Pentru Socialism, ianuarie 1974 (Anul 24, nr. 6196-6220)

1974-01-15 / nr. 6206

s 4 \, / PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, WNIȚI-Uâ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV nr. 6206 Marți 15 ianuarie 1974 4 pagini — 30 bani SIND­IC­A­TELE — prezență mai activă în mijlocul celor ce muncesc Cea mai largă organizație de masă, sindicatele au un rol deo­sebit de important în mobiliza­rea oamenilor muncii la îndepli­nirea sarcinilor puse de Congre­sul al X-lea și Conferința Națio­nală ale partidului. Acum, în anul al patrulea al cincinalului, anul celei de-a 30-a aniversări a E­­liberării patriei, al celui de al XI-lea­­ Congres al partidului, sindicatele, sub conducerea orga­nizațiilor de partid, trebuie să contribuie mai substanțial la creșterea răspunderii și conștiin­ței socialiste a maselor, la con­centrarea tuturor eforturilor spre­ realizarea exemplară a sarcini­lor, a angajamentelor de întrece­re, să urmărească în toate dome­niile vieții economice și sociale sporirea eficienței activității. Cum s-au achitat sindicatele maramureșene de misiunea lor, ce realizări au dobîndit, ce de­ficiențe persistă încă în stilul și metodele lor de muncă, ce ja­loane orientează activitatea sin­dicală în viitorul imediat? Iată semne de întrebare la care re­centa Conferință județeană sindicatelor, desfășurată în pre­­­zența tovarășului Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean, căutat și a găsit răspunsuri con­­­crete. De la alegerile trecute ale sindicatelor și pînă acum, oame­nii muncii din Maramureș au do­bîndit realizări meritorii in în­deplinirea sarcinilor stabilite de partid. Planul primilor trei ani ai cincinalului s-a îndeplinit cu două luni avans. In fiecare an angajamentele de întrecere asu­mate de Conferința organizației județene de partid au fost în­deplinite și depășite. In activita­tea economică, politică cultural­­educativă și socială s-au dezvol­tat cu bune rezultate valoroase inițiative muncitorești. Sindicatele, îndrumate și coor­donate de Consiliul județean, a­­răta în darea de seamă tovarășul Alexandru Crișan, și-au perfec­ționat stilul și metodele de acțiu­ne, au devenit conduse de orga­nele și organizațiile de partid, elemente active în stimularea și orientarea eforturilor oamenilor muncii. Folosind mai bine, mai eficient întreg arsenalul de me­tode și mijloace la dispoziție, sindicatele maramureșene înscriu, la bilanțul activității lor, iniție­rea și aplicarea a peste 1.350 i­­novații și invenții cu peste 80 milioane economii în producție, organizarea a peste 120 studii de perfecționare a muncii și produc­ției, organizarea unor valoroase acțiuni propagandistice — „Știință, tehnică, productivitate", „Securer­­Com" — numeroase alte mani­festări politico-educative integra­te organic în formarea și dezvol­tarea conștiinței socialiste, a e­ticii comuniste in rîndul oameni­lor muncii. In cadrul organelor colective de conducere, repre­zentanții oamenilor muncii și-au manifestat mai bine prezența, de­­terminind împlinirea în condiții mai bune a prevederilor contrac­telor colective. Apreciind activitatea sindica­telor, a Consiliului lor județean de la trecutele alegeri pînă în prezent, darea de seamă a scos în evidență, faptul de netăgăduit că, aceste organizații de masă au avut posibilități mai mari de eficiență decît au dobîndit. La o seamă de unități economice deficiențele în organizare, nu în­deplinirea unor indicatori de plan au la bază și o insuficientă preo­cupare a organizațiilor de sindi­cat pentru mobilizarea oameni­lor, pentru manifestarea plenară a controlului muncitoresc. In mi­că măsură față de cerințe, s-au preocupat sindicatele de îm­bună­­tățirea condițiilor de muncă și viață ale oamenilor muncii, de îmbunătățirea disciplinei de muncă, tehnologice. Anul 1974, cu cele două isto­rice evenimente în viața patriei și partidului, cu sarcinile sale deosebit de mobilizatoare vizînd creșterea eficienței activității în toate domeniile, solicită sindica­telor, sporirea rolului lor mobi­lizator, perfecționarea substanția­lă a stilului și metodelor de muncă, o prezență activă, concre­tă în mijlocul celor ce muncesc. Dezbaterile pe marginea dării de seamă, la obiect, au avut darul de a completa tabloul ce­lor ce s-a dobîndit și nu s-a do­bîndit în munca sindicatelor maramureșene, au venit cu va­loroase propuneri pentru conti­nua îmbunătățire a activității lor, a Consiliului județean. Deschizînd lista participanților la dezbateri, tovarășul Ioan Ce­tățean III, Erou al Muncii Socia­liste, brigadier la I.M.M.N. Baia Mare, a subliniat, că succesele metalurgiștilor și chimiștilor băi­­măreni — peste 180 milioane lei producție peste plan în ultimii doi ani — au la bază printre al­tele și larga desfășurare a între­cerii socialiste susținută de or­ganizațiile sindicale din secții. El­ a reafirmat hotărîrea colecti­vă de a împlini exemplar planul pe 1974, obiectivele cu I.M.M.N. Baia Mare cheamă care la întrecere toate colectivele simi­lare din țară. Reluînd o idee din darea de seamă, tovarășul Emil Dumitraș, președintele Consiliului munici­pal Baia Mare al sindicatelor, a subliniat că sunt necesare e­­forturi, pe planuri multiple, pen­tru creșterea eficienței în toate domeniile de activitate, că sin­dicatele au largi posibilități să contribuie la îmbunătățirea con­dițiilor de muncă, de viață ale (Continuare în pag. a 3-a). ««s. însemnări de la Conferința județeană a sindicatelor PRIMIREA IN PARTID-act de mare răspundere politică înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea, de Conferința Națio­nală și a sarcinilor îzvorîte din docu­mentele plenarelor C.C. al P.C.R. impun ca o cerință obiec­tivă ridicarea pe trepte mereu mai înalte a rolului con­ducător al partidu­lui. Realizarea aces­tui deziderat depin­de, în ultimă instan­ță, de activitatea fiecărei organi­zații de a fiecărui partid, co­munist — așa cum subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­sfătuirea din 14 no­iembrie 1973 de la CC al P.C.R., de trăsăturile moral­­politice ce caracte­rizează membrii partidului nostru, de rolul și poziția lor în viața econo­mică și social-politi­­că. In ochii oameni­lor muncii, titlul de comunist este în­truchiparea dragos­tei nemărginite, devotamentului față­­ de patrie, a cinstei desăvîrșite și a fide­lității față de popor, față de cauza socia­lismului. Organizația comu­nală de partid Zavlea cuprinde­­o­­în prezent 227 de co­muniști din rîndul țăranilor, intelectua­lilor și salariaților din comună. Avem organizații puterni­ce, la C.A.P. Roza­­vlea (90 comuniști), iar la C.A.P. Șieu și în cadrul instituții­lor comunale, orga­nizațiile de bază au un efectiv între 50—70 de membri de partid. Un număr de 23 de membri de partid activează în organizațiile de par­tid din școli. Comu­niștii din organiza­ția comunală de partid sunt reparti­zați în sectoarele de bază ale comunei, mobilizînd masele de cetățeni la înde­plinirea sarcinilor economico-sociale, politice și cultural­­educative. Comitetul comunal de partid s-a preo­cupat de creșterea continuă, numerică și calitativă, a orga­nizațiilor de bază, orientînd munca de primire în partid spre sectoarele eco­nomice și sociale. In anul trecut au fost primiți în partid 24 de noi membri din rîndul țăranilor și intelectualilor, cu calități politico-pro­­fesionale corespun­zătoare, care fac cinste organizațiilor de bază, cum sînt: Vasile Mîrza, Nico­lae Tisălîță, care lu­crează în sectorul creșterii animalelor la C.A.P. Rozavlea, Nicolae Timiș, Ni­colae Petrovan, Ion Dunca, Simion Pui, Pălaga Rus, Ilea­na Mîrza, Mihai Dunca, Tisăliță și Ileana alții care își contribuția, aduc ală­turi de miniștii mai ca­în virstă, la­rea sarcinilor realiza­eco­nomice și politice ce ne stau în față. Comitetul comunal de partid, prin co­misia organizatorică, a întreprins un stu­diu în organizațiile de partid, cu privire la preocupările bi­rourilor organizații­lor de bază pentru întărirea numerică și calitativă a lor. Din studiu s-a des­prins concluzia că în viitor comunal de comitetul partid trebuie să sprijine Gheorghe VIȘOVAN, secretarul Comitetului comunal de par­tid Rozavlea. (Continuare in pag. a 2-a) Printre muncitorii cu o bună pre­gătire profesională, de la C.P.L. din Sighetu Marmației, se numără și Gheorghe Tomșa. La mașina de rindheluit, acesta realizează o înaltă productivitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană” Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Semina­rului internațional „Studenții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La întrevedere au participat to­varășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Româ­nia. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Co­mitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, prima­rul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul interna­țional, importantă reuniune uni­versitară și-au manifestat deplina satisfacție de a se întîlni cu pre­ședintele Consiliului de Stat, ex­­primînd înalta lor stimă și consi­derație față de politica promovată cu consecvență de România so­cialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a pă­cii, înțelegerii și conlucrării fruc­tuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pen­tru atenția deosebită acordată ti­nerei generații și rolului ei în so­luționarea marilor probleme ale o­­menirii contemporane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele reprezentan­ților studenților din Bulgaria, Ce­hoslovacia, Polonia, Ungaria și U.R.S.S. și ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tine­­reretului Liber German (R.D.G.), a spus: Doresc să vă mulțumesc în modul cel mai cordial pentru posi­bilitatea oferită de a avea o în­­tîlnire cu dumneavoastră, tovarășe secretar general al Partidului Co­munist Român. La reuniunea noastră din Bucu­rești am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanți ai di­verselor universități probleme care ne preocupă adînc, pe noi toți. Baza gîndirii și acțiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pen­tru un viitor fericit. Pentru a­­ceasta este necesară o acțiune solidară a tuturor forțelor demo­cratice, care luptă pentru pro­gres și pace, împotriva imperialismului, împotriva forțelor colo­nialismului, rasismului și fascis­mului. Pentru epoca noas­tră sunt tipice mișcările lar­gi de masă, populare. Destin­derea, a subliniat vorbito­rul, a devenit astăzi o cauză a popoarelor, a tineretului și stu­denților lumii. Noi dorim o cale de cooperare între toate țările. In continuare, după ce s-a re­­feferit la numeroasele inițiati­ve ale țărilor socialiste în spri­jinul înfăptuirii securității în Europa și în lume, vorbitorul a spus: La diversele întîlniri inter­naționale ale studenților — la Florența, de exemplu, ca și la (Continuare în pag. a 4-a). Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să a­­dresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfac­ția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune univer­sitară consacrată securității eu­ropene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea re­lațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fruc­tuoasă în scopul dezvoltării eco­nomico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărâtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să mențio­nez că tineretul, tineretul univer­sitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională Fără îndoială că înfăptuirea se­curității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de re­zultate: a început conferința ge­­neral-europeană, sunt în curs lu­crările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de lar­gă colaborare, între toate națiu­nile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progre­se — dar trebuie să avem în ve­dere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii con­stituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe re­acționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentua­rea cursului destinderii, înfăp­tuirea securității europene impun mai mult ca oricînd unirea tu­turor forțelor progresiste, anti­­imperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De alt­fel, nu numai în problemele in­ternaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deo­sebite; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic a­­normal. Dimpotrivă, este un lu­cru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd asu­pra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără pre­judecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului ab­solut, pornindu-se deci de la în­țelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de cău­tări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, a­­tunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții filosofice și concepții religioase diferite, cînd sînt di­ferite moduri de a aborda orga­nizarea lumii și a relațiilor din­tre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să a­bordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvolta­rea lumii de astăzi. Sunt, într-a­­devăr probleme cruciale. Popoa­rele își pun întrebarea ce tre­buie făcut pentru a lichida poli­tica imperialistă, colonialistă, neo­ colonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dez­voltare liberă, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un a­­mestec din partea nimănui. A­­ceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii­ (A­­plauze puternice). Care este locul tineretului u­­niversitar, în această lume? După părerea mea, locul său este ală­turi de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să con­tribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv ve­chea orientare în politica inter­națională, vechile practici în ra­porturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și in­telectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internaționa­lă. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocu­pă de însușirea științei și cultu­rii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem to­tul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea u­­nei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai ac­tiv în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Acesta este, după părerea mea, rolul și menirea ti­neretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, în (Continuare în pag. a 4-a) SÁ HM Dill Mill 1971 im PROMIT« RECOBD li» AGBICUITMRA Jlllllllll ȘATULUNG: Pămîntul poate rodi mai mult ...Satulung. Sala noului cămin cultural, obiectiv dat recent în fo­losință, este arhiplină, întruniți în adunarea generală, cooperatorii de aici au supus dezbaterii și aprobă­rii planul economic și financiar, măsurile preconizate și angaja­mentele stabilite în întrecerea so­cialistă pe 1974. Fiecare secțiune a planului cuprinde prevederi mai mari față de nivelul realizărilor a­­tinse în 1973. „La porumb, remar­că inginerul-șef al cooperativei, Gavril Indre, ne-am planificat să obținem 4.000 kg la hectar, iar la cultura griului — 2.500 kg/ha. In­­cepînd din acest an vom introduce în cultură 50 hectare cartofi, cu o producție medie de 30.000 kg. Alte cifre, expuse în cadrul adunării, s-au referit la producțiile ce ur­mează a se realiza în sectorul zoo­tehnic, sector cu o importantă pondere în activitatea productivă a unității, precum și modalitățile de organizare și de­ retribuire a muncii în acord global, investiții­le ce se execută în acest an.­­ Sarcinile de plan prezentate, aprecia cooperatorul Ioan Făr­­caș, sînt ceva mai mobilizatoare față de anul trecut. Dar avem con­diții, printr-o bună organizare producției și a muncii, printr-o fo­­­losire judicioasă a pămîntului, prin executarea la timp și de ca­litate a lucrărilor, să depășim cu mult prevederile planului de pro­ducție. Voi aminti că acolo unde s-a lucrat mai bine pămintul, a­­nul trecut s-a obținut o producție de 7—8 mii kile de porumb la hec­tar. Deci, eu cred că trebuie să hotărîm ca să sporim producțiile la fiecare cultură. — De fapt, în fiecare an, la în­ceput, noi zicem că sarcinile sunt mobilizatoare, reluă această idee brigadierul Vasile Roman. După aceea vedem că ele se pot înde­plini. Acum trebuie să judecăm altfel lucrurile, mai temeinic. Eu m-am înțeles cu oamenii din bri­gadă și ne-am propus să realizăm în acest an, în loc de 4.000 kg po­rumb la hectar, 4.500 de kg, la grîu să depășim planul cu 1.000 kg la hectar, iar la cartofi să ob­ținem cu cel puțin 2.000 kg la hectar, peste sarcina prevăzută. Cum vom proceda ? Ne-am hotărît să fertilizăm 16 hectare cu îngră­șăminte naturale provenite din gospodăriile personale ale coope­ratorilor din brigadă, să executăm Aurel P­ PĂDUREANU (Continuare în pag. a 4-a) In cooperativele agricole se desfășoară în prezent adunările generale consacrate dezbaterii și adoptării planurilor economico-financiare pe 1974, stabilirii măsurilor tehnico-organizatorice menite a contribui la îndeplinirea sarcinilor pre­văzute. Concomitent, în cadrul acestor adunări, lucrătorii ogoarelor răspund cu entuziasm che­mării adresate tuturor cooperativelor agricole de către C.A.P. Scornicești, iar in județul nos­tru de către C.A.P.­liba. După cum se știe, C.A.P.­liba s-a angajat să obțină în acest an o produc­ție de 4.300 kg griu la hectar, să producă pes­te prevederile planului mai mult cu 300 kg po­rumb la hectar, cu peste 1.000 kg legume la hectar cultivat, să livreze suplimentar fondului centrali­zat de stat importante cantități de produse a­­gricole. Este o chemare care exprimă hotărîrea țăranilor cooperatori de a face din 1974 anul producțiilor record la toate culturile și în toate sectoarele activității productive, de a întîmpina cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al P.C.R. cu noi și impor­tante realizări în muncă, în sporirea bunăstării. I

Next