Pentru Socialism, ianuarie 1974 (Anul 24, nr. 6196-6220)
1974-01-15 / nr. 6206
s 4 \, / PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, WNIȚI-Uâ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV nr. 6206 Marți 15 ianuarie 1974 4 pagini — 30 bani SINDICATELE — prezență mai activă în mijlocul celor ce muncesc Cea mai largă organizație de masă, sindicatele au un rol deosebit de important în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor puse de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Acum, în anul al patrulea al cincinalului, anul celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei, al celui de al XI-lea Congres al partidului, sindicatele, sub conducerea organizațiilor de partid, trebuie să contribuie mai substanțial la creșterea răspunderii și conștiinței socialiste a maselor, la concentrarea tuturor eforturilor spre realizarea exemplară a sarcinilor, a angajamentelor de întrecere, să urmărească în toate domeniile vieții economice și sociale sporirea eficienței activității. Cum s-au achitat sindicatele maramureșene de misiunea lor, ce realizări au dobîndit, ce deficiențe persistă încă în stilul și metodele lor de muncă, ce jaloane orientează activitatea sindicală în viitorul imediat? Iată semne de întrebare la care recenta Conferință județeană sindicatelor, desfășurată în prezența tovarășului Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, căutat și a găsit răspunsuri concrete. De la alegerile trecute ale sindicatelor și pînă acum, oamenii muncii din Maramureș au dobîndit realizări meritorii in îndeplinirea sarcinilor stabilite de partid. Planul primilor trei ani ai cincinalului s-a îndeplinit cu două luni avans. In fiecare an angajamentele de întrecere asumate de Conferința organizației județene de partid au fost îndeplinite și depășite. In activitatea economică, politică culturaleducativă și socială s-au dezvoltat cu bune rezultate valoroase inițiative muncitorești. Sindicatele, îndrumate și coordonate de Consiliul județean, arăta în darea de seamă tovarășul Alexandru Crișan, și-au perfecționat stilul și metodele de acțiune, au devenit conduse de organele și organizațiile de partid, elemente active în stimularea și orientarea eforturilor oamenilor muncii. Folosind mai bine, mai eficient întreg arsenalul de metode și mijloace la dispoziție, sindicatele maramureșene înscriu, la bilanțul activității lor, inițierea și aplicarea a peste 1.350 inovații și invenții cu peste 80 milioane economii în producție, organizarea a peste 120 studii de perfecționare a muncii și producției, organizarea unor valoroase acțiuni propagandistice — „Știință, tehnică, productivitate", „SecurerCom" — numeroase alte manifestări politico-educative integrate organic în formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, a eticii comuniste in rîndul oamenilor muncii. In cadrul organelor colective de conducere, reprezentanții oamenilor muncii și-au manifestat mai bine prezența, determinind împlinirea în condiții mai bune a prevederilor contractelor colective. Apreciind activitatea sindicatelor, a Consiliului lor județean de la trecutele alegeri pînă în prezent, darea de seamă a scos în evidență, faptul de netăgăduit că, aceste organizații de masă au avut posibilități mai mari de eficiență decît au dobîndit. La o seamă de unități economice deficiențele în organizare, nu îndeplinirea unor indicatori de plan au la bază și o insuficientă preocupare a organizațiilor de sindicat pentru mobilizarea oamenilor, pentru manifestarea plenară a controlului muncitoresc. In mică măsură față de cerințe, s-au preocupat sindicatele de îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale oamenilor muncii, de îmbunătățirea disciplinei de muncă, tehnologice. Anul 1974, cu cele două istorice evenimente în viața patriei și partidului, cu sarcinile sale deosebit de mobilizatoare vizînd creșterea eficienței activității în toate domeniile, solicită sindicatelor, sporirea rolului lor mobilizator, perfecționarea substanțială a stilului și metodelor de muncă, o prezență activă, concretă în mijlocul celor ce muncesc. Dezbaterile pe marginea dării de seamă, la obiect, au avut darul de a completa tabloul celor ce s-a dobîndit și nu s-a dobîndit în munca sindicatelor maramureșene, au venit cu valoroase propuneri pentru continua îmbunătățire a activității lor, a Consiliului județean. Deschizînd lista participanților la dezbateri, tovarășul Ioan Cetățean III, Erou al Muncii Socialiste, brigadier la I.M.M.N. Baia Mare, a subliniat, că succesele metalurgiștilor și chimiștilor băimăreni — peste 180 milioane lei producție peste plan în ultimii doi ani — au la bază printre altele și larga desfășurare a întrecerii socialiste susținută de organizațiile sindicale din secții. El a reafirmat hotărîrea colectivă de a împlini exemplar planul pe 1974, obiectivele cu I.M.M.N. Baia Mare cheamă care la întrecere toate colectivele similare din țară. Reluînd o idee din darea de seamă, tovarășul Emil Dumitraș, președintele Consiliului municipal Baia Mare al sindicatelor, a subliniat că sunt necesare eforturi, pe planuri multiple, pentru creșterea eficienței în toate domeniile de activitate, că sindicatele au largi posibilități să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă, de viață ale (Continuare în pag. a 3-a). ««s. însemnări de la Conferința județeană a sindicatelor PRIMIREA IN PARTID-act de mare răspundere politică înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea, de Conferința Națională și a sarcinilor îzvorîte din documentele plenarelor C.C. al P.C.R. impun ca o cerință obiectivă ridicarea pe trepte mereu mai înalte a rolului conducător al partidului. Realizarea acestui deziderat depinde, în ultimă instanță, de activitatea fiecărei organizații de a fiecărui partid, comunist — așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea din 14 noiembrie 1973 de la CC al P.C.R., de trăsăturile moralpolitice ce caracterizează membrii partidului nostru, de rolul și poziția lor în viața economică și social-politică. In ochii oamenilor muncii, titlul de comunist este întruchiparea dragostei nemărginite, devotamentului față de patrie, a cinstei desăvîrșite și a fidelității față de popor, față de cauza socialismului. Organizația comunală de partid Zavlea cuprindeoîn prezent 227 de comuniști din rîndul țăranilor, intelectualilor și salariaților din comună. Avem organizații puternice, la C.A.P. Rozavlea (90 comuniști), iar la C.A.P. Șieu și în cadrul instituțiilor comunale, organizațiile de bază au un efectiv între 50—70 de membri de partid. Un număr de 23 de membri de partid activează în organizațiile de partid din școli. Comuniștii din organizația comunală de partid sunt repartizați în sectoarele de bază ale comunei, mobilizînd masele de cetățeni la îndeplinirea sarcinilor economico-sociale, politice și culturaleducative. Comitetul comunal de partid s-a preocupat de creșterea continuă, numerică și calitativă, a organizațiilor de bază, orientînd munca de primire în partid spre sectoarele economice și sociale. In anul trecut au fost primiți în partid 24 de noi membri din rîndul țăranilor și intelectualilor, cu calități politico-profesionale corespunzătoare, care fac cinste organizațiilor de bază, cum sînt: Vasile Mîrza, Nicolae Tisălîță, care lucrează în sectorul creșterii animalelor la C.A.P. Rozavlea, Nicolae Timiș, Nicolae Petrovan, Ion Dunca, Simion Pui, Pălaga Rus, Ileana Mîrza, Mihai Dunca, Tisăliță și Ileana alții care își contribuția, aduc alături de miniștii mai caîn virstă, larea sarcinilor realizaeconomice și politice ce ne stau în față. Comitetul comunal de partid, prin comisia organizatorică, a întreprins un studiu în organizațiile de partid, cu privire la preocupările birourilor organizațiilor de bază pentru întărirea numerică și calitativă a lor. Din studiu s-a desprins concluzia că în viitor comunal de comitetul partid trebuie să sprijine Gheorghe VIȘOVAN, secretarul Comitetului comunal de partid Rozavlea. (Continuare in pag. a 2-a) Printre muncitorii cu o bună pregătire profesională, de la C.P.L. din Sighetu Marmației, se numără și Gheorghe Tomșa. La mașina de rindheluit, acesta realizează o înaltă productivitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană” Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul internațional, importantă reuniune universitară și-au manifestat deplina satisfacție de a se întîlni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele reprezentanților studenților din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. și ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tinereretului Liber German (R.D.G.), a spus: Doresc să vă mulțumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întîlnire cu dumneavoastră, tovarășe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din București am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanți ai diverselor universități probleme care ne preocupă adînc, pe noi toți. Baza gîndirii și acțiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pentru un viitor fericit. Pentru aceasta este necesară o acțiune solidară a tuturor forțelor democratice, care luptă pentru progres și pace, împotriva imperialismului, împotriva forțelor colonialismului, rasismului și fascismului. Pentru epoca noastră sunt tipice mișcările largi de masă, populare. Destinderea, a subliniat vorbitorul, a devenit astăzi o cauză a popoarelor, a tineretului și studenților lumii. Noi dorim o cale de cooperare între toate țările. In continuare, după ce s-a refeferit la numeroasele inițiative ale țărilor socialiste în sprijinul înfăptuirii securității în Europa și în lume, vorbitorul a spus: La diversele întîlniri internaționale ale studenților — la Florența, de exemplu, ca și la (Continuare în pag. a 4-a). Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărâtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate: a început conferința general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții filosofice și concepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neo colonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Acesta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, în (Continuare în pag. a 4-a) SÁ HM Dill Mill 1971 im PROMIT« RECOBD li» AGBICUITMRA Jlllllllll ȘATULUNG: Pămîntul poate rodi mai mult ...Satulung. Sala noului cămin cultural, obiectiv dat recent în folosință, este arhiplină, întruniți în adunarea generală, cooperatorii de aici au supus dezbaterii și aprobării planul economic și financiar, măsurile preconizate și angajamentele stabilite în întrecerea socialistă pe 1974. Fiecare secțiune a planului cuprinde prevederi mai mari față de nivelul realizărilor atinse în 1973. „La porumb, remarcă inginerul-șef al cooperativei, Gavril Indre, ne-am planificat să obținem 4.000 kg la hectar, iar la cultura griului — 2.500 kg/ha. Incepînd din acest an vom introduce în cultură 50 hectare cartofi, cu o producție medie de 30.000 kg. Alte cifre, expuse în cadrul adunării, s-au referit la producțiile ce urmează a se realiza în sectorul zootehnic, sector cu o importantă pondere în activitatea productivă a unității, precum și modalitățile de organizare și de retribuire a muncii în acord global, investițiile ce se execută în acest an. Sarcinile de plan prezentate, aprecia cooperatorul Ioan Fărcaș, sînt ceva mai mobilizatoare față de anul trecut. Dar avem condiții, printr-o bună organizare producției și a muncii, printr-o folosire judicioasă a pămîntului, prin executarea la timp și de calitate a lucrărilor, să depășim cu mult prevederile planului de producție. Voi aminti că acolo unde s-a lucrat mai bine pămintul, anul trecut s-a obținut o producție de 7—8 mii kile de porumb la hectar. Deci, eu cred că trebuie să hotărîm ca să sporim producțiile la fiecare cultură. — De fapt, în fiecare an, la început, noi zicem că sarcinile sunt mobilizatoare, reluă această idee brigadierul Vasile Roman. După aceea vedem că ele se pot îndeplini. Acum trebuie să judecăm altfel lucrurile, mai temeinic. Eu m-am înțeles cu oamenii din brigadă și ne-am propus să realizăm în acest an, în loc de 4.000 kg porumb la hectar, 4.500 de kg, la grîu să depășim planul cu 1.000 kg la hectar, iar la cartofi să obținem cu cel puțin 2.000 kg la hectar, peste sarcina prevăzută. Cum vom proceda ? Ne-am hotărît să fertilizăm 16 hectare cu îngrășăminte naturale provenite din gospodăriile personale ale cooperatorilor din brigadă, să executăm Aurel P PĂDUREANU (Continuare în pag. a 4-a) In cooperativele agricole se desfășoară în prezent adunările generale consacrate dezbaterii și adoptării planurilor economico-financiare pe 1974, stabilirii măsurilor tehnico-organizatorice menite a contribui la îndeplinirea sarcinilor prevăzute. Concomitent, în cadrul acestor adunări, lucrătorii ogoarelor răspund cu entuziasm chemării adresate tuturor cooperativelor agricole de către C.A.P. Scornicești, iar in județul nostru de către C.A.P.liba. După cum se știe, C.A.P.liba s-a angajat să obțină în acest an o producție de 4.300 kg griu la hectar, să producă peste prevederile planului mai mult cu 300 kg porumb la hectar, cu peste 1.000 kg legume la hectar cultivat, să livreze suplimentar fondului centralizat de stat importante cantități de produse agricole. Este o chemare care exprimă hotărîrea țăranilor cooperatori de a face din 1974 anul producțiilor record la toate culturile și în toate sectoarele activității productive, de a întîmpina cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu noi și importante realizări în muncă, în sporirea bunăstării. I