perseveTeriță, producția marfă „vorbește" în glasul ce­lor circa 10 milioane lei cu­ s-a dobîndit în acest an hotărîtor al cincinalului peste prevederile de plan. Deși minereul primit și prelucrat de la exploatări a fost doar la nivelul a 98 la sută din plan. „Comitetul oamenilor consideră că acest succes muncii are la bază respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice, realiza­rea ciclurilor de funcționare a liniilor tehnologice chiar în­ con­dițiile vastei acțiuni de moder­nizare în plină desfășurare, mă­surilor aplicate pentru menține­rea capacităților productive în condițiile abandonării vechiului iaz de decantare", se menționea­ză în darea de seamă la recenta adunare generală a oamenilor muncii din uzină. Și printre rân­­duri, avem imaginea unor oamen­i ca Alexandru Florică, Bujard, Alexandru Giro, Victor Ludo­vic Bertea, Andrei Potra, Gheor­­ghe Izvoran, Nicolae Prelucan, Vasile Stainer, Ioan Tar­aș și mulți alții pentru care ale­gerea fir cu fir a metalului din minereuri înseamnă deopotrivă muncă, pricepere, dar și pasiune pentru nou, pentru tehnica avan­sată și aplicată. Bilanțul contabil al activității uzinei în­­ prima jumătate a anu­lui, cu toată ariditatea cifrelor sale, vorbește convingător des­pre munca, despre sufletul pus în muncă de oamenii uzinei. No­­tăm la producția marfă o eco­nomie de aproape 5 milioane lei. Dar trebuie să recunoaștem în această sumă cei aproape 500.000 lei reducerea costurilor de preparare, cei 600.000 lei „cîștigați" pe seama planului la producția de depășirii piese de schimb, cei aproape 400.000 lei primiți de la beneficiari ca bonificații pentru calitatea con­centratelor livrate. Asta înseam­nă insă și o folosire de indice peste 91 la sută, a agregatelor liniilor tehnologice de prelucra­re a minereurilor complexe. Și mai înseamnă același corolar: tehnică modernă, oameni price­puți și pasionați. — Colectivul nostru știe acționează pentru o înaltă, res­us­ponsabilă gospodărire a fiecărui leu cheltuit, ne spune secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarășul Gheorghe Crișan N­. . De pe acuma anul IV al cin­cinalului prinde contur în viața și munca preparatorilor. In 1974, Flotația centrală va prelucra cu 7,2 la sută mai mult minereu, dar totodată și-a­ asigurat și o rezervă tehnologică de circa 15 la sută din­ totalul producției sale. „Pentru a putea prelucra și cantitățile suplimentare anun­țate de minerii furnizori”, ni s-a motivat. Și e bine așa. Tehnica nouă, mînuită cu pri­cepere de „gospodarii" uzinei, generatoarea economiilor de a­­cum, trece pe trepte superioare. Se cheamă solubilizare biologică a metalelor din zguri și va in­tra în viitorul bilanț cu 100.000 lei economic. Se cheamă, moder­nizarea fluxurilor de ante zdro­­bire pentru patru linii tehnolo­gice și înlocuirea avansată a pompelor din metal cu cele de cauciuc și asta înseamnă alți 1.200.000 lei eficiență. încă un milion lei eficiență va aduce și montarea eșalonată a morilor autogene de mare diametru la liniile de prelucrare a minereu­rilor complexe și a zgurilor metalurgice. Planuri mari, planuri ce vor adăuga valențelor actuale ale leului în producție, alte valențe mai mari. Desprinse din munca avîntată a întregului colectiv. Gh. DUMITRESCU N ZIARUL DE AZI 0 Curier 0 SPORT: Minaur își onorează locul ocupat in prima divizie a țării 0 PUNCTĂRI: De ce nu-i pîinea bine crescută?, Urmare fatală, Cumperi în Dragomirești și cîntărești la Bogdan Vodă CULTURA, LITERATURA, ARTĂ 0 Dimitrie Cantemir și Maramureșul 0 Două porti 0 ZILE FIERBINȚI . „Literatura a început sa semene din ce în ce mai mult cu viața“ . Actualitatea internațională NU POATETI ITOLERATA! Raid-ancheta PRIN UNITĂȚILE COMERCIALE DIN BAIA MARE unitățile comerciale din Baia Mare. Prezentăm în raid-an­­cheta din pag. a 2-a doar cî­­teva exemple edificatoare. AL POIENARU De atita lumină, gestiona vînzătorii nu văd paguba de energie electrică . Ce-ar fi ca risipa de curent să fie plătită din buzu­narul comercianților ? 0 Cu lacătul pe ușă, în plină zi, pe tavanul magazinului ardeau „luceferii de noapte" . Ventilatoare instalate contrar normelor de protecție. Cine răspunde de această abatere ? 0 Știu vînzătorii și gestionarii din Baia Mare că, într-un an, dacă ar mani­­festa mai mult spirit gospodăresc și comercial, care nu le prisosește — ar face o economie de circa 460.000 lei ? El Nu știu — și e păcat — altfel nu l-ar fi întrebat pe electrician, care a cutreierat magazinele spre a ex­trage atenția asupra consumului exagerat de energie electrică, „dacă n-are ce face la I.R.E.". Omul și-a fă­cut datoria, n-a vrut să vîndă... risipă! Cum fac ges­tionarii unor magazine ! Ce măsuri se preconizează la Direcția comercială a județului? Duminică 9 septembrie fost o zi călduroasă, cu cev­a senin și soare luminos. Cu toa­te acestea, băimărenii au pu­tut observa că în vitrinele din majoritatea magazinelor — și chiar în interiorul lor — be­curile incandescente și lămpi­le fluorescente ardeau, consu­mând inutil o mare cantitate de energie electrică. Instruc­țiunile în privința iluminatului spațiilor comerciale sunt pre­cizate de H.C.M. 1480/1972, măsura nr. 3, capitolul II, a­­nexa B din care cităm: „Ilu­minatul vitrinelor magazinelor comerciale și funcționarea re­clamelor luminoase sunt in­terzise după orele 24. Ilumi­natul de siguranță și pază va avea nivelul prescris de re­glementările în vigoare,, ali­mentate prin circuite separa­te în vederea posibilității practice de stingere a restu­lui iluminatului. In caz dacă nu sunt posibilități concrete de stingere a vitrinelor și re­clamelor la orele 24, stinge­rea va avea loc odată cu în­chiderea magazinelor". Se cu­nosc sau nu aceste instruc­țiuni? Dacă răspunsul este a­­firmativ (fără îndoială, condu­cerile sectoareor comerciale au luat la cunoștință preve­derile acestui H.C.M.), atunci de ce nu se respectă întocmai, lăsîndu-se loc risipei de ener­gie electrică, risipă care nu este plătită de vînzători sau ges­tionari, nu este plătită de mer­ceologi, directori adjuncți sau directori, ci este suportată din „buzunarul" statului? Iată mo­tivul pentru care, în dimi­neața zilei de 10 septembrie, zi luminoasă, cu cer senin, am trecut aproape prin toate VIZITA TOVARĂȘULUI MAE CEAUȘESCU (N ECUADOR Banchet oferit ln Nicolae Ceaușescu și a onoarea președintelui tovarășei Elena Ceaușescu Președintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodriguez­­ Lara, a oferit, joi seara, un ban­chet în saloanele Palatului Na­țional, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadoriam personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea mu­nicipalității și alte persoane ofi­ciale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezi­dențială a prezentat onorul. Oas­peții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodri­guez Lara. Apoi a urmat cere­monia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor di­­ plomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a în­­v­inat președintelui Nicolae Ceaușescu .,Marele colan al Or­dinului Național de mer­it", cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și jus­tiției sociale, militanți consec­venți pentru conviețuire frățeas­că între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvintarea președintelui Guillermo Rodriguez Lara în cuvintarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evidențiat că este un eveni­ment b­ine prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, in special ori­ginea latină, unesc cele­ două popoare, vorbito­rul a spus în continuare: pe noi, românii ecuadorienii, ne unește credința noastră în prie­și tenia cu toate popoarele cu care putem discu­ta, fără teamă de influențe psihologice, pe de­plin atașați independenței fiecăruia, cu dorin­ță de colaborare reciprocă în­ domeniul promo­vărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în treburile inter­ne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo con­­strîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dum­neavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științi­­fică să fie mai avansată decît dezvoltarea noas­tră. Dar atît o națiune, cit și cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președin­te­­ Ceaușescu, merită respectul tuturor popoa­relor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, men­­ținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi pu­tut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule preșe­dinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudi­nile pământului, specific tuturor ființelor uma­ne, cu excepția acelora care, în exercitarea ne­­înfrînată a unor privilegii nefaste, devin agre­sivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic și cultural al majorității, în mod inuman înlăturată de la bunurile exis­tente. După ce sa referit la caracteristicile spe­cifice ale dezvoltării Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă în­făptuirea revoluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă satisfacție omagiem femeia română, exponentă a unei mari țări europene, reprezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Repu­blicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei societăți de un exemplar pro­gres. Ea însăși este protagonista destinului fe­meii contemporane, căreia nu-i este închis dru­mul spre știință, artă sau politică; o admirăm (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea președintelui Nicolae Ceaușescu ! Mult stimate Domnule președinte, Domnilor miniștri » Doamnelor și Domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dum­neavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoas­tră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De ase­menea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cu toate aces­tea, noi vedem expresia sentimentelor de prie­tenie față de poporul român, dorința de a dez­volta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, dom­nule președinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate po­porului prieten ecuadoriam Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a ex­plora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noas­tre. Intr-adevăr,­­poporul român și poporul ecua­dorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele sau inspirat din cuce­ririle științei și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însem­nătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoare­le noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională și socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței na­ționale, pentru afirmarea lor ca națiuni inde­pendente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față m­ultor greutăți, a suferit secole în­tregi asuprirea străină, a dus lupte grele pen­tru apărarea ființei sale naționale și, poate, toc­mai datorită acestor împrejurări deosebite na­țiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul nați­unilor lumii. Am cucerit independența națională cu a­­proape 100 de ani în urmă, dar dominația mo­nopolurilor străine imperialiste a făcut ca a­­ceastă independență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unin­­du-și toate forțele sale, a răsturnat dictatura sas­ (Continuare în pag. a 4-a) Din experiența anilor trecuți s-a desprins că timpul potrivit pentru însămînțarea griului în zonele de deal nu poate să de­pășească o perioadă mai mare de 15—20 zile, cuprinsă între 15 septembrie și 5 octombrie. Acest lucru îl confirmă — pe baza u­­nui bogat material faptic — atit specialiștii tineri, cit și cei vîrst­­nici, care își desfășoară activi­tatea in aceste zone. — In cazul cînd terenurile le-am avea libere, griul l-am pu­tea însămînța chiar de acum (12 septembrie), ne spunea inginerul agronom Tiberiu Munteanu de la C.A.P. Remeți. Cu o oareca­re rezervă,­­adăugind că perioa­da optimă de însămînțare poate ajunge pînă la 10 octombrie). Aceeași părere o împărtășește și ing. Paul Dobeș de la C.A.P. „Tisa" din Sighetu Marmației. Aceste constatări practice, cit și faptul că în aceste zone ploi­le și frigul se declanșează mult mai devreme, impun ca perioa­da vnsămînțării griului să fie cu mult scurtată. De regulă, anul acesta ca și în anii trecuți, coo­perativele agricole din aceste zone și-au planificat cu păioase suprafețe mai reduse, locul a­­cestora fiind ocupat cu plante furajere sau porumb. Totuși, și în anul acesta în zona Sighet vor fi însămînțate cu grîu de toam­nă peste 500 de hectare. Este deci cazul să amintim că acolo unde cultura griului a fost ex­tinsă, se obțin rezultate bune. Iin C.A.P. Sarasău, spre exemplu, producția de griu a fost vara aceasta cu aproape 800 kg mai mare față de cea planificată. In acest caz, ca și in multe altele, depinde totul de modul cum se execută din timp fertilizarea so­lului și alte măsuri pregătitoa­re. In aceeași cooperativă, așa după cum ne relata inginerul Gheorghe Tămaș, posibilitățile de sporire a producției de grîu la hectar sunt cu mult mai mari și că această sursă stă și acum în centrul atenției conducerii coo­perativei. Drept dovadă este pre­gătirea și selecționarea întregii cantități de semințe (7,5 tone) din soiul „Aurora" și procura­rea îngrășămintelor chimice pen­tru întreaga suprafață de 30 de hectare ce vor fi însămîn­­țate cu grîu. La C. A. P. Vadu Izei aflăm că produc­ția griului a fost anul acesta cu mult mai mică decît cea pla­nificată. Aceasta și datorită ne­­pregatirii din vreme­a patului germinativ. Toamna aceasta cul­tura griului va ocupa din nou peste 20 de hectare din terenu­rile cooperativei, dar și de a­­ceastă dată, pregătirile se desfă­șoară anevoios. Pînă acum nu a fost asigurată sămînța, nu au fost identificate toate terenurile. Ni se spune că acestea vor fi stabilite după recoltatul carto­filor, însă nici această lucrare nu a început încă. . Cooperativa agricolă din Câmpulung la Tisa va însămînța toamna aceasta peste 110 hectare cu griu. Așa­dar, aici volumul de lucrări va fi mult mai mare. Tocmai de aceea era necesar ca toate mă­surile pregătitoare să fie în curs de terminare. Cum se prezintă însă situația? In lipsa unor spe­cialiști, stăm de vorbă cu Vasi­le Grigor, șeful secției S.M.A., care ne spune: — Pentru însămînțatul griului am făcut încă prea puțin, față de posibilitățile de care dispunem. După data de 1 septembrie, am avat doar 20 de hectare, deși se dispune și de alte suprafețe ca­re trebuie eliberate. Planuri bune privitoare la cul­tivarea griului există și la C.A.P. Remeți. Președintele coo­perativei, Vasile Șofineț, ne in­formează că pentru­ cele 20 de hectare cu grîu s-a asigurat din producție proprie întreaga canti­tate de sămînța. S-a întocmit re­cent și un plan de fertilizare a solului, conform căruia fiecare parcelă urmează să­ fie îngrășa­tă cu îngrășăminte naturale sau chimice. Pentru perioada în care ne a­­flăm, adică la jumătatea lunii septembrie, barometrul arată că în zonele de deal însămînțatul griului se apropie de epoca op­timă. In această perioadă trebu­ie insa efectuate o serie de pregătiri, cum sînt cele de asi­gurare și condiționare a semin­țelor, eliberarea terenurilor, e­­xecutarea arăturilor pe suprafețe cit mai mari, astfel ca pentru perioada de vîrf a insămînțărilor volumul lucrărilor să fie cit mai redus. In mod practic, față de numărul tractoarelor și de po­sibilitățile de care se dispune, campania de însămînțări în a­­ceastă zonă poate fi terminată în mai puțin de 15 zile. Totul depinde de operativitate, de va­lorificarea chibzuită a timpului favorabil, de interesul și răspun­derea cadrelor de specialiști și din consiliile de conducere ale M. TRIFOI IN ZONELE DE DEAJ­URIUL POATE FI INSAMINTAT!

Next