Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)

1974-04-16 / nr. 6284

"V *5=7 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Activitatea secretarilor de partid și primarilor­­ la nivelul exigențelor actuale însemnări de la Conferința județeană a secretarilor comitetelor comunale de partid și primarilor Luni 15 aprilie, la Baia Mare s-au desfășurat lucrările celei de-a II-a Conferințe județene a secretarilor comitetelor comunale de partid și președinților comi­tetelor executive ale consiliilor populare comunale, la care au participat membri ai Biroului Co­mitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, activiști de partid și de stat, ai organi­­zațiilor de masă și obștești, con­ducători de întreprinderi și in­­­stituții. La lucrările conferinței a luat parte tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean. Lucrările au fost deschise de tovarășul Gheorghe Pop, prim­­vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean. In informarea prezentată de to­varășul Victor Pordea, secretar al Comitetului județean de par­tid, s-a arătat că actuala con­ferință a secretarilor și primarilor se înscrie pe linia practicii în­cetățenite de a se consulta în­tregul activ asupra principalelor probleme care preocupă lumea satelor, asupra direcțiilor de spo­rire a potențialului economic, edilitar-gospodăresc și social-cul­tural. In marea majoritate a comu­nelor, organele și organizațiile de partid, consiliile populare s-au preocupat cu răspundere de apli­carea prevederilor Chemării lan­sate de prima conferință a se­cretarilor de partid și primarilor. In 1973, acționînd pentru mai bu­na folosire a pămîntului, s-au executat lucrări de îmbunătățiri funciare, desecări, irigații, com­baterea eroziunii solului, corec­tarea acidității lui, defrișări etc. pe circa 10.500 hectare. Pe mai bine de 4.000 hectare lucrările au fost efectuate prin muncă patrio­tică, depășindu-și sarcina prevă­zută în chemare. In 1973 și 1974 s-au aplicat însemnate can­tități de îngrășăminte chimice și organice pe 67.000 hectare. Lu­crările de fertilizare a solului, de îmbunătățiri funciare au fost impulsionate în urma indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din a­­gricultură. Realizări bune în a­­cest sens au obținut unitățile a­­gricole din comunele Șomcuta Mare, Cîmpulung la Tisa, Săcălă­­șeni, Săpînța, Ulmeni și altele. Mai sunt unele comitete comu­nale de partid și consilii popu­lare — printre care Boiu Mare, Vima Mică, Asuaju de Sus și altele —, care n-au mobilizat forțele de care dispun în vede­rea executării lucrărilor de îm­bunătățiri funciare. Deși ele și-au prevăzut în planul de muncă mă­suri bune, nu acționează cu per­severență pentru înfăptuirea lor. (Continuare în pag. a 4-a) TINERII -educați prin muncă, pentru muncă La fabrica „Agrofruct“ Baia Mare jumătate din numărul mun­citorilor sunt tineri. Pentru mulți dintre ei, este prima întreprin­dere care le-a oferit posibilita­tea confruntării cu activitatea productivă. De aceea organizația de partid, organizația U.T.C., în­treaga masă a comuniștilor se preocupă îndeaproape pentru ca fiecare tînăr să-și împlinească biografia cu o atitudine activă față de muncă Discutăm cu ingi­nerul Alexandru Buciuman, se­cretarul organizației de partid de la „Agrofruct". Referindu-se la modul în care organizația de partid conduce, sprijină și îndru­mă organizația de tineret, inter­locutorul nostru ne-a spus: — Deoarece tinerii la noi au un rol important în activitatea productivă, este lesne de înțeles că Ie acordăm o atenție sporită. Anul trecut am analizat activita­tea organizației U.T.C. într-o adu­nare generală. In urma unei a­­nalize exigente și la propunerile uteciștilor a fost schimbat o bună parte din comitetul U.T.C. Orga­nizația de partid trebuie să ia o atitudine fermă și să-i atragă pe toți la o mai intensă viață de organizație. Pentru aceasta, la fiecare adunare generală U.T.C. participă un membru din birou dacă nu poate locțiitorul secre­tarului de partid, care răspunde, din partea biroului, de tineret. La atelierul mecanic fiecare tî- Gheorghe PARJA (Continuare în pag a 3-a) BIBLIOTECA CENTRALA UNIVB2SHA KA. CU- M I PM-J^ÁLüJtARlM. UNITl'VÄ I Printre fruntașele întrecerii socia­liste care se desfășoară cu avânt la Fabrica d­e tricotaje „Unita­tea" din Sighetu Marmației, se numără și Elisabeta Toader, care în fiecare lună își depășește pla­nul cu 12—15 la sută. IN PAGINA A 2-A • Zootehnia. Teoretic fu­rajele au fost și pînă a­­cum asigurate. Dar prac­tic? • Reducerea consu­mului de piese de schimb și materiale • Mozaic cultural. Anul XXIV nr. 6284 Marți 16 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani S Eiiin cimm­etecnii n­ tc. i­­rti In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezida­tă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucră­torilor din unitățile sistemului energetic națio­nal, care are ca scop întărirea ordinii, discipli­nei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și re­parații în vederea creșterii siguranței în funcțio­narea sistemului energetic național. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbună­tățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul pre­țurilor și tarifelor, Comitetul Executiv a apro­bat propunerile guvernului privind limitele maxi­me de prețuri și tarife pentru grupele și sub­grupele de produse și servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și­ al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca le­gea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a sta­bilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organe­le financiare să acționeze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mijloa­celor circulante, pentru îmbunătățirea generală a activității economico-financiare a tuturor u­­nităților economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate și spirit de exigentă situația fie­cărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să­ cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impu­n pentru îmbunătățirea ac­tivității economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme­ ale activității curente. 1 MAI — cu succese de prestigiu in întrecere ACORDUL GLOBAL-stimulează răspunderea colec­tivă și personală a minerilor La aproape toate uni­tățile miniere ale C.M.M.N. Baia Mare a­­cordul global sau nor­­ma-plan cuprinde efec­tive largi ale unor sec­toare productive, dorni­ce să intimpine cu suc­cese de seamă 1 Mai, sărbătoarea muncii, pre­cum și ce­a de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei. Peste tot, se degajă aceeași conclu­zie: acordul global sau norma-plan stimulează preocuparea cadrelor tehnico-inginerești, a personalului de regie, sporește răspunderea colectivă față de con­dițiile asigurate mineri­lor, pentru succesul co­lectiv. Am sublinia doar că aplicînd acordul glo­bal, colectivul sectoru­lui Toroioaga de la E.M. Baia Borșa a extras în primul trimestru cu pes­te 50 la sută mai mult minereu decit avea pla­nificat. La E.M. Cavnic, în bună măsură pe sea­ma strădaniilor pentru calitatea înaltă a pro­ducției — criteriu prin­cipal în aplicarea nor­­mei-plan — s-a realizat, în aceeași perioadă, o producție marfă supli­mentară estimată la me­talele de bază la peste 29 milioane lei. In cele de mai jos ne propunem să desprindem cîteva coordonate de e­­ficiență în aplicarea a­­cestei forme . de stimu­lare a răspunderii per­sonale pentru succesul colectiv la sectorul II al E.M. liba care o a­­plică sub forma acordu­lui global și la secto­rul II al E.M. Baia Sprie unde se promovează for­ma normei-plan: — Aplicăm acordul global pentru conduce­rea tehnică, și persona­lul de regie al sectoru­lui încă din luna noiem­brie 1973, remarcă ingi­nerul Ioan Dănescu, șe­ful coordonator al sec­torului. Cu fiecare lună de aplicare, constatăm creșterea răspunderii personale pentru ritmi­citate și depășirea sar­cinilor sectorului. In luna octombrie 1973 a­­veam circa 20 la sută din formațiile de lucru rămase sub plan. Pe lu­na martie numai circa 4,5 la sută din formații n-au îndeplinit integral sarcinile. Fiecare teh­nician sau maistru cu­noaște sarcina zilnică a zonei sale și se strădu­iește să o îndeplineas­că și depășească. Maiș­trii Petru Șerb, Alexan­dru Blaj, Valentin Ra­du, Aurel Haiduc, Sigis­mund Vardai își depă­șesc lunar obiectivele din contractul-angaja­­ment. A sporit și răspunde­rea personalului admi­nistrativ și de regie al sectorului. Fișele limită sînt mai bine conduse. Mecanicii, lăcătușii do­vedesc mai multă preo­cupare pentru asigurarea producției brigăzilor ce le deservesc. Au scă­zut mult stagnările prin defectarea utilajelor. In­tr-un cuvînt, oamenii de la regie știu ce au de făcut, nu așteaptă „împingerea de la spa­te". Și drept urmare, numeroase brigăzi — aș enumera doar pe ce­le conduse de Ioan Ke­resztesy, Gavril Flontaș, Ștefan Rusu, Mihai Hon­­tău, — obțin lună de lună depășirea sarcinilor cu 5—22 la sută. Cîști­­gă bine minerii, obțin venituri mari cadrele și regia sectorului, planul pe sector se realizează la parametri calitativi tot mai înalți. — Intre acordul glo­bal și norma-plan pentru cadrele și regia secto­rului deosebirea constă doar în cuantumul care se adaugă sau se sca­de la retribuția cores­­punzătoar îndeplinirii sarcinilor stabilite. Noi zicem — și realitatea sectorului II al E.M. Ba­ia Sprie confirmă — că norma-plan are elemente stimulatoare mai puter­nice decit acordul glo­bal, ne-a spus inginerul Ștefan Gaier, șef coor­donator al sectorului. In norma-plan condițiile de retribuire înseamnă can­titate, calitate la mine­reul extras, execuția u­­nor lucrări miniere, ni­velul productivității mincii, încadrarea în nivelul de cheltuieli planificate. Sporul ce se adaugă la retribuție crește in raport cu rea­lizările obținute în pro­cent mai mare ca la a­­cordul global. Deci cum se spune: „cti, și cum muncești, atît primești". Și vă spun că de cîteva luni de cînd mergem cu norma-plan, n-am avut situații în care aspectul stimulator să fie infir­mat. O pot arăta maiș­tri ca Vasile Socaci, An­drei Man, Gheorghe Gali, tehnicianul Ioan Tersanszki și alții. In rest, brigăzile noastre, în mod deosebit aș releva pe cele con­duse de Emilian Far­kas, Constantin Goșa, Grigore Săbăduș, Dumi­tru Poduț, Ioan Lăpușan și altele au asigurate condiții optime de lu­cru. Dealtfel, sectorul și-a cucerit un avans față de plan in trimes­trul I de mai bine de 2 zile lucru, iar mine­­reurile conțin substan­țial mai mult metal de­cit s-a preliminat. ★ Așadar, fie că-i spu­nem acord global sau normă-plan, forma de a stimulare a preocupării, răspunderii pentru soarta planului este in esență aceeași. Și da­­că-și dovedește eficien­ța productivă, atunci este necesar să fie ex­tinsă. Ing Gh. DUMITRESCU ■ ■■IIPVRIHIIIIBB ■■■■■■■■■ ( FILMUL ȘI EDUCAȚIA SPECTATORILOR )Ancheta­­­ noastră. „Scenariu” pentru o îmbunătățire a acti­vității cu filmul, scris în colaborare cu 420 de spectatori (Partea întîi a acestei anchete a apărut în nr. 6283) RECONSIDERAREA AFIȘULUI Care sînt mijloacele utili­zate pentru influențarea pu­blicului, pentru informarea operativă și invitarea lui in sala de spectacole? Lotul anchetat a dat răspunsuri variate indicînd practic toate modalitățile folosite în județul nostru. In ordinea frecvenței: cronici în presă (165), afișe (142), fotografii, distribuția, producția, regia ș.a.m.d. „Fotografiile din filme să ajungă și la sate. Acum lipsesc cu desăvîrși­­re" (C.B., țărancă, 27 ani). „Trebuie reconsiderat afi­șul cinematografic! Ele să nu fie lipite oriunde, la în­­tîmplare. Cu actualul sis­tem de afișaj multe din ele se pierd. Nu sunt citite fi­indcă nu sînt la vedere! Trebuie studiată psihologia omului de pe stradă. Sun­tem­ în 1974. Să lipim afi­șul — dacă vreți — nu zîmbiți, pe baze științifice! Exact acolo unde nu poate să scape ochiului". (A.P., inginer, 26 ani). „In iarnă, cîteva cămine culturale din împrejurimile Băii Mari au organizat niște baluri. Au venit cu afișe — ce-i drept scrise neglijent — și le-au afișat în centrul vechi al orașului. Le-au lipit acolo fiindcă și-au zis: circulă cea mai multă acolo lu­me, acolo se pierde timpul in așteptarea autobuzelor. Pornesc de aici și cinematografele de ce întreb, nu trimit afișe la marile între­prinderi și uzine. Acolo cir­culă zilnic mii și mii de oameni; nu toți dintre noi ne plimbăm în fiecare pe marile artere ale orașu­­i­lui. De obicei, noi traver­săm orașul cu autobuzele". (G.E., maistru, 37 ani). Evi­dent, așa este, dar se naște aici și întrebarea: asigură toate unitățile economice un spațiu corespunzător pentru așa ceva? Prea puțin. Ba, în unele locuri afișul cine­matografic este chiar refu­zat. „Dacă se cheltuia bani pe afișe, măcar să fie cit de cit complete. La fel cum mă interesează între ce date ale lunii are loc la „Minerul" prezentarea filmului cutare, mă interesează să citesc nu doar „Vîntul călătoriilor" — de pildă — ci și „un film de aventuri pentru copii și tineret" (A.E., contabilă, 23 ani). Opinie justă odată ce Gh. MOLDOVAN (Continuare în pag. a 2-a) În atenția lucrătorilor din agricultură Intrucît în zilele următoare se anun­ță o răcire bruscă a vremii, cu scăde­rea sub 5 grade a temperaturilor, toți lucrătorii ogoarelor, mobilizați de or­ganele comunale de partid și de stat chemați să întreprindă vaste stat, ac­țiuni de protejare a livezilor, răsaduri­lor și legumelor din cîmp. Protejarea livezilor și culturilor de legume din cîmp se va face prin crea­rea de perdele de fum, aprinzîndu-se materiale fumigene — grămezi — bălegar, luminări fumigene, cauciucuri, diferite vreascuri — care vor fi așezate în di­ferite puncte ale suprafețelor supuse protejării. Fumul va fi orientat pe di­recția de bătaie a vînturilor dominan­te, calculîndu-se aproximativ 100 punc­te fumigene pentru un hectar. Aprinderea materialelor fumigene se va face spre orele de dimineață, se atinge minimum de temperatură cînd și cind există pericolul înghețului, întrea­ga acțiune va fi riguros supravegheată de către factorii de răspundere, în ve­derea evitării oricăror cauze care ar putea provoca incendii. Concomitent se va acorda atenție a­­dăpostirii în condiții corespunzătoare a animalelor, în special a tineretului bovin -1 ovin. «* Am cutreierat, zilele acestea, Întreg municipiul Baia Mare: străzi, cartiere, parcuri, În­treprinderi, Ce putem spune? Se muncește mult pe linie e­­dilitar-gospodărească. Acum, în această primăvară uscată, oamenii plantează flori și ar­bori, amenajează zone verzi, fac ordine și curățenie. Se ve­de că orașul are mii de gos­podari inimoși. Pentru că băi­­mărenii, o știm bine, țin la prestigiul municipiului, care s-a clasat în 1973 pe primul loc In marea Întrecere pe ța­ră, Întrecere­a hărniciei și is­cusinței civice. Băimărenii sunt mândri, de asemenea, de faptul că Consiliul popular al jude­țului Maramureș a fost distins cu Ordinul Muncii clasa 1 pen­tru rezultatele obținute în a­­nul trecut. Așa se și explică de ce a sporit numărul parti­cipanților la acțiunile de inte­res obștesc. Baia Mare Acțiuni patriotice cu concursul tuturor cetățenilor pentru SETAREA MUNICIPIULUI — Primăvara ne-a găsit pre­gătiți, spune tovarășul Lauren­țiu Cristea, șeful serviciului de gospodărie comunală al Consiliului popular municipal- Am distribuit până acum 7.000 bucăți de trandafiri. Prin aso­ciațiile de locatari s-au plantat totodată 900 de arbori: tei, ar­țari, pini, salcimi, migdali etc. Din pepionieră proprie s-au mai plantat în parcurile orășenești 400 de arbori și 1.000 de ar­buști. S-a lucrat intens în car­tierul Săsar, Piața Unirii, B-dul București, precum și in alte zone, unde s-a transportat pa­rcunl vegetal, s-a nivelat tere­nul,­s-au amenajat zone d­ori­­cole. Au fost reparate unele străzi și trotuare. — Sunt de subliniat cîteva fapte importante, relevă tovo­­varășul Gheorghe Oșan, șef de serviciu la Consiliul popular municipal. Nu demult, la ni­vel de municipiu, s-a dezbătut cu toți factorii de răspundere planul de înfrumusețare și bună gospodărire. a fost Împărțit In 12 Municipiul sectoare puse sub patronajul Între­prinderilor, instituțiilor, șco­lilor și asociațiilor de locatari. In luna aprilie, declarată luna curățeniei, s-au organizat cîte­va acțiuni. In cartierul Repu­blicii, de pildă, 800 de pionieri și școlari au participat la cu­rățarea zonelor verzi. De ase­menea, din cei 894.650 lei con­tribuție bănească votată pe a­­cest an, urmează să fie execu­tate importante lucrări In toa­te cartierele: locuri de joacă pentru copii, reparații de străzi pe 3.410 m.p., construcții de trotuare, extinderea rețelelor de apă potabilă și de canaliza­ Ion NEGREANU (Continuare în pag. a 3-a).

Next